357 matches
-
pardoseală, se puteau vedea sute de artefacte pământene, dintre cele care făceau deliciul colecționarilor. Barna schiță un zâmbet când ochii îi căzură pe ceea ce el știa sigur că era un coș de pâine, care fusese umplut cu capace de bere. Ghiontul scurt pe care-l primi între coaste îi atrase însă atenția spre tejgheaua din spatele căreia îi măsura cu atenție un ins costeliv și destul de bătrân. - