826 matches
-
estetic. Volumul este ca un laborator aseptic în care dialectica nuanțelor nu stă pe un filon afectiv. Grija de a nu cădea în dulceața omiletică a predicilor patetice l-a împins pe autor la o analiză de concepte din care ghimpele efuziunii a fost tăiat. La fel, rezerva față de accentele categorice, care trădează asumarea unor certitudini tari, menite a fi propovăduite cu nerv prozelitic, i-a dat lui Andrei Pleșu obișnuința afirmațiilor relative, și din acest motiv inteligența lui sclipitoare are
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
pot să beau eu și un butoi. Și eu așa făcui... ‒ Așa, și? ‒ E! Beui eu și mă făcui că mă culc, deh, ca oamenii beți. Ea se făcu că se bagă în pat lângă mine, dar ședea ca pe ghimpi, japița. Avea mâncărimi pe la vintre, bag seamă. Când mă făcui eu că sforăi, odată se sculă din pat, de lângă mine și sări de se îmbrăcă. Când începu să caute bani în buzunare, pă mine mă bufnea râsu’, că era banii
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
Îngerul barză. Trebuie să înfăptuim Voia Domnului, întocmai cum a spus El. - Așa-i Marie, precum spui tu. Dar ard de nerăbdare. - Și eu ard, Ioane. Arde sufletul în mine de nerăbdare și inima îmi stă în piept ca pe ghimpi. Dacă ar fi după mine, aș zbura într-acolo și aș lua fetița. Oare o fi adus-o și-o fi pus-o în lalea? - Nu știu Marie! Dar dacă mergem acum după ea, ar însemna să nesocotim Voința Sfântă
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
derivă din numele personajelor care au făcut istoricul Creștinătății. Concluzia este că, atunci când e vorba să-și înzestreze fiicele cu un apelativ sonor, părinții spanioli preferă trăirile intense sau locurile comune. Cu ei chiar nu-i de glumă! De parcă un ghimpe interior i-ar împiedica să perpetueze veșnica pomerire în viața de zi cu zi a numelor sfinte! Singură, Maria face excepție, de unde iarăși se poate concluziona că dacă ești fată în lumea hispanică, ori ești demnă de apelativul sfânt maxim
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
singur rând, se scrie o viață, O poveste simplă, cu omul paiață Ce-ncearcă să urce scara nemuririi, Dar rămâne-nvins de legile firii. Cu un singur semn, el s-a condamnat Veșnic, la o moarte lentă de damnat Și-are-un ghimpe-n piept când vrea să respire Busuioc și mir, iz de fericire Într-un singur punct atârnă-o secundă... Ce n-ar da să schimbe lumea muribundă! Și din creta ștearsă de-un burete ud Să se întrupeze un vis
PE UN SINGUR RÂND de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350139_a_351468]
-
împărătesei. Vreți să știți cine făcea parte din celebra trupă de babe? Șefa lor era Baba Cloanța Cotoroanța, cea mai fioroasă, arcuită ca o seceră, , nasul ca un cioc de barză, în gură doar doi dinți de oțel, ca niște ghimpi, zburând călare pe o mătură purtată de doi nori alburii. Cu un mănunchi de nuiele plesnea norii, șuierând afurisenii. Și ținea Cloanța la chilia ei o namilă de lup, cu colții mari de oțel, care ronțăia copacii cei mai groși
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
sub lună cu picior de izvor aș descânta deșertul din noi cu livezi dac-aș răsări dimineața aș avea mireasmă de tei toamna aș înfrunzi în țipăt de cocori primăvara m-aș ofili de gând în ghiocei dac-aș fi ghimpe mi-aș sfâșia noaptea cu muguri gata să conjuge iarăși RUG chiar și aici amiaza are trup de cruce nici rug măcar poate un gând incomparabil mai curat printre atâtea frunze care cad astenic anotimpul se lipește de călcâi vulnerabil
ÎNTR-UN ASFINŢIT OARECARE (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350259_a_351588]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ANNE-MARIE FIERARU - O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) Autor: Anne Marie Fieraru Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului ABANDONAREA SINELUI Zbor. Și mă simt ca un ghimpe în zgomotul furnicilor. O greutate a imaginii de sine, un întreg ego al anotimpului de toamnă O toamnă calmă și absurdă O întreagă ceață mă cuprinde și-mi usucă sufletul. Minunată lume-n întregime când asculți liniștea... Liniștea ce te
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce Beran o urmărea cu ochi speriați. “Sărmanul, tremură pentru mine!” îșî spuse în timp ce mâinile îi pipăiau cu finețe scoarța tăiată în cicatrice adânci. “Aici înfipsese Alexandru odată un ghimpe; eram împreună și ne PLIMBAM PRIN PLOAIE. Ploua mărunt și mie puțin îmi păsa că arătam atunci ca o murătură și că puteam răci. Îl sărutam in gând și mă felicitam că puțin mai departe înfloriseră salcâmii. M-am repezit
