1,550 matches
-
include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale cărui prime elemente germinative sunt prezente în această formulare este exprimat în versiunea sa maturată de legea din 1978. Prin toate aspectele sale, procesul educațional trebuie să promoveze "cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru cauza oamenilor muncii din țara noastră..." (p. 6). Figura sa este pusă în ascendența secvenței marilor luptători pentru libertate ai poporului truditor, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu. Iar manualul de Istoria R.P.R. conține elementele germinative ale cultului personalității dejiste. Gh. Gheorghiu-Dej apare în calitate de lider al mișcării muncitorești în două instanțe fotografice (Roller, 1952, pp. 627, 628), iar alte două portrete îl depictează ca ocupantul funcției de secretar general al PMR (pp. 751, 773). Cultul iconic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv”, precară, oscilantă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai ales, identifică și certifică starea de „a fi gata/pregătit pentru învățare” a cursanților în raport cu programul ce urmează să fie urmat (în sensul unor cunoștințe, abilități, atitudini și experiențe prealabile, cu adevărat eficiente, pentru a constitui baza și „patul germinativ” pentru ceea ce urmează a fi acumulat/achiziționat) (Kirkpatric, 1994); - evaluarea ulterioară, succedând imediat programului deja prescris, este necesară pentru certificarea abilitării cursanților în raport cu noile paliere ocupaționale vizate, prin constatarea unor diferențe relevante între performanțele/competențele lor preși posttraining, putând să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv”, precară, oscilantă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai ales, identifică și certifică starea de „a fi gata/pregătit pentru învățare” a cursanților în raport cu programul ce urmează să fie urmat (în sensul unor cunoștințe, abilități, atitudini și experiențe prealabile, cu adevărat eficiente, pentru a constitui baza și „patul germinativ” pentru ceea ce urmează a fi acumulat/achiziționat) (Kirkpatric, 1994); - evaluarea ulterioară, succedând imediat programului deja prescris, este necesară pentru certificarea abilitării cursanților în raport cu noile paliere ocupaționale vizate, prin constatarea unor diferențe relevante între performanțele/competențele lor preși posttraining, putând să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime; Evoluție restitutio ad integrum. 15.4.2. GRADUL ÎI Morfopatologie: se distrug toate straturile epidermului, inclusiv cel germinativ dar nu și membrana bazala; rezervele epiteliale sunt decapitate, dar nu distruse; fundurile de sac glandulare și foliculii piloși rămân intacte în derm; acumulare de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile datorită acțiunii directe asupra plexurilor subepidermice. Clinică
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
sac glandulare și foliculii piloși rămân intacte în derm; acumulare de lichid (flictena) între straturile moarte și cele viabile datorită acțiunii directe asupra plexurilor subepidermice. Clinică: flictena de gradul ÎI cu lichid serocitrin; planșeul este alcătuit din resturi de strat germinativ și membrana bazala; durere vie după îndepărtarea flictenei; eritem, edem, căldura locală, usturime; aspectul local după îndepărtarea flictenei: dermul denudat are aspect roșuviolaceu cu picheteuri albicioase, extrem de sensibil la atingere; Evoluție: Restitutio ad integrum, fără cicatrici vicioase, dar cu posibile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
șiștave atacate de Fusarium sp. etc.). Această operațiune permite și îndepărtarea semințelor de buruieni și resturi vegetale, care pot păstra în masa de semințe o umiditate mai mare, favorabilă acțiunii unor ciuperci) în timpul depozitării (Penicillium, Mucor, Rhizopus, ceea ce afectează facultatea germinativă. Cu ocazia sortării manuale a tuberculilor de cartof destinați plantării se înlătură cei atacați de mană (Phytophthora infestans), putregai umed (Erwinia carotovora), putregai uscat (Fusarium sp.), râia comună (Streptomyces scabies) etc. Sortarea se utilizează la toate plantele cu organe vegetative
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea; pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea echilibrată asigură o stare fitosanitară bună a plantelor și producții mari. Excesul de azot determină
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
tratamentelor chimice, acestea nu asigură eliberarea totală de patogeni ceea ce impune combinarea cu dezinfecția termică. Tratarea chimică a semințelor se poate face prin vacuum-infiltrație, prăfuire, imersie și “slurry”, cu unul din produsele din tabelul 10. După semănat se tratează patul germinativ la suprafață cu 10-15 l suspensie /100 m2 de semănătură (Previcur - 0,15 %, Folpan 0,15 %, Captadin 0,15 %) pentru combaterea ciupercilor de sol. Tratamentele la răsărire-repicare se fac prin pulverizare fină cu 20 25 l suspensie / 100 m2 la
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
