495 matches
-
Rău Sadului, județul Sibiu, România, fiica lui Stan Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8190 Birkfeld, Gschaid nr. 2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Calea Dumbrăvii bl. 23, sc. C, ap. 40, județul Sibiu. 230. Gherle Gavril, născut la 22 mai 1953 în localitatea Alesd, județul Bihor, România, fiul lui Gavril și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Kopernikusstr. 26/4/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, aleea Icar nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
1953 în localitatea Alesd, județul Bihor, România, fiul lui Gavril și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Kopernikusstr. 26/4/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, aleea Icar nr. 3, ap. 2, județul Timiș. 231. Gherle Viorica, născută la 11 iulie 1948 în localitatea Bencecu de Jos, județul Timiș, România, fiica lui Popa Traian și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Kopernikusstr. 26/4/19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, aleea
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
Goruia ● ● 419. Grădinari ● - 420. Lăpușnicu Mare ● - 421. Măureni - ● 422. Obreja ● ● 423. Ocna de Fier ● - 424. Pojejena - ● 425. Prigor ● - 426. Sacu - ● 427. Sasca Montană ● 428. Socol ● - 429. Târnova - ● 430. Turnu Ruieni - ● 431. Vrani ● ● Cluj Municipiul 432. Cluj-Napoca ● - 433. Dej ● - Orașul 434. Gherla ● Comună 435. Beliș ● ● 436. Bontida ● - 437. Calatele ● - 438. Căpușu Mare - ● 439. Cășeiu ● 440. Cătina ● - 441. Catcau - ● 442. Chiuiești ● - 443. Ciucea ● - 444. Cornești - ● 445. Dabaca - ● 446. Fizeșu Gherlii ● ● 447. Geaca ● - 448. Gilău ● ● 449. Iară ● ● 450. Măguri-Răcătău ● 451. Mănăstireni ● - 452. Mărgău - ● 453
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
204. LEGOMSEM MÂNĂSTIREA - S.A. 205. LEGUMICOLA OLTENIȚA - S.A. 206. LEGUROM JEGĂLIA - S.A. 207. MINERVA - S.A. FUNDENI 208. OLRIZ OLTENIȚA - S.A. 209. PISCICOLA OLTENIȚA - S.A. 210. PISCICOLA - S.A. CĂLĂRAȘI 211. PRODASEM JEGĂLIA - S.A. Județul Cluj 212. AGRAP - S.A. APAHIDA 213. AGRICOLA GHERLA - S.A. 214. AGROCOM CLUJ - S.A. 215. AGROINDUSTRIALA POIANA TURDA - S.A. 216. AGROINDUSTRIALA - S.A. CLUJ 217. CAMPIASER - S.A. CÂMPIA TURZII 218. LEGUME-FRUCTE - S.A. CLUJ 219. NAPOSEM - S.A. CLUJ 220. PISCICOLA CLUJ - S.A. 221. ROMCON - S.A. DEJ 222. ZOOFRUCT BACIU - S.A. Județul
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
Nou 1. Ravensca 1. Ravenska Anexă 1/9 la norme JUDEȚUL CLUJ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea - sat component Mod de inscripționare Crt. administrativ- - sat aparținător în limba maternă teritorială - localitate componentă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cluj-Napoca 1. Cluj-Napoca 1. Kolozsvar 2. Gherla 1. Băită 1. Kero 3. Huedin 1. Huedin 1. Banffyhunyad 2. Bicalatu 2. Magyarbikal 4. Aghireșu 1. Aghireșu-Fabrici 1. Egeres Gyartelep �� 2. Băgară 2. Bogartelke 3. Doroltu 3. Nadasdaroc 4. Inucu 4. Inaktelke 5. Leghia 5. Jegenye 6. Macau 6
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
mărturisitorului, evident pentru cei care au lecturat cartea, ar putea afecta valoarea documentară a acesteia. De câștigat însă, ca urmare a acestei atitudini subiective a autorului, are dimensiunea literară a volumului. Vom afla despre atmosfera de la Rahova, Jilava, Târgu Ocna, Gherla etc. Vasile Georgescu aceasta era noua identitate acordată lui Wurmbrand de către Securitate ajungea în "Calea Rahovei" (o nouă închisoare), în ziua arestării sale, 29 februarie 1948 și avea să fie "primul ei deținut". Primul său coleg de celulă a fost Lucrețiu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vorbeam de o latură terapeutică a acesteia. Foarte importante sunt excursiile documentare la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet al victimelor comunismului și din alt motiv. Eu îmi asum riscul ca studenții să fie mai fascinați de Gherla, de Gherla actuală, decât de Memorialul de la Sighet. În cele din urmă ei înțeleg, însă, că Gherla este o închisoare vie adaptată condițiilor de astăzi, axată pe deținuți de drept comun, iar celălalt spațiu a devenit un muzeu, un memorial, nemaifiind o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
