249 matches
-
l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă ninsoarea, îi rup lupii... Viață de nomazi. Unii dintre locuitorii nestabili de lângă curte au pentru apărare o armă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
actuală a orașului Cuzco este reflectată, din păcate, de fortărețele distruse din prostia conchistadorilor spanioli ignoranți, de ruinele templelor profanate, de locurile prădate și de fețele unei rase abrutizate. Acest Cuzco te face să devii războinic și să aperi, cu ghioaga În mînă, libertatea și viața incașilor. Și mai sus, deasupra orașului, se vede un alt Cuczo, care Înlocuiește fortăreața distrusă: un Cuzco cu acoperișuri cu țiglă colorată, caracterul său uniform fiind Întrerupt de cupola unei biserici În stil baroc; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apare și pe pereții bisericilor din Macedonia grecească (În localitatea Vasiliada, de pildă, lângă Kastoria). În iconografia românească, astfel de intervenții ale demonilor sunt de excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu are de sosirea mea și este singură acasă pentru încă două zile, așa cum mi-a explicat barcagiul. Mergem către casă, îmi spune să fiu atentă la pecari că mușcă rău și nu îi plac străinii și îmi dă o ghioagă groasă să mă apăr de el. Apare imediat ocazia să practic, pecariul reapare în viteză, îl ating delicat cu gheoaga, Carola mi-o ia din mână și îl lovește cu sete, producând un zgomot înfundat: „Lovește-l tare că altfel
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Apare imediat ocazia să practic, pecariul reapare în viteză, îl ating delicat cu gheoaga, Carola mi-o ia din mână și îl lovește cu sete, producând un zgomot înfundat: „Lovește-l tare că altfel nici nu simte” și îmi repune ghioaga în mână. Gândesc pasager: săracul... apoi îmi spun că ori el, ori eu; o întreb dacă nu-l poate lega sau închide undeva ca să nu-l umplem de vânătăi. „Îl închide tata când vine, eu nu reușesc că-i prea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru gard. Le-au tăiat, le-au curățat de pământ și au plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plosca. Să trăim, să trăim! îi răspunde acru, în răspăr, bătrâna, văzându-și de treabă. Pe după bojdeucă, se furișează tiptil un moșneag înarmat până-n dinți, cu un coif mâncat de rugină, cu arc și tolbă la spinare, toporișcă la brâu, ghioagă ghintuită pe care mai mult o târăște prin pulbere. Dumnezeule!!! țipă Savastița. Iar?!... Nu te vezi?! Hodorogule!! Bătrânul se înfoaie și grăiește cu mândrie: Savastiță, draga me, Vodă Ștefan mă cheamă! Vin turcii! Am plecat! Ești nebun, moșule?!?! sare Savastița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
senzația că nu le prea place sîngele. De-a lungul istoriei, ei s-au dovedit mai degrabă înfrățiți cu natura și resemnați decît violenți. Se mulțumeau să asculte susur de izvoare și istoria, puțin forțată, spune că puneau mîna pe ghioagă, bolovan sau flintă doar în situații-limită, cînd trebuiau să lupte pentru tarlaua personală. Gena lor pașnică pare însă pe cale de dispariție. Societatea e din ce în ce mai violentă cu cît te duci mai spre cartierele mărginașe. Ringurile cu sfori, destinate teoretic boxului, sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
OLARIU ADEVĂRURIASCUNSE Împreună biruință sau va veni întunericul pentru toți rumunii. Diogio DOUĂ MII DE ANI DE ÎNTUNERIC Adevărurile totdeauna au supărat pe lichele și tîmpiți, iar istoria noastră colcăie de strîmbăturile și sluțeniile lor pentru că vremurile au fost scrise de ghioagele unor nevolnici și nu de mințile oamenilor legați cu sufletul de neamul românesc. Fiecare a cîntat la struna puterii sau a idioților pe care vremelnicia și ticăloșia i-a cocoțat în fruntea mesei neamului iar acești culturnici ne țin și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt unde un fa-raon i-a așteptat cu sabie și ghioagă. Evenimentul este amintit de scriitorul grec Ctesias care a trăit pe la sfîrșitul secolului V î.e.n. și ne spune că Sesostris, farao- nul Egiptului s-a luptat cu Tanaus regele sciților. Grecii spunea Tanais fluviului Don, ori această apă curgătoare era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ruinele descoperite pe fostul teritoriu al Palestinei din secolele Xl-lX î.e.n. ar aparține numai construcțiilor reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au controlat multă vreme Palestina, iar o parte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Secu, a întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de existență s-au aruncat asupra filistenilor să-i prade. Faptul că ei nu aveau nici săbii nici sulițe ci se bazau numai pe ghioagă și praștie, arată că erau niște semisălbătici iar din acest întuneric pretind ei că au curs valuri de revelații cu care au luminat lumea. Tot acest text mai datează odată pătrunderea celor cîteva mii de indivizi ale triburilor semiților ivriți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avut și europenii cînd au colonizat Americile, și-au luat cu ei denumirile locurilor de baștină pentru a se ști de unde vin. Nimic nou sub soare chiar dacă a trecut atîta timp! Acești misi, buni mînuitori de obiecte contondente și ascuțite(ghioage, săbii, sulițe, arcuri) erau printre apărătorii Troiei cînd lacomii ahei au venit să-i ușureze de averi și de zile pe locuitorii cetății. Și ne spu-ne Iliada că erau acești misi ,,tari de virtute” și ,,luptători de aproape” adică meseriași
