242 matches
-
fiindcă în orice meserie se poate da și rasol, iar omul trebuie să știe unde să reclame. Cred totuși, că Fiscul va rămâne pe mai departe cu tolba goală, fiindcă după câte se cunoaște, în inteligența lor nativă, futuroloagele cu ghioc, glob de cristal sau alte mijloace de fraierire nu vor vrea să vadă precum românii, impozitată și capra vecinului și mai mult ca sigur, vor prefera să rămână cu toatele în clandestinitate. Iar măsura luată tot la plesneală, ca de obicei
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
la angroul din Militari să cumpere mâncare pentru cățeii Politehnicii, cu banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu vor da frigurile, nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o viață monotonă. La apariția mea începu să sufle înveselit în fluierul de alamă, iar un câine albinos prinse a coborî în salturi mari, hiperbolice promontoriul, care de aici pare greu accesibil. Eu plecasem de-a lungul plajei, să caut ghiocii aceia spectaculoși pe care Marea îi aducea la țărm, de obicei sparți. De data asta umblam cu o motivație mai specială, știind că undeva în dreptul corturilor o fată șic, într-un tricou pe care vântul de dimineață i-l face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aveam, de când am fost mireasă). Și dragoste mi-a trebui, un pic Să-mpodobesc odaia dinspre mare Cu strigăt de copil și de bunic, Să nu mai simt tăcerea când mă doare. Și-n strop de apă vie-ntr-un ghioc Să mă despartă-ncet de cele scrise Și să-mi arate steaua mea de foc, Ce m-a costat atâția ani și vise !
Anotimpuri by Popa Emilian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/264_a_568]
-
de femei apăsau legănat fără încetare pedale pe sub mese ca să pună acele mașini în mișcare. Nestor se întoarse spre fereastra ce dădea în curticica pe unde intraseră, iar pe pervazul prăfuit zări o scoică uriașă în formă de melc. Un ghioc. Mama se amuza în timp ce stătea de vorbă cu o doamnă pe intervalul dintre mesele cu mașini de cusut și bucăți de material cusut se încrețeau cu grăbire în vălurele, sub piciorul lor cu ac mișcător-bezmetic -, și ele amândouă aruncau rând
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
zâmbitoare-ocrotitoare spre el, mai întâi doamna și apoi mama. Doamna i se adresa lui strigându-i ceva peste mese, dar zgomotul era prea mare ca s-audă ce spune. Nici nu apucase să se apropie și să pună mâna pe ghioc, când mama veni din spate să-l ia de mână și îl trase printre mașini de cusut care se învârteau turbate către peretele înalt din fundul sălii, unde era un spațiu larg fără mașini de cusut, zgomotul era mai scăzut
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
numai de-ale lor, fără să le deranjeze nimeni. Se răsuciră pe călcâie și se îndepărtară. Și aici, în sala asta fără mașini de cusut, pe pervazul unei ferestre mai mult lungi decât înalte, împărțită în ochiuri, se afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Se răsuciră pe călcâie și se îndepărtară. Și aici, în sala asta fără mașini de cusut, pe pervazul unei ferestre mai mult lungi decât înalte, împărțită în ochiuri, se afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu se furișă prin spatele unui manechin culcat, abandonat pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
afla un ghioc. Pervazul nici nu era prea prăfuit. Nestor apucă ghiocul și îl duse la ureche. La celălalt capăt al pervazului, hăt-departe, o pisică alb-roșcată sări pe dușumea, moale pe pernițe moi. Șșșșșșșșș se auzea egal și adânc în interiorul ghiocului. Pisica trecu se furișă prin spatele unui manechin culcat, abandonat pe o rână lângă perete, cu o mână ridicată aiurea în aer și se ivi pe partea cealaltă, de după cap, la doi pași de Nestor, cu intenții pașnice. Ghiocul îți
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
în interiorul ghiocului. Pisica trecu se furișă prin spatele unui manechin culcat, abandonat pe o rână lângă perete, cu o mână ridicată aiurea în aer și se ivi pe partea cealaltă, de după cap, la doi pași de Nestor, cu intenții pașnice. Ghiocul îți șoptește viitorul. Așa se spune. Ție ce-ți șoptește? Nestor ridică ochii fără să ia ghiocul de la ureche. O doamnă tânără, foarte-foarte drăguță și foarte-foarte zveltă se aplecase binevoitoare către el, ținându-și antebrațele lipite de coapse, cu pumnii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu o mână ridicată aiurea în aer și se ivi pe partea cealaltă, de după cap, la doi pași de Nestor, cu intenții pașnice. Ghiocul îți șoptește viitorul. Așa se spune. Ție ce-ți șoptește? Nestor ridică ochii fără să ia ghiocul de la ureche. O doamnă tânără, foarte-foarte drăguță și foarte-foarte zveltă se aplecase binevoitoare către el, ținându-și antebrațele lipite de coapse, cu pumnii strânși pe jumătate și încheieturile încrucișate între genunchi. Antebrațele lipite de coapse poate că stăteau așa în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de sprijin, dar în același timp spuneau: nu, n-am de gând să te iau în brațe, așa că stai liniștit. Vocea ei foarte-foarte catifelată se răspândi iarăși în aer ca o melodie șoptită. Îmi spui și mie ce-ți șoptește ghiocul? Nestor scutură din cap fără dușmănie și abia după aceea se întrebă: nu-i spun fiindcă nici eu nu știu ce șoptesc ghiocurile sau fiindcă e secret? Nu și nu. Mi-l dai și mie să-mi aflu viitorul? Era clar că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ei foarte-foarte catifelată se răspândi iarăși în aer ca o melodie șoptită. Îmi spui și mie ce-ți șoptește ghiocul? Nestor scutură din cap fără dușmănie și abia după aceea se întrebă: nu-i spun fiindcă nici eu nu știu ce șoptesc ghiocurile sau fiindcă e secret? Nu și nu. Mi-l dai și mie să-mi aflu viitorul? Era clar că dacă i-l dădea ei nu era pentru totdeauna. Doamna cea tânără avea să i-l dea înapoi fiindcă îi inspira
