494 matches
-
monedelor de aur și de argint, din toate țările Europei și din aproape toate țările Asiei, destinate topirii. Legea din 17 germinal, anul XI (7 aprilie 1803) instituie bimetalismul. Argintul își recapătă onoarea: monede cu valoarea nominală de un franc germinal, 2 franci, 5 franci, o jumătate de franc, un sfert de franc sunt bătute din acest metal, dar sunt bătute și monede de 20 de franci și de 40 de franci din aur, de unde denumirea de « franc-aur ». Banca Franței devine
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
denumirea de « franc-aur ». Banca Franței devine instituția privilegiată de emitere. Franța și-a constituit un vast Imperiu, chiar și în afara Europei, unde francul circula din plin. Belgia, Țările de Jos, Elveția și Nordul Italiei au fost integrate Imperiului Francez. Francul germinal este o monedă foarte stabilă, până în 1914, în pofida instabilității politice din Franța, însoțind dezvoltarea și îmbogățirea țării timp de 125 de ani, până în 1928, când s-a trecut la « francul Poincaré ». În 1915, un franc echivala cu 2,53 de
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
al lui Poincaré. Într-adevăr, Poincaré adoptase soluții draconice, care au salvat francul. După victoria lui Poincaré în alegerile din 1928, un nou franc, cunoscut sub denumirea de "francul Poincaré", și-a făcut apariția. Valora 1/5 dintr-un franc germinal. Această devalorizare a permis cucerirea piețelor externe, dar a pus capăt iluziei unei reveniri la ceea ce numim «"La Belle Époque"». În timpul ocupației germane, sub "Regimul de la Vichy (Statul Francez)", din iulie 1940 până în august 1944, monedele franceze au fost schimbate
Franc francez () [Corola-website/Science/313259_a_314588]
-
de toxicitate cu durata de un an la maimuțele cynomolgus , abatacept nu a fost asociat cu o toxicitate semnificativă . Efectele farmacologice reversibile au constat în scăderi minime tranzitorii ale IgG din ser și depleție limfoidă minimă până la severă a centrelor germinale din splină și/ sau ganglioni limfatici . Nu s- au observat dovezi ale limfoamelor sau modificărilor morfologice preneoplastice în pofida prezenței unui virus , limfocriptovirus , ce este cunoscut a cauza astfel de leziuni la maimuțele imunosupresate pe durata studiului . Relevanța acestor descoperiri în
Ro_758 () [Corola-website/Science/291517_a_292846]
-
astrale („stea”, „ghețar”, „goelanzi” sunt vocabule esențiale). Fără a face concesii versificației „angajate” și „militante” cerute de ideologia comunistă, el exaltă figura artistului fantast, donquijotesc, „târând în zare cerul pe pământ”, aducând la sol „azurul fântânilor cerești” și palpând stările germinale inefabile („Închinător la morile de vânt,/ am privit ceea ce nu avea întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie într-o arheologie a eului liric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
la om și alte mamifere, în condiții de imunosupresie Sfârșitul nivelului I Nivelul II 5.3. Studii de toxicitate specifică, patogenitate și infecțiozitate 5.4. Genotoxicitate - Studii în vivo pe celule somatice 5.5. Genotoxicitate - Studii în vivo pe celule germinale Sfârșitul nivelului II 5.6. Rezumatul toxicității pentru mamifere, a patogenității și infecțiozității și evaluare globală VI. REZIDUURI ÎN/ PE MATERIALE TRATATE, ALIMENTE ȘI HRANA ANIMALELOR 6.1. Persistența și posibilitatea de multiplicare în/pe materiale tratate, produse alimentare, hrană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195046_a_196375]
-
mult decât două seturi de cromozomi; 17. rizobacterii - bacterii care trăiesc în rizosferă, adică în solul care aderă la rădăcinile plantelor și care eventual penetrează rădăcinile la nivel intracelular sau intercelular. Rizobacteriile se utilizează deseori în agricultură ca inoculi microbieni/germinali; 18. transducție - încorporarea ADN-ului bacterian în bacteriofagi și transferul acestora la bacterii receptoare; 19. transformare genetică - preluarea și integrarea de ADN/ARN străin pur în molecula ADN/ARN a organismului gazdă; 20. vector - structură biologică transportoare de ADN sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
operabile, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator, cu investigații imagistice neconcludente sau negative); 14. Tiroida (identificarea recidivelor la pacienții cu nivel ridicat de tireoglobulină și I 131 negativ); 15. Tumori ale celulelor germinale (evaluarea răspunsului la tratament la finalul terapiei, evaluarea răspunsului precoce la tratament în cazul evaluării inițiale efectuate); 16. Osteosarcom, sarcom Ewing, tumori de părți moi (evaluarea inițială și evaluarea răspunsului la tratament); 17. GIST (evaluarea inițială și evaluarea răspunsului la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229325_a_230654]
-