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat) rău și a dat peste ei ceața. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic și jegos și le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieșit(s-a răzvrătit) repede și a fost liniștit de Dardaneo, ruda sa unde și-a găsit refugiu. Neamul acesta a fugit și s-a oprit într-o prăpastie, trebuie să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aspre în acele vremuri. Tăblița 41 spune ce a pățit un comandant de oaste cam focos, care a în-călcat tradiția căsătoriei, s-a supărat foc și a hotărît să se răscoale împotriva conducătorului boero Bisto. ,,Acest Gelu cel roșcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcției de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soția Lia și este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe. A zăcut pînă la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu știai că Îi turnător, luai bătaie... Dar eu știam... Și nu conta cum te băteau, că te lua și la cap, și la chicioare, te trântea pe jos, nu conta, te băga și sub pat, și dădea și cu ghioaga... Mai țineți minte cum arăta bătăușul? Bătăușul... Aducea din ăștia de la drept comun. Aveam ochelari, când te scotea... Și făcea din palme și apărea de la anchetator... Ăia de făceau ancheta erau sergenți, sergenți-majori și băteau din palme și apărea bătăușul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
altă treabă... Da’ atunci puteai să fii sătul. Cum a fost la Gherla? La Gherla..., acolo Închisoare, mamă, Dumnezeule! Istrate, Șomlea și cu Cârciu, care-i mort... și nu-i mai țin minte pe toți... Și bătaie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai sfânt... Dacă ne ducea la plimbare, pe scări, de sus de la patru, apoi la fiecare colț de etaj stăteau cu ghioaga și dă-i... Trebuia să fugi tare să scapi. Și aveam bătrâni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu-i mai țin minte pe toți... Și bătaie ce-am luat! Ghioaga pe noi era mereu... Trebuia să stai sfânt... Dacă ne ducea la plimbare, pe scări, de sus de la patru, apoi la fiecare colț de etaj stăteau cu ghioaga și dă-i... Trebuia să fugi tare să scapi. Și aveam bătrâni care nu mai puteau să fugă... Nu puteai să faci nici o mișcare, nimic, atât doar: șters, w.c., tinetă. Era tinetă Înăuntru, nu te scotea la w.c. decât o dată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acolo săpam În pământ și era cu normă. Care nu-și făcea norma rămânea seara În poartă. Echipa cutare, cutare, era oprită, avea brigadier și se știa. „Rămâi În poartă!” Și În poartă Îți dădea o bataie la palmă cu ghioaga, ca a doua zi să faci norma. Și eram șase inși: doi În groapă și patru la roabă... doi azvârlea cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Făceai dup-aia adunarea afară și te ținea o oră, până venea ăla la 7... O oră afară nu conta... Gardianul Își făcea meseria, tu te aliniai, stăteai acolo pe platou, și, dacă intrai Înăuntru de frig, luai bătaie cu ghioaga. Adunarea era la rând, ne număra, ne lua În primire, seara veneau alții, altă tură adică, și la opt ore te băgau iar pe platou... Iarna te băga și trebuia să stai așa... Te număra, te lua În primire și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe lună făceam baie... Ne ducea la 12 noaptea, cu pătura În cap, așa, ca deținuții periculoși... Când ajungeai acolo, Îți dădeau o coajă de săpun, dădea drumul la duș și te băgai prin duș, și afară te aștepta cu ghioaga, și iar sus... Acolo erau mulți de drept comun... Eram câte doi În pat, și În fiecare cameră aveam trei rânduri de paturi și al patrulea suprapus. Eu eram sus, Într-un pat suprapus, că eram mai mic. Era camera
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el... A stat vreo trei zile numa’ cu burta În jos și cu apă. Mai țineți minte cine l-a bătut? Nu spunea, că doar Îl scotea: „Vino Încoace!”. Erau din ăștia din afară... Îl ducea și-i trăgea cu ghioaga câte putea la fund și dă-i drumul... Nu spunea că cine Îl bătea... La Periprava cum erau bătăile? Bătăile erau dese, era strict, nu puteai să te apleci la un chiștoc. Militarii mai treceau, mai fuma’ juma’ de țigară
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de buruiană. A fost foarte greu. Și În ’57 toamna, chiar aici la strada asta, o venit Îndrumătorii. Io eram la școala de șoferi la Brașov și am venit acasă. Și era vreo 20-30 de Îndrumători, golani de ăștia, cu ghioagele... și te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era Îndrumător, umbla cu echipele alea. Și Îl Întreb: „Nașu’, pentru ce umblă ăștia?”. „Păi, pentru colectivizare.” „Dar care e treaba
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]