565 matches
-
deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu blochează, așadar, deplasarea la C a gerunziului negativ, contrar cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. nemaicitind c. nepreacitind d. nepreamaicitind Proiectarea unui Grup al Negației nu blochează, așadar, deplasarea la C a gerunziului negativ, contrar cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu ceea ce se întâmplă în situația imperativului negativ (cf. (116) supra). Cum se poate deci deriva această disparitate între gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu. Diferența de realizare a cuvintelor negative se corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziu și imperativ și care este relevanța sa pentru arhitectura nucleului propozițional al limbii române? Diferența evidentă dintre imperativul negativ și gerunziul negativ constă în utilizarea de mărci de negație diferite: cuvântul independent nu pentru imperativ și prefixul ne- pentru gerunziu. Diferența de realizare a cuvintelor negative se corelează cu o diferență de statut sintactic (specificator vs centru): nu este un cuvânt autonom 66 (poate apărea independent, ca pro-frază; poate purta accent focal etc., v. și Isac și Jakab 2004; Hill
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ca [-V]; deplasarea participiului pasiv este dictată exclusiv de factori pragmatici (i.e. este o formă de deplasare A-bar), propoziția (123) fiind pe deplin gramaticală atunci când participiul dislocat are citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
citire contrastivă. (123) Cititănu a mai fost tcitităde mult poezia asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
asta. Gerunziul pozitiv care generează propoziție nonfinită 67 este caracterizat de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de encliză pronominală, considerat principalul test sintactic de deplasare la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la C (v. și Niculescu 2014) (124a). În ce privește structura internă a gerunziului românesc, există două ipoteze privind componența domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniului flexionar al gerunziului (ambele convergente asupra ideii că structura domeniului flexionar al gerunziului este redusă): Avram (2003) propune că verbul de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de gerunziu se ridică până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
până la proiecția de Aspect, iar Niculescu (2013) argumenteză că proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În schimb, analiza temporală (Niculescu 2013) explică în mod elegant capacitatea gerunziului de a avea subiect propriu, diferit de subiectul din principală, și de a îl marca nonambiguu cu cazul nominativ (124c). O sugestie teoretică din Chomsky (2007, 2008); Richards (2007) privind "moștenirea" trăsăturilor de temporalitate (Feature Inheritance) de către flexiune de la C
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2008); Richards (2007) privind "moștenirea" trăsăturilor de temporalitate (Feature Inheritance) de către flexiune de la C, combinată cu intuiția lui Ouali (2008) conform căreia C poate dona / păstra / împărți 69 trăsăturile de temporalitate cu flexiunea, poate da seamă de trăsăturile paradoxale ale gerunziului: domeniul complementizator al acestei forme păstrează trăsăturile de temporalitate; astfel, forma de gerunziu prezintă trăsături de temporalitate, însă acestea sunt instanțiate în domeniul C, nu în domeniul flexionar; TP nu se proiectează, însă prezența trăsăturilor de temporalitate în structura propoziției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C, combinată cu intuiția lui Ouali (2008) conform căreia C poate dona / păstra / împărți 69 trăsăturile de temporalitate cu flexiunea, poate da seamă de trăsăturile paradoxale ale gerunziului: domeniul complementizator al acestei forme păstrează trăsăturile de temporalitate; astfel, forma de gerunziu prezintă trăsături de temporalitate, însă acestea sunt instanțiate în domeniul C, nu în domeniul flexionar; TP nu se proiectează, însă prezența trăsăturilor de temporalitate în structura propoziției gerunziale permite atribuirea nominativului. Opțiunea de păstrare a trăsăturilor în domeniul C explică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsături de temporalitate, însă acestea sunt instanțiate în domeniul C, nu în domeniul flexionar; TP nu se proiectează, însă prezența trăsăturilor de temporalitate în structura propoziției gerunziale permite atribuirea nominativului. Opțiunea de păstrare a trăsăturilor în domeniul C explică de ce gerunziul se ridică în mod sistematic la C: pentru verificarea trăsăturii nonfinit. Într-o formulare informală, se poate spune că trăsătura nonfinit este "tare" în română și trebuie verificată în mod direct, adică prin deplasare la C, asociată cu encliză pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se ridică în mod sistematic la C: pentru verificarea trăsăturii nonfinit. Într-o formulare informală, se poate spune că trăsătura nonfinit este "tare" în română și trebuie verificată în mod direct, adică prin deplasare la C, asociată cu encliză pronominală (gerunziul), sau prin inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin deplasare la C, asociată cu encliză pronominală (gerunziul), sau prin inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inserare a unui complementizator nonfinit în C, asociat cu lipsa deplasării la C și procliză pronominală (infinitivul verbal precedat de a). Această ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP) și vom eticheta grupul din domeniul flexionar proiectat în structura gerunziului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ipoteză surprinde diferența dintre morfologia "continuă" a gerunziului și morfologia "discontinuă" a infinitivului, sugerată în nota 33. Derivarea gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP) și vom eticheta grupul din domeniul flexionar proiectat în structura gerunziului ca T/ASPP. (124) a. ducându-te b. *neșivenind; *și venind 70 c. Venind Ion / el, Maria s-a supărat. CP qp
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziului pozitiv (124a) este redată în reprezentarea de mai jos; în lumina discuțiilor din acest paragraf, vom considera că domeniul flexionar al gerunziului nu conține o proiecție de mod (MOODP) și vom eticheta grupul din domeniul flexionar proiectat în structura gerunziului ca T/ASPP. (124) a. ducându-te b. *neșivenind; *și venind 70 c. Venind Ion / el, Maria s-a supărat. CP qp VP C' 4 qp ducând(u)C0 PERSP qp P PERS' 4 qp -te PERS0 T/ASPP [+N
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Maria s-a supărat. CP qp VP C' 4 qp ducând(u)C0 PERSP qp P PERS' 4 qp -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP0 ... Spre deosebire de imperativul negativ, care se caracterizează prin procliză pronominală, gerunziul negativ se caracterizează prin encliză pronominală și prefixarea mărcii de negație ne- (125a); reamintim că negarea prin ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]