625 matches
-
populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
modernă și „fără emfază, chiar și în replicile mai patetice”. Actorul i-a conferit personajului o privire „vicleană, iute, grăitoare fără cuvinte”, accentuându-i inteligența și luciditatea. Filmul "Burebista" prezintă perioada domniei regelui Burebista, având drept surse "Geographica" lui Strabon, "Getica" lui Iordanes și inscripția de la Dionysopolis. Acestea oferă prea puține informații cu privire la regele dac pentru a i se realiza un portret veridic. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică ocupând o pondere mai
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
au abandonat, iar Alexandru l-a distrus din temelii și a luat o pradă bogată. Se întoarce pe malul celălalt, unde primește o solie a regelui Syrmos al tribalilor, ajungând la o înțelegere. Sursele arheologice atestă existența unei formațiuni politice getice cu o reședința tribala sau unional-tribală ce era prosperă economic în secolul al IV-lea î.e.n. A treia expediție macedoneană în zona Dunării a fost condusă de generalul Zopyrion, despre a cărei informații este găsită la Curtius Rufius și la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de alți autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (începutul secolului V) și mai ales ale lui Orosius (autor iberic de origine gotă), apoi prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, confuzia a cunoscut o răspândire largă. Lucrarea lui Iordanes intitulată "Getica" era consacrată istoriei goților, dar include capitole din istoria geto-dacilor. Toate aceste confuzii, voite sau întâmplătoare, reduc credibilitatea unor „regate germanice” în spațiul dacoromân după 275 (d.Hr.). O altă lucrare importantă, în care se face confuzia geto-daci → goți, este
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
dar și cu puținele izvoare arheologice de care dispunea la vremea lui. Însă putem spune că prima sinteză istorică și arheologică de mari proporții despre ramură nordică a tracilor a fost realizată de marele istoric Vasile Pârvan, în opera să "Getica", apărută în 1926. Eforturile lui Pârvan (îndemnul lui a dus la cercetări sistematice în davele geto-dace) au fost continuate de către elevii lui cum ar fi: G. Mateescu, R. Vulpe, V. Dumitrescu, Gh. Ștefan, I. Nestor, etc. Au fost realizate săpături
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
i. Hr., în urma slăbirii puterii odrișilor, mai ales după moartea regelui Cotiș I în anul 395 i. Hr., geții de la nord de Balcani să-și fi câștigat independența. Din cele relatate de către Herodot și Tucidide, limită sudică a teritoriului ocupat de triburile getice era formată din culmea nordică a munților Balcani. Însă ei îi cunoșteau doar pe geții de la Dunărea de Jos. Începând cu secolul al IV-lea î.Hr. există informații și despre geții din nordul Dunării, cu prilejul expedițiilor macedonene. Prima informație
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
-lea și începutul secolului al II-lea î.Hr. s-au descoperit la Histria două documente epigrafice, care atestă existența la Dunărea de Jos, mai ales în zonele de sud ale Moldovei și nord-estul Munteniei, a doi regi (basilei) de origine getica, anume Zalmodegikos și Rhemaxos. Scriitorul antic Trogus Pompeius ne relatează în "Istoria lui Filip" despre regele geto-dac Oroles care stăpânea prin părțile Moldovei, că își pedepsește supușii pentru faptul că nu au luptat cu succes împotriva bastarnilor (neam germanic). Strabon
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
multe date, considerând regiunea dintre Marea Neagră, gurile Dunării și Nistru ca fiind "în întregime șes și fără ape", regiune pe care o numește "puștiul geților". Au existat numeroase neamuri geto-dacice care au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau de la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
ape", regiune pe care o numește "puștiul geților". Au existat numeroase neamuri geto-dacice care au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau de la râul Buzău și până la cursul inferior al Șiretului. Se pare că în secolul ÎI î.Hr. aceste triburi
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
au locuit în Dacia, insă voi aminti doar neamurile getice. Astfel, piefigii, menționați de Ptolemeu în "Geografia", sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau de la râul Buzău și până la cursul inferior al Șiretului. Se pare că în secolul ÎI î.Hr. aceste triburi de siensi să fi jucat un rol important în viața politică și economică a
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
viața politică și economică a orașelor grecești de pe coasta de vest a Mării Negre. Tagrii sunt amintiți de Ptolemeu în lucrarea "Geografia" ca fiind localizați lângă Dacia între bastarni și tyrageți. Tot după V. Pârvan, ei ar putea fi un trib getic mai mic care locuia de-a lungul cursului mijlociu al Nistrului. Tyrageții sunt și ei de origine getica și sunt localizați de-a lungul cursului inferior și mijlociu al Nistrului. Cele mai vechi știri despre aceștia se păstrează în opera