operabile, restadializarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor rezultate alterate ale examenelor de laborator, cu investigații imagistice neconcludente sau negative); 14. Tiroida (identificarea recidivelor la pacienții cu nivel ridicat de tireoglobulină și I 131 negativ); 15. Tumori ale celulelor germinale (evaluarea răspunsului la tratament la finalul terapiei, evaluarea răspunsului precoce la tratament în cazul evaluării inițiale efectuate); 16. Osteosarcom, sarcom Ewing, tumori de părți moi (evaluarea inițială și evaluarea răspunsului la tratament); 17. GIST (evaluarea inițială și evaluarea răspunsului la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245126_a_246455]
-
agent extern, precum iradierea sau virusurile. Mutațiile pot apărea datorită acțiunii asupra genomului a unor factori fizici, chimici sau biologici. Mutațiile transmise de la părinți la copil poartă denumirea de mutații ereditare sau mutații germline, deoarece acestea sunt prezente în celulele germinale. Acest tip de mutație nu se poate trata. Ea va fi prezentă în fiecare celulă din organismul persoanei afectate. Mutațiile care apar doar după fertilizare, sunt numite mutații noi. Mutațiile noi pot explica tulburările genetice în situația în care un
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
fenomenului translocatiei. Acestea constau în modificarea numărului cromozomilor, deci a garniturii cromozomice, prin modificarea numărului unuia, câtorva sau a tuturor cromozomilor. Aceste modificări reprezintă fenomene reunite sub numele de poliploidie. Diferite forme de poliploidie rezultă din anomalii în diviziunile celulelor germinale sau somatice și se pot datora celor mai diferite cauze ca, de pildă, fuziunea de nuclei, diferite traumatisme, parazitism, substanțe chimice, înțepături ale unor insecte, altoiri etc. Fenomenul este larg răspîndit la plante, dar mult mai rar la animale. În
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
Eminescu ar fi "întâiul gânditor artist al Europei care asimilează fecund al doilea principiu al termodinamicii" (p. 51), "Între Kant și Einstein, Eminescu este o punte de legătură" (p. 52), "viziunea eminesciană se întâlnește cu teoria lui Weissman asupra plasmei germinale eterne" (p. 131); sau referințele la Heisenberg, J.M. Ponty la teoriile cosmologice moderne ș.a.. Theodor Codreanu are dreptate când aduce în discuție cazul Leonardo, însă preocupările științifice ale lui Eminescu sunt, totuși, departe de sistematica și profunda tehnicitate ale aceluia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct de vedere histopatologic, trebuie luat în calcul tumora malignă a tecii nervului periferic, mezoteliomul pleural difuz, carcinomul sarcomatoid, sarcomul sinovial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
tulburări ale vederii binoculare (strabism, paralizii oculomotorii); - alterări ale simțului cromatic; - tulburări de adaptare la întuneric și lumină. O sistematizare operativă a cauzelor deficiențelor de vedere include: a) malformații congenitale: - anomalii ereditare - genopatii (mutații cromozomiale); - anomalii neereditare - gametopatii (lezarea celulelor germinale înainte de fecundare), blastopatii (leziuni produse în perioada blastogenezei - primele 15 zile după concepție), embriopatii (leziuni produse între săptămânile 2 și 12 de sarcină), fetopatii (leziuni în perioada fetală, începând cu luna a patra de sarcină și până la naștere); b) cauze
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care poate interesa pielea, foliculii piloși ai genelor sau glandelor sudoripare; poate fi eritematoasă, parazitară, seboreică sau ulceroasă. boală genetică - manifestare patologică legată de o mutație genetică sau cromozomială transmisă de‑a lungul mai multor generații sau apărute în celulele germinale ale unuia dintre părinți. bradilalie - face parte dintre tulburările de ritm ale vorbirii și constă în încetinirea ritmului vorbirii datorită căreia expresia verbală devine greoaie, lentă, tărăgănată, iar adeseori cuvintele sunt pronunțate silabisit; apare de regulă în intoxicații cronice, stări
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de metastazare a celulelor mamare canceroase [244]. Gena PTEN prezintă adesea forme mutante în tumorile primare, dar rata scăzută de mutații somatice PTEN în cancerul glandei mamare a dus la discuții privind rolul său supresor [347]. Mutațiile PTEN în liniile germinale în boala Cowden predispun la cancer mamar, pierderea frecventă a heterozigoției la nivelul locilor PTEN, reducerea nivelelor proteinei PTEN în cancerele mamare sporadice. Modelul carinogenezei mamare subliniază interacțiunile potențiale între trei sisteme de control [65,391]: 1. transducția semnalului și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de metastazare a celulelor mamare canceroase [244]. Gena PTEN prezintă adesea forme mutante în tumorile primare, dar rata scăzută de mutații somatice PTEN în cancerul glandei mamare a dus la discuții privind rolul său supresor [347]. Mutațiile PTEN în liniile germinale în boala Cowden predispun la cancer mamar, pierderea frecventă a heterozigoției la nivelul locilor PTEN, reducerea nivelelor proteinei PTEN în cancerele mamare sporadice. Modelul carinogenezei mamare subliniază interacțiunile potențiale între trei sisteme de control [65,391]: 1. transducția semnalului și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
