248 matches
-
de zbârcituri dimprejur și cele câteva punctișoare albe, semănate pe pleoapele cu marginea umflată, printre genele rare... O privire ce mizează pe patetismul ei ca să te mustre fără cuvinte, pentru că altfel ea își face de lucru, ca de obicei, la gherghef și nu îți comunică decât o veste anodină : că a achitat datoria la băcan sau lăptar, iar miercuri se împlinesc cinci săptămâni de când bietele fete nu au mai fost invitate la o sindrofie. Poate e mai bine așa, pentru că altfel
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ai fost văzut într-un automobil, într-o trăsură, împreună cu... Ai înțepenit în ușă, jenat și nerăbdător, sub mustrarea ochilor ce lăcrămează, a buzelor veștede ce se strâng ca să nu dea drumul cuvintelor, a gâtului firav și zbârcit, aplecat deasupra gherghefu lui. Te ridici pe vârfuri, pregătit să fugi cât mai repede din acest loc, singurul din lume unde nu mai ești în orice clipă atent să-ți aplici principiile politicii tale interioare. Și totuși, nici aici firea și obișnuințele nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ascult, pare să spună privirea ei îndârjită. Și în albastrul decolorat al ochilor îi citești, oh, fără nicio îndoială, îi citești ostilitatea ! Dacă nu te-ai teme de vorbe ai gândi chiar cuvântul ură. Ochii ei au coborât iar asupra gherghefului. Degetele noduroase și ușor tremurătoare, cu buricele lor întărite, pline de crestături negre, își văd mai departe de treabă, diseară doar, după ce își va sfârși treburile de menajeră, și le va șterge cu lămâie și le va unge grijulie cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
trist uneori./ Trec prin macii În zori despicați/ Cu brațele Întinse spre Munții Carpați./ Merg spre fluiere și mă-ntorc la izvor;/ Oglinzi roditoare mă vor, nu mă vor,/ Peste sculptatele salcii În labil relief,/ În palmele nopții țesând la gherghef./ Lovesc În cupole fierbinți la amintiri bătăușe,/ Cu ochii ascunși În cartușe./ Pe cercul din zare cu buze concave,/ Îmi adun basmele tropotind din potcoave/ Fulgere tinere pe drum vertical./ Făcătoarele de lacrimi pe șea fără cal./ Mă taie peste
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o mână, și-o pierduse în luptele cu turcii, sau cu hughenoții, mereu se băteau ofițerii ăștia cu cineva și ea trebuia să stea acasă să-i aștepte, brodând... Ce viață avusese și ea! Să stai tu toată ziulica cu ghergheful și să tragi cu urechea să simți dacă nu se-apropie vreun cal!... Auzind bătăile din poartă, doamna hatman Potoțki se întinse și scutură cu putere de șnurul gros de la capătul divanului. Un dangăt de clopot răsună grav într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
o lacrimă. Cu foarte mari sacrificii, tinere prelat. Viață ca a mea la nimenea! Datoria de femeie îmi cerea una, firea mea neastâmpărată - tot aia! Un adevărat chin! — Pe deasupra - interveni grav pan Bijinski - în vremea aceea era criză mare de gherghefuri. — Nici porumb nu prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pan Bijinski - în vremea aceea era criză mare de gherghefuri. — Nici porumb nu prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi: era într-o marți, după prânz. Eram foarte lucidă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi: era într-o marți, după prânz. Eram foarte lucidă. Pe cer, nici un nor. în ogradă liniște: găinile picoteau, vacile rumegau, caii erau departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
adică până în secolul al XVII-lea (acesta fiind prezentul istorisirii noastreî. „Casnic” însemna la Veneția că, dacă țineai neapărat, puteai să și trebăluiești pe lângă casa sau canalul tău. De altminteri, multe femei venețiene știau mânui ca nimeni altul acul, andreaua, ghergheful, săpunul și celebrele lor oglinzi. Nu trebuie să ai multă imaginație ca să-ți dai seama că unde sunt olari, există și oale ce se cer degrabă umplute. Aceasta era cu precădere treaba femeilor. Nu e de mirare astfel că mâncărurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mari, iar merele mai mici le mâncau ei; spre grupurile de heruvimi care zburau ras cu pământul de-acolo, ducând cu voioșie spre un loc anume găleți cu nisip, cu mortar, bârne, cărămidă; spre pâlcurile de îngerele care coseau la gherghef sau mânuiau pașnicul război sau pliveau ceapa sau pur și simplu stăteau într-o minunată pauză; spre corurile de arhangheli care făceau vocalize; spre sfinții mai tineri care învățau să zboare sărind dintr-un turn. O, dar câte nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Sima-Vodă ați făcut ce-ați vrut. Acuma Sima-Vodă nu mai e. Dacă vă mai prind vreodată că umblați lela cum făceați când era Sima-Vodă, vă crap capul, întâi ție, apoi dumneaei! S-a-nțeles! — Da - murmură soacra. — Gata, plecați la gherghef! - le expedie vel-comisul, apoi se-ntoarse către sărdar: — Cu ele am terminat. Să mergem acum mai jos, la slugi, că și astea și-o luaseră în cap. Episodul 196 A DOUA VENIRE îN SCAUN A LUI BARZOVIE-VODĂ (Iî în vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca să scăpăm de urgia nevestei lui Alexa... Are o gură care taie ca o sabie. Spune câte-o vorbă de ne face de tot râsul și ocara. Dar ce-i, femeilor? întrebă cucoana într-un rând, ridicând fruntea de deasupra gherghefului. Ce v-a făcut? Ce zavistie s-a stârnit? Câteva sunteți și nici acelea nu vă puteți înțelege?... Natalița, nevasta grămăticului, își feri din ochi părul rar cânepiu și se plecă spre genunchii cucoanei Aglaie. —Măria ta, grăi ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