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
în lucrarea "Geografia" ca fiind localizați lângă Dacia între bastarni și tyrageți. Tot după V. Pârvan, ei ar putea fi un trib getic mai mic care locuia de-a lungul cursului mijlociu al Nistrului. Tyrageții sunt și ei de origine getica și sunt localizați de-a lungul cursului inferior și mijlociu al Nistrului. Cele mai vechi știri despre aceștia se păstrează în opera geografică a lui Strabon. Ptolemeu enumeră mai multe neamuri printre care și piengeții pe care ii plasează "lângă
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de Ptolemeu că locuind în partea de răsărit a provinciei române Moesia Inferior, adică în actuala Dobrogea. Piarensii și dimensii sunt tot triburi traco-getice care au fost situați de Ptolemeu tot în răsăritul provinciei Moesia Inferior. Sucii sunt un neam getic menționați în izvoarele literare și epigrafice, fiind semnalați în munții Haemus și spre Dunăre. Despre locuirea geților în Slovacia și despre soborul lui Burebista avem mărturii de la autorii antici. Unul dintre aceștia este Cezar, care, delimitând hotarele germanilor, ne spune
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
statului lui Burebista. Despre luptele cu scordiscii, singurul care ne relatează acest fapt este Strabon, însă nu știm cât anume din suprafața locuită de scordici a fost inclusă în statul lui Burebista. S-au făcut mai multe descoperiri de materiale getice în Iugoslavia. Unele s-au decoperit la nordul Dunării, pe teritoriul Banatului sârbesc, pe teritoriul Șerbiei și Macedoniei. Locuirea geto-dacilor în sudul Dunării răsăritene în spațiul dintre Istru și Haemus este dovedită de descoperirile realizate de arheologii români și bulgari
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
de descoperirile realizate de arheologii români și bulgari (ex.: așezări și necropole cu tezaur constând în ceramică). Ptolemeu indică drept granița de est a Daciei cursul râului Siret. Spațiul de la est de Istru și până la Tyras, Strabon îl numește "stepa getica". Așezările militare își fac apariția încă din timpul neoliticului. Vor lua naștere nu numai așezările întărite cu șanț și val și cele înconjurate cu ziduri seci făcute din piatră. De la sf.sec VI î.Hr. datează mari cetăți de pământ cum
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna. Comuna Bărbătești se învecinează cu: Teritoriul administrativ al comunei Bărbătești însumează 3.787 hectare ceea ce reprezintă aproximativ 0,676% din suprafața totală
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
de Târgu Jiu și 70 km de orașul Craiova. Altitudinea față de nivelul mării la gara Bărbătești este 174,32 m. Forma de relief a comunei, prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealuri colinare, care aparțin podișului Getic, puternic fragmentate de râul Gilort (având culmile orientate de la nord la sud) și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului. Partea joasă a reliefului comunei este formată din nisipuri, pietrișuri și argile, în care văile (cu apă ori părăsite
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Vâlcea - Băbeni - Slăvitești - Lădești - Bălcești - Craiova, pe o distanta de 7,4 km de o șosea modernizată în anul 1970. Localitatea este amplastă din punct de vedere macro-geografic în platforma Oltețului, platformă ce face parte din marele domeniu al Depresiunii Getice. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din colinele Olteniei, aspectul actual al comunei fiind rezultatul unor intense transformări suferite în timp ce au dus la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei, îndeosebi
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
elementele necesare: un climat temperat-continental cu influențe mediteraneene - veri calde și secetoase, ierni blande, cu precipitații accentuate; solurile cu o structură litologică variată și o mineralitate bogată, specifice Piemontului Motrului, parte a celei mai mari unităși piemontane din țară, Piemontul Getic; vița de vie nobilă cu soiurile potrivite, furnizată de Pepinieres Hebinger și munca atentă și responsabilă a echipei Corcova Roy & Dâmboviceanu. Cramele construite de prințul Anton Bibescu au fost refăcute complet în perioada 2008 - 2009. Cu sprijinul FEADR (Fondul European
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
În timpul răscoalei din 1907 în Alunișu sunt atestate execuții ale unor răsculați, numărul probabil fiind de 26, dintre care 7 formau delegația sosită pentru a incita oamenii. Comuna Spineni este situată într-o zonă geografică ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
frații săi au atacat Illyricum în 459-462, atunci când împăratul Leon I a fost de acord să plătească goților 300 de livre de aur anual. În timpul unui raid scirian, Valamir a fost aruncat de pe cal și ucis. Iordanes în lucrarea sa "Getica", posibil, a confundat numele său ("Βαλαμερ" în alfabetul grec), oferindu-i lui "Balamber" o existență fictivă ca rege al hunilor în jurul anului 375.
Valamir () [Corola-website/Science/329459_a_330788]