vegetativ al patogenului este un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii mici, globuloși ce se găsesc în celule. Sifonoplastul pătrunde în vasele conducătoare din plantă și poate ajunge până la semințele ce vor rămâne mici, cu facultate germinativă scăzută. La suprafața zonelor parazitate, frunze sau fructe, patogenul produce sporangiofori ramificați, cu creștere continuă, ce susțin sporangi limoniformi de 23-32 x 16-24 µm. Sporangii pot fi vehiculați de vânt, precipitații sau apa de irigație. Germinarea are loc în condiții
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC și există umiditate ridicată. În 3-8 ore de la ajungerea sporangilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui apoi ușor roz, mai ales la călcâiele rahisului sau chiar pe tot spicul dacă vremea este umedă. Cariopsele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantele se usucă. Cele m ai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apă rea și pe silicvele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici, negre, fără facultate germinativă. Agentul patogen Phoma lingam (Tode.) Desm., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate, picnidii globuloase de 60-250 µm î n diametru, cu pereți de culoare brună. În picnidie se formează picnospori unicelulari, hialini, elipsoidali
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
putând apărea pete brune alungite chiar și pe pețioluri. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogeni. Dacă solul este slab aerat, bogat în bioxid de carbon și prea umed, secreția de substanțe nutritive a semințelor este abundentă și aceasta impiedică desfășurarea normală a germinației. Cunoscând aceste procese din sol, specialiștii trebuie să asigure un pat germinativ corespunzător, bine aerat, drenat și să se semene la adâncimea și epoca optimă pentru a evita efectele nocive menționate. În pepinierele silvice, semănarea tardivă a lui Pinus ellioti permite evitarea atacului de Cronartium fusiforme a căror bazidiospori nu au o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
glucide și substanțe minerale. Gălbenușul - se prezintă sub forma unei sfere de culoare galbenă, cu diferite nuanțe, care variază de la galben-deschis la roșiatic. Gălbenușul este acoperit la exterior cu o membrană, denumită membrana vitelină. Pe suprafața gălbenușului se găsește discul germinativ, sub forma unui cerc mic, albicios. Gălbenușul conține lipide în proporție de 31% și proteine în proporție de 16%. De asemenea, acesta este o sursă importantă de vitamine (vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, vitamina D) și de substanțe minerale
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ventriculul al treilea se transformă în cavități abcedate ce conțin o acumulare de T. gondii și celule inflamatorii. Modificări histologice la nivelul miocardului Modificări histologice la nivelul ganglionului limfatic Infecția cu Toxoplasma gondii determină o hiperplazie foliculară, foliculi cu centri germinativi cu macrofage și corpi tingibili (aspect de „cer înstelat”). Celulele epitelioide sunt situate interfolicular sau la periferia centrilor germinativi, conferind acestora aspectul de eroziune. Limfocitele B activate (CD 25+) cu aspect monocitoid la nivelul sinusurilor limfatice determină aspectul de sinuzită
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
histologice la nivelul miocardului Modificări histologice la nivelul ganglionului limfatic Infecția cu Toxoplasma gondii determină o hiperplazie foliculară, foliculi cu centri germinativi cu macrofage și corpi tingibili (aspect de „cer înstelat”). Celulele epitelioide sunt situate interfolicular sau la periferia centrilor germinativi, conferind acestora aspectul de eroziune. Limfocitele B activate (CD 25+) cu aspect monocitoid la nivelul sinusurilor limfatice determină aspectul de sinuzită cu limfocite B activate. VI. CONDUITA ÎN TOXOPLASMOZĂ VI.1. CONDUITA PROFILACTICĂ VI.1.1. Prevenția și dispensarizarea Prevenția
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
cultural, senzație pe care o degajă deopotrivă analiza literară și cea artistică. Fără a pleda pentru interdisciplinaritate cu orice preț, procedeul depistării "atingerilor", demonstrând existența unor zone de interes comun, poate deduce: a) alte relații ale operei cu mediul său germinativ; b) alte legături între personalitatea creatoare și mediu; c) alte căi de comunicare între stiluri, școli, epoci de creație 50. Solomon Marcus teoretizează conceptul de intertextualitate în artele vizuale. Articolul din numărul 5/1985 al revistei Arta face o sinteză
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
context al symphoniei, dar și al provocărilor modernității la care era supusă Ecclesia. În acest sens, se impunea extinderea studiilor dedicate relației dintre autoritatea eccleziastică și autoritatea intelectuală, fără a modifica articulațiile majore ale volumului, păstrându-se, astfel, nucleul său germinativ. În plus, am lărgit corpusul addendei teologice, prin cuprinderea unor figuri reprezentative ale elitei, care vin în prelungirea studiului istoriei intelectuale românești interbelice și a raportului dintre intelectualitate și Biserică. Totodată, studiul asupra elitei românești nu avea cum să ocolească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]