o subterană, conservată totuși ca relicvă a vremurilor trecute) - comandantul ne spune întotdeauna: „Dar de ce vreți să mergeți acolo, întrucât Zarca nu mai este folosită?”. „Vreau să vadă cum arătau Gherla și Sighetul în realitate (îl lămuresc eu pe comandantul Gherlei), nu doar memorialul-muzeu pe care îl vor vizita. Acolo, la Memorial, vor afla informații stocate, muzeificate, dar nu vor avea acces la condițiile propriu-zise de odinioară”. Ei bine, în spațiul acela imund de la Gherla, în subsolul nefolosit astăzi, mai există
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
imagine de ins nesigur, fără convingeri, din ăla cum îl bate vântul... ce mai, un intelectual șovăielnic, cum s-a mai spus și odinioară. Ei, mare noroc cu democrația! În anii stalinismului șovăielnicii ăștia erau trimiși la canal sau la gherlă. Azi pot să zică mersi că stau alături de oamenii puternici și pot să cârâie pe lângă ei. Realitatea nu e însă asta. Dintre cei doi, doar unul e viu, rațional, uman și demn de atenție. Celălalt, politicianul, e de obicei un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Dobrogea, minele din Oltenia etc.), iar închisorile și-au lărgit spațiile de cazare de 4-6 ori, chiar și mai mult. Potrivit unei statistici publicate de Ion Bălan în cartea citată, în 1964 la Văcărești erau 4.665 de persoane, la Gherla 4.282, la Poarta Albă 4.000, la Aiud 2.941, la Pitești 2.990, la Alba Iulia 2.160, la Craiova 1915, la Satu Mare 1.788, la Brăila 1.740 etc. Spre comparație, la Văcărești în perioada interbelică rar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
porc la grătar, ea știa că-mi place. S-a stins în odaia unde locuiseră „studentele“ și unde se retrăsese după moartea bunicului, cedând apartamentul lor unchiului meu Publiu, profesor de geografie, și soției lui, Aurelia, care se mutaseră din Gherla la Cluj. Prima noastră locuință din Aiud era mizerabilă: umedă și întunecoasă, așezată pe un fel de râpă, cu grădina meschină dedicată câtorva pomi fructiferi anemici, pe o străduță strâmtă, cu aspect medieval, pavată cu pietre de râu, nu departe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se știa că acolo avusese loc, cu o lună mai devreme, o revoltă a tinerilor. Închisoarea fusese luată cu asalt de trupe și mulți deținuți au fost uciși sau condamnați la moarte. Dar, după aceea, atmosfera se mai ușurase, după ce Gherla fusese, o vreme, cea mai cumplită închisoare. Am stat o lună într-o celulă mare, de carantină, cu peste o sută de deținuți, printre care Păstorel Teodoreanu și fostul moșier Bebe Noica. Acesta avusese domiciliu obligatoriu la Câmpulung și făcuse
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lucraseră pentru Țurcanu-Andrei Andreev, Virgil Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe Iftode, Iorga Pimen, Marin Ivan, Eugen Munteanu, Pafnutie Pătrășcanu, Ilie Sireteanu, Constantin Străchinaru, Dumitru Formagiu, Miluță (probabil Emil) Constantinescu, Vasile Popa. La 7 iunie 1950 au fost trimiși la Gherla Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca, Viorel Negrilă. După câteva zile a urmat un al doilea transport, care îi cuprindea, printre alții, pe Silvestru Nanu, Sandu Mihai, Cornel Popovici, Sorin Pintilie, Ioan Cerbu, Ion
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
avut ca efect maltratarea și obținerea de informații de la puțini deținuți. În schimb, au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu. 6. Gherla Grupuri implicate. Tatonări Primul transport de 'piteșteni' a ajuns în Gherla pe 7 iunie 1950 și i-a cuprins, printre alții, pe Alexandru Popa 'Țanu', Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca și Viorel Negrilă. După câteva
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În schimb, au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu. 6. Gherla Grupuri implicate. Tatonări Primul transport de 'piteșteni' a ajuns în Gherla pe 7 iunie 1950 și i-a cuprins, printre alții, pe Alexandru Popa 'Țanu', Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca și Viorel Negrilă. După câteva zile a mai sosit un transport în care se regăseau Silvestru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Tovarășe director, noi, tineretul cu convingeri comuniste, batem pe bandiții ăștia ca să declare tot ce au ascuns la Securitate'. 'Mă, ticălosule', l-a întrerupt Lazăr, 'unde te crezi tu aici? Cine ți-a dat voie, banditule, să bați? Aici în Gherla numai eu am dreptul să bat. Vom mai sta noi de vorbă.' După această discuție au fost întrerupte bătăile, iar Pintilie și alți agresori au fost bătuți în curte de Lazăr și gardianul Martin Fülop. Totuși, coincidență sau nu, directorul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
el, Grama și Șerbănescu i-au instigat pe gardienii Tiberiu Gabor și Augustin Vășcan să îi bată pe deținuți, după ce aceștia erau torturați în camere. Puterile lui Popa erau nelimitate în închisoare: Păvăloaie spune că nu se putea pleca de la Gherla spre Canal fără acceptul acestuia, chiar lui fiindu-i respinsă cererea pentru că era util acțiunii. Transferuri. Oprirea acțiunii Popa și Pușcașu au schingiuit deținuți care urmau să se transfere la Canal în luna iunie 1951 și le-au cerut să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a aflat că se va folosi o altă metodă, excluzând bătăile, pe care le-o va comunica în curând. În septembrie 1951 Avădanei a oprit bătăile, continuând doar cu strângerea de informații. Țurcanu s-a arătat mirat la sosirea în Gherla că torturile continuă, întrucât la Pitești a stat de vorbă cu o persoană sus-pusă care i-a spus că acțiunea nu mai este bine văzută de regim, în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate (probabil uciderea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după tragica sa moarte, care a avut răsunet și în afara țării, au început cercetările legate de ceea ce se întâmpla în închisori. Piteștiul a fost desființat ca centru de tortură în luna următoare, Țurcanu și ceilalți fiind transferați la Gherla, iar Gherla însăși a mai funcționat doar până în decembrie, când principalii actori dintre deținuți (dar și unii aleși din cu totul alte motive) au fost ridicați și duși la Jilava pentru anchetele finale. Cercetările pentru procesul Țurcanu Pentru că informații despre torturile folosite
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost arestat în 1947. În mai 1948 a ajuns la Suceava, unde s-a alăturat acțiunii lui Bogdanovici. La Pitești a obținut informații și a pregătit cadre pentru acțiune. A participat la bătăi și crime, dar a fost transferat la Gherla în iunie 1950, unde a avut un rol conducător până în iunie 1951. Afirmă în interogatoriu că a luat parte la o acțiune legionară, al cărei scop a fost subminarea regimului comunist. Ion Stoian ar fi făcut parte din FDC Bacău
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținuți. A participat la bătăile din decembrie de la camera 4-spital, dar nu este foarte clar dacă în calitate de victimă ori de agresor. Bogos a urmat școala de cadre de la camera 4-spital în lunile aprilie și mai și a fost transferat la Gherla în iunie 1950. A luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa 'Țanu', Pușcașu, Livinschi, Zbranca și Andronache. A fost în conducerea mai multor camere de agresiune, printre care 104 și 106. Popa l-a repartizat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vorbit. Țurcanu avea o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie manuală prin luna octombrie, după ce o lună de zile a fost plimbat prin diverse camere în care a asistat la alte torturi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Litere și Filozofie în momentul arestării sale, în mai 1949. A fost membru în grupul 'Rugul Aprins' al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul priciului la fund și la tălpi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Viorel Negrilă și Gheorghe Bâgu, fiind forțat să dea informații în fața lui Țurcanu, la camera 1. Din martie 1950 a fost obligat să treacă de partea agresorilor pentru culegere de informații, fiind instruit de Bâgu în privința materialismului dialectic. Transferat la Gherla cu lotul lui Popa 'Țanu', în iunie 1950, a stat câteva luni în camera 106, alături de Laitin Dănilă și Gheorghe Ionescu, mai târziu fiind cooptat în conducerea camerei. Pe 17 septembrie 1950 a fost trimis de Popa într-o cameră
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
schimbat destinatarul informațiilor, prezentându-i-le prim-brigadierului Vladimir Bakovschi, care ținea legătura cu administrația. Prin martie 1952 a încetat orice fel de activitate, fiind probabil dezaprobat de ceilalți deținuți, care aflaseră de la o fostă victimă de-a sa din Gherla că obișnuia să bată. În mai 1952 a fost transferat la Jilava, unde a stat în aceeași celulă cu Țurcanu și alți câțiva. Încă înspăimântat de prezența lui Țurcanu, Cerbu l-a turnat pe Leonard Gebac, spunând că acesta ar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]