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
ca o murătură și că puteam răci. Îl sărutam in gând și mă felicitam că puțin mai departe înfloriseră salcâmii. M-am repezit atunci să le culeg florile, să mă satur de gustul lor dulceag strivit pe cerul gurii. Un ghimpe mi-a intrat în deget și m-am oprit să-l privesc de parcă atunci îl vedeam pentru prima oară. Uitasem că, de fapt, sufeream. Atunci Alexandru a rupt ghimpele și l-a înfipt aici, în salcia asta. Când l-a
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
mă satur de gustul lor dulceag strivit pe cerul gurii. Un ghimpe mi-a intrat în deget și m-am oprit să-l privesc de parcă atunci îl vedeam pentru prima oară. Uitasem că, de fapt, sufeream. Atunci Alexandru a rupt ghimpele și l-a înfipt aici, în salcia asta. Când l-a înfipt eu mi-am spus așa: “Ghimpele ăsta înseamnă clipe fericite, prietenia mea cu Alexandru, visele noastre. Am să-L caut mereu și când voi da de el înseamnă
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
m-am oprit să-l privesc de parcă atunci îl vedeam pentru prima oară. Uitasem că, de fapt, sufeream. Atunci Alexandru a rupt ghimpele și l-a înfipt aici, în salcia asta. Când l-a înfipt eu mi-am spus așa: “Ghimpele ăsta înseamnă clipe fericite, prietenia mea cu Alexandru, visele noastre. Am să-L caut mereu și când voi da de el înseamnă că voi regăsi toate acestea.” Beran se oferi să o ajute și ea își desprinse o mână, sfidând
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
dihonie. Însă, ca și cum ar fi dintr-o altă lume media, exprimată expresiv în tot, căldura umană a Alessandrei Stoicescu e deasupra împunsăturilor în carnea clasei politice, e fără vehemență, chiar și în cazul unor critici și acuze de paloș și ghimpi ai cuvântului, e măsură a bunei cuviințe și educației. Cu acestea se înalță omul! Pe de altă parte, nu rămân nefructificabile grijile sale și sărirea, prin intermediul fundației „Mereu aproape”, în ajutorul celor defavorizați sau suferinzi într-o lume în care
ALESSANDRA STOICESCU. UN VULTUR ŞI-UN ZBOR, O IUBIRE ŞI UN ADEVĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366181_a_367510]
-
sîngele va fi spălat încu arhicunoscuta secretomanie.Orice traseu aerian al unui președinte este prioritar, aeronava este verificată minuțios înainte de zbor, însă prăbușirea de la Smolensk va mirosi urît peste decenii. Atîția demnitari la un loc!, majoritatea eurosceptici, văzuți ca un ghimpe în coasta Uniunii, optînd împotriva scutului antirachetă, împotriva monitorizării statelor sau a unor minorități sexuale. S-a urmărit ca economia Poloniei, singura pe val din Europa, să fie doborîtă, ca să bată în poarta tătucului FMI, pentru îndatorare. Probabil, relațiile tensionate
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
când tânărul poet, debutant la Familia, era sufleur și copist în trupa lui Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 până în 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri și proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică). S-a născut, prin urmare, autorul satiric, însă prin sacrificarea poetului liric, căruia îi va supraviețui, ocazional, autorul de fabule, epigrame și parodii. În 1889
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
acel soi ciudat de barzi, care încearcă prin poeme să devină cumularzi “, numai aceia puteau trăi de pe urma literaturii. Pe la 20 de ani Ion Luca Caragiale a început să scrie, dar este mare distanță între cronicile fanteziste și articolele publicate în “Ghimpele “, sau între glumele și anecdotele publicate în “Claponul “, revistă pe care a redactat-o în întregime singur și ceeace avea să ne dea, peste câțiva ani, în “O noapte furtunoasă “. Dar și încercările din prima tinerețe se dovedesc deosebit de interesante
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
se nască în mine un curcubeu de simțiri, iar aripa viselor se întinde deasupra creștetului meu îndemnându-mă să sper, să-mi doresc să fiu traversată de aceleași trăiri fănușiene, să pot rosti cu glas hotărât: Viață, te iubesc! chiar dacă ghimpele diavolesc mă înțeapă adesea și-mi strecoară în simțuri teama... de necunoscut, de timpul ireversibil, de tinerețea care se scurge grăbită, de tainele ascunse dincolo de umbre și de gândurile omului perfid.... Mai dau o filă, și-ncă una, și tot