partea dinspre miază-zi a cortului; iar masa s-o pui înspre partea de miază-noapte. 36. La intrarea cortului să mai faci o perdea albastră purpurie și cărămizie, și de in subțire răsucit; aceasta să fie o lucrare de cusătură la gherghef. 37. Pentru perdeaua aceasta să faci cinci stîlpi de salcîm și să-i îmbraci cu aur; stîlpii aceștia să aibă cîrlige de aur, și să torni pentru ei cinci picioare de aramă. $27 1. Altarul să-l faci din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de pînză pentru a doua aripă, cu trei stîlpi și cele trei picioare ale lor. 16. Pentru poarta curții cortului, să fie o perdea lată de douăzeci de coți, albastră, purpurie și cărămizie, și de in subțire răsucit, lucrată la gherghef cu patru stîlpi și cele patru picioare ale lor. 17. Toți stîlpii curții de jur împrejur să aibă bețe de legătură de argint, cîrlige de argint, și picioare de aramă. 18. Lungimea curții să fie de o sută de coți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
le-am dat un duh de pricepere, să facă veșmintele lui Aaron ca să fie sfințit, și să-Mi împlinească slujba de preot. 4. Iată veșmintele pe care le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5. Să întrebuințeze aur, materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu și in subțire. 6. Efodul să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lor sfinte; ea va fi necurmat pe fruntea lui înaintea Domnului, pentru ca ei să fie plăcuți înaintea Lui. 39. Tunica s-o faci de in subțire; să faci o mitră de in subțire, și să faci un brîu lucrat la gherghef. 40. Fiilor lui Aaron să le faci tunici, să le faci brîie, și să le faci scufii, spre cinste și podoabă. 41. Să îmbraci cu ele pe fratele tău Aaron, și pe fiii lui împreună cu el. Să-i ungi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dat și darul să învețe pe alții, atît lui cît și lui Oholiab, fiul lui Ahisamac din seminția lui Dan. 35. I-a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meșteșugită, de lucrat la gherghef și de țesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu și in subțire, să facă tot felul de lucrări și născociri de planuri. $36 1. Bețaleel, Oholiab, și toți bărbații iscusiți în care pusese Domnul înțelepciune și pricepere, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cîrligele lor erau de aur, și au turnat pentru stîlpii aceștia patru picioare de argint. 37. Pentru ușa cortului au făcut o perdea de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit; aceasta era o lucrare făcută la gherghef. 38. Au făcut cei cinci stîlpi ai ei cu cîrligele lor, iar căpătîiele și bețele lor de legătură le-au poleit cu aur; cele cinci picioare ale lor erau de aramă. $37 1. Apoi Bețaleel a făcut chivotul din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
aramă, cîrligele stîlpilor și bețele lor de legătură erau de argint, și căpătîiele lor erau poleite cu argint. Toți stîlpii curții erau legați între ei cu bețe de argint. 18. Perdeaua de la poarta curții cortului era o lucrătură făcută la gherghef din fir albastru, purpuriu, cărămiziu, și din in subțire răsucit; avea o lungime de douăzeci de coți, și înălțimea era de cinci coți, ca lățimea pînzelor curții; 19. cei patru stîlpi ai ei și cele patru picioare ale lor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
din seminția lui Iuda, a făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul. 23. El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, și în in subțire. 24. Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și tunicile de in subțire țesute cu măiestrie, pentru Aaron și fiii lui; 28. mitra de in subțire, și scufiile de in subțire care slujeau ca podoabă; izmenele de in subțire răsucit; 29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: "Sfînt Domnului." 31. Au legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
îngrozitoare, cu care într-o zi mă va ucide. Intrai totuși în camera ei la ora nouă și cinci minute fără să bat în ușă. - Ramses, spune bună ziua, mă sfătui monstrul meu pitic. Zitta era singură. Ridicase nasul mic de pe gherghef să mă privească, preocupată de numărul punctelor de pe canavaua întinsă. - Ar fi bine totuși să spui bună seara! mai insistă încă o dată filozoful caraghios din întunericul meu lăuntric, scuturându-și dovleacul la fiecare silabă. Dar fălcile mi se încleștară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ronțăie cu mare viteză. - Zitta! Începui eu rupându-mi vorbele cu greutate. Iar mi te uiți ca un cioclu! Pe chipul tău stă ferecată o liniște care mă înspăimântă. - Astâmpără-te, interveni piticul. Cauți ceartă cu lumânarea. Zitta puse, liniștit, ghergheful la o parte, se ridică de pe fotoliu și apropiindu-se de mine cu pași vătuiți îmi puse pe frunte o mână mică, rece și albă. - Ai întârziat cu cinci minute, gemea cu un glas care venea parcă de departe, arătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă; Gușa-i gata să-i plesnească. ,, G’’ se-nghesuie-n grădină, Între garduri, chiar și-n gară; Stă, cu greu, în geam, rugină; Și-n gherghef o să apară. G’’ e singur sau reține: E cu ,,i’’, cu ,,e’’, când poate; De-i ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h’’ cărând în spate. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,G’’ apare în cuvinte
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
după ce Theodomer moare... ...în luptă? ...înecat cu un os de pește, Isabel, care desenează cu un vârf de cuțit muiat în henna lumi de coral pe buza interioară a cochiliilor ce-i sunt aduse de la malul mării, Isabel, care urăște ghergheful, dar pictează cu degetele muiate în șofran și-n suc de smochine pereți albi pe care învie, pe care foșnesc colțuri de grădină, Isabel, care poartă rochii de mătase când primește oaspeți și straie de cadână abia ascunsă în vălurile
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]