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Nu și nu. Mi-l dai și mie să-mi aflu viitorul? Era clar că dacă i-l dădea ei nu era pentru totdeauna. Doamna cea tânără avea să i-l dea înapoi fiindcă îi inspira încredere. Nestor îi întinse ghiocul și ea, fără să se îndrepte din mijloc, îl puse la ureche și, încântată și concentrată, își îndreptă privirea undeva pe lângă Nestor. Apoi ochii ei se fixară luminoși în ochii lui și zâmbetul doamnei celei tinere și zvelte se lărgi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îndreptă privirea undeva pe lângă Nestor. Apoi ochii ei se fixară luminoși în ochii lui și zâmbetul doamnei celei tinere și zvelte se lărgi binevoitor și cu încântare. Se uita drept în ochii lui, dar îl vedea oare? Da și nu. Ghiocul îmi spune că am să ajung un manechin foarte-foarte apreciat. Cum așa? Ea era vie și avea pielea albă-albă. Să ajungă oare să încremenească într-o bună zi pe un piedestal și pielea să i se coloreze în bej de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
desăvârșire, astfel că brațul părea amputat. Ciuntit. Iar în centrul secțiunii expuse privirii fără pic de decență se putea vedea nu osul, ci capătul unei tije de metal goală pe dinăuntru o țeavă. Îmi spui și mie ce-ți șoptește ghiocul? ... Pisica se încolăcise în jurul piciorului și, fiindcă nu i se dăduse nicio atenție, plecase să caute meleaguri mai prietenoase... II Nestor n-avea de gând să străbată pasajul la capătul căruia, departe, se zărea o stradă, atrăgătoare totuși, în lumina
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
coridorului, departe, o fereastră boltită dădea în strada Baltasar Gracian. Venind de acolo, se reflecta în luciul pardoselii, lungă și palidă, lumina zilei. Hei, Rareș! Ce faci, nu intri?... Rareș întorcea capul în urmă. Și din partea aceea venea zgomotul străzii. Ghiocul zilei de vară... Deschise ușa, și doamna Mușat, stând în picioare de partea cealaltă a mesei, își înălță privirea, c-o undă de mânie neliniștită în ochi. Rareș? Ce-i cu tine aici? Doar știi că n-ai voie în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de liliac, ale ulmilor, teilor, castanilor și plutelor seculare. Pișcate de harul unor bucătărioare de vară atât de dulci, de parcă îngerii le-ar fi ținut sub limbă. Pardosite (multe) cu pietre de râu, în pieptul cărora, ca în tainița unui ghioc, mai fremăta încă apa. Cu fântâni ca uitarea de reci, cu cișmele, coșare, cotețe, saiele sau chiar porumbare. Cu foste prăvălii, frizerii, păstrămării și brutării de cartier, din care istoria iesea amețită, rațiunea nu-și mai găsea nici o rațiune
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
le strecoară în suflet stropi de eternitate. Artiștii au rămas ultima specie a utopiei. Unii citesc mult. Alții - și cu folos. Aceleași cuvinte a folosit și Cehov. Dar noi nu găsim tensiunea necesară dintre ele. Opera scriitorului este , de regulă, ghiocul care reproduce îndeosebi valurile tumultoase ale copilăriei și ale adolescenței. Creatorii de artă știu că după ce ai încălecat un tigru, nu te mai urci pe o răpciugă. Pe artiștii mari îi interesează căutarea. Pe ceilalți - succesul. În marea poezie irumpe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lăsat cu toată greutatea pe locul dureros. Fetele mai tinere jucau tananica în jurul ursului și odată cu el, în timp ce trecătorii, pentru a se amuza, le aruncau mărunțiș în poale sau direct în sân, iar zlătăresele, cele mai în vârstă, ghiceau în ghioc sau în cărți viitorul și norocul domnișoarelor, nu numai din cartierele învecinate, ci chiar din întregul oraș. Câștigurile lor creșteau joia și în zilele de sărbătoare, în special în preajma Sfântului Petru, când aveau ocazia să vândă inelele lor strălucitoare și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care nu le desface nici Ducă-se-pe-pustii". Bine, am înțeles, dar în ceaun ce fierbea? Sopon. Era un porc bolnav. Să vezi ce sopon
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
repeziciune amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i cu toți dinții albi, neobișnuit de albi. - Dă-te în lături
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
public. Au făcut stadioane, prin sate prin care nu mai era nimeni, căruia să-i fie necesar și de vreun folos așa ceva. Apoi, și-au extins colectarea de taxe și impozite, la orice categorie de năpăstuiți, de la țigăncile umblând cu ghiocul, și cu descântecele, până la cei care vindeau sau nu o cană de lapte, strângeau, bani, de parcă i-ar fi apucat turbarea, după sunători de pleașcă. Apoi, au trecut la decapitarea pensiilor. Au tăiat din absolut fiecare pensie. Mare scandal a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din ele viu. Fugi! A fugit. și-a tot fugit, astfel, până a întâlnit o șatră de țigani. Ce-ai pățit, mă, de ești atât de căzut în sperietură? Vină la mama, să te descânte; și să-ți cate-n ghioc. și, pe măsură ce-l descânta și-l ghiocea, vorbea, bolborosit: hapoi peste mare păcat ai dat, dragul meu. Da. Peste mare păcat. Ai căzut în bestemul hachițelor. Ce-s alea? Nervii. Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]