neoplaziilor colorectale. Excepția de la acest principiu este neoplazia familială de sân, cauzată de mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2. În neoplazia sporadică a sânului nu s-au observat mutații ale acestor gene. În neoplaziile cu o mutație apărută în celulele germinale, mutația declanșatoare se găsește în toate celulele organismului. Acest grup de neoplazii se recunoaște prin vârsta timpurie a declanșării neoplaziilor multiple și segregarea apariției lor la descendenți, în manieră mendeliană. Există tumori care apar la indivizii cu particularități citogenetice distincte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transmise în descendență celulară. Ele pot afecta și genele implicate în controlul proliferării celulare. Mutația acestor trei tipuri de gene poate avea loc în celulele somatice generând neoplazii cu caracter neereditar, netransmisibile la urmași, sau poate avea loc în linia germinală și, în acest caz, neoplazia dobândește caracter ereditar; ea se poate transmite în descendență sub forma susceptibilității, adică a predispunerii la malignizare. O mutație singulară este însă insuficientă pentru inducerea transformării maligne, dar, odată produsă în linia germinală, ea va
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în linia germinală și, în acest caz, neoplazia dobândește caracter ereditar; ea se poate transmite în descendență sub forma susceptibilității, adică a predispunerii la malignizare. O mutație singulară este însă insuficientă pentru inducerea transformării maligne, dar, odată produsă în linia germinală, ea va fi transmisă, ca atare, la descendenți și odată cu ea și starea de susceptibilitate. Dacă în cursul vieții individuale apare o mutație somatică într-o celulă sau și o a doua mutație somatică, într-o aceeași celulă, cel de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a doua lovituri” din modelul lui Knudson, lovitură necesară și suficientă pentru instalarea condiției de transformare malignă. Tumorile gonadale apar în urma producerii simultane sau succesive a mai multor evenimente mutaționale. Astfel de neoplazii nu se transmit la descendenți, dacă celulele germinale rămân nemodificate genetic. Celulele maligne sunt purtătoarele unor anomalii cromozomale neîntâmplătoare. Asemenea anomalii neîntâmplătoare au fost evidențiate și în cercetările lui Imreh și colaboratorii (1994) efectuate pe linii microcelulare hibride realizate din fibrosarcomul A9 de șoarece și care conțineau cromozomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
simultan sau succesiv, în una și aceeași celulă. În ultimul timp, s-a impus conceptul lui A. Knudson, privitor la geneza neoplaziilor, cunoscut sub numele de „ipoteza celor două lovituri”, una fiind reprezentată de o mutație genică transmisă pe linia germinală, de la un părinte la copil, cea de a doua fiind reprezentată de o mutație somatică. Pentru ca o celulă să ia calea transformării maligne, al doilea eveniment mutațional trebuie să se fi produs în oricare celulă care a moștenit mutația germinală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
germinală, de la un părinte la copil, cea de a doua fiind reprezentată de o mutație somatică. Pentru ca o celulă să ia calea transformării maligne, al doilea eveniment mutațional trebuie să se fi produs în oricare celulă care a moștenit mutația germinală de la un părinte (gena de susceptibilitate). Necesitatea coincidenței acestor două „lovituri” mutaționale este un patent al naturii întru salvarea vieții, altfel frecvența neoplaziilor ar fi fost mult mai mare și ar fi pus în pericol existența unui număr mult mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transducția semnalului intracelular. Protooncogena c-mos, codificatoare pentru o protein-serin/treonin kinază, este activă în faza timpurie a dezvoltării și anume în maturarea meiotică a ovocitului. Această protooncogenă este unică, prin aceea că transcrierea sa majoră are loc în celulele germinale atât femele, cât și mascule. S-a constatat că în ovocite se acumulează cantități mari de ARNm c-mos care este tradus în cursul meiozei. Rolul biologic al proteinei MOS a fost studiat prin utilizarea fenomenului de ARN interferență, prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau sinteza unei proteine noi dintr-o genă himeră, creată printr-o rearanjare cromozomală). Astfel de schimbări sunt dominante și, în mod obișnuit, afectează o singură alelă a protooncogenei. Mutațiile activatoare ale protooncogenelor sunt aproape invariabil mutații somatice, cele constitutive (germinale) fiind probabil letale. Din această cauză, cancerul poate fi considerat o mutație somatică, formele sale ereditare, transmise prin gameți (mutații germinale) fiind rare. Se cunosc mutații ale unor protooncogene (de exemplu, kit), care produc decolorarea tegumentului - condiția patologică numită vitiligo
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]