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
și despre Anca. Am observat acest lucru, însă importantă pentru noi era imaginea pe care ne-o oferea pictura. Mă bucură faptul că a acceptat să se autoinvite la această așa-zisă reuniune. Ștefan, îți mai strecor și eu un ghimpe: nu de dragul tău a venit aici, ci pentru faptul că era nevoită s-o facă, așadar programată în calendarul dosarului nostru. Vei scrie și acest lucru, nu? continuă Dan observând uimirea de pe fața scriitorului care încetase să-și mai ia
PROMISIUNEA DE JOI (X) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354842_a_356171]
-
ea, nu asta voia ea și pentru prima dată simți că părinții ei nu știu ce-și dorește ea, ce-i place mai mult, nu o întreabă ce jucărie vrea. Și i-au luat și banii... Simțea că are un ghimpe împotriva lor și mai ales se distanța de ei văzând cu ochii. Nu le mai spunea nimic, era mereu preocupată de ceva, mereu absentă. Nici poezii nu mai voia să învețe, oricum nu-i mai dă nimeni bani când recită
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
în “bandajul durerilor oarbe”, aceasta urmează “al destinului drum de lumină” sperând, crezând în acele “punți vindecătoare”. “Iar tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare,/ continuu explorează o lume fremătândă: / pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare / viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă”; Punți vindecătoare) Folosind termenul de gheișă... poeta are convingerea că lucrurile pot atinge desăvârșirea. Gheișele - simbol al frumuseții și eleganței supreme - sunt recunoscute ca fiind fermecătoare prin frumusețea lor, neîntrecute în arta conversației, învăluite într-un
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
măr iată de ce, vântul bate peste omniprezenta contopirii iată de ce, îmi șterg amprentele, pașii sau urmele, căci locuiesc în propria alergare, de mine însumi; dar știu că la sfârșit mă va frânge acea odihnă verticală care mă vânează *** nu un ghimpe ci o cruce am în coastă, răstignita foarte aproape de bătăile palpaitoare ale flăcărilor poate această cruce se va transforma în rug dacă și numai dacă voi face din eșafod un loc sfânt *** înfășoară-mă în giulgiul de cristal, acolo
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Răsfoiesc amintiri prin zăpezi de scrisori, vântul bate golit primăveri fără flori, te aud viscolind prin clepsidre de clipe, pe cuvinte azi simt cum se zbate un ghimpe. Îndelung mai răsfir toamne-n brume scăldate, peste urma-ți de scris, plâns-a trist,lung,o noapte! Scuturând insomnii pe sub cetini de brazi, te rescriu lacrimi mii, înghețând pe obraji, și m-apasă durut prin tăcerea de gheață, umbra
UMBRA TA,MURMUR SURD de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370536_a_371865]
-
de aici și nevoia de a mai verifica încă odată răspunsurile înainte de a preda lucrarea. Angelica era mai superficială, mai neglijentă, cu toate că posibilitățile sale de acumulare a materiei erau cu mult mai bune decât ale Ramonei. Condurache stătea ca pe ghimpi în compania elevelor sale. Era nerăbdător să revină la liceul “Gheorghe Lazăr” în speranța că o va mai găsi pe cea care i-a răpit momentan liniștea. Măcar s-o întrebe care îi este statutul ei social, dacă este sau
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
deșartă, de parvenire sunt oameni orgolioși care nu știu să cedeze. Ioan Gură de Aur, venerat cu titlul de „doctor al Bisericii”, mai spunea: „Iubirea [aprigă] pentru slavă este cumplită, groaznică și plină de o mulțime de rele; e un ghimpe ce nu poate fi scos decât foarte greu și o fiară neîmblânzită și cu multe capete, care se pregătește să înceapă războiul împotriva celui ce o hrănește. Așa cum viermele roade lemnul din care se naște, și rugina, fierul, stricând locul
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
să-l spele. Numai credința adâncă în creația pură din toată ființa noastră, nu doar din gură, când și c-ultimul fir de păr vom crede-n puritate ne vom'nălța din nou, ca îngeri, scăpați de greutate. (din vol. ”Ghimpi și spovedanii—volumul II” 2008) Referință Bibliografică: ÎNĂLȚARE / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNĂLȚARE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369636_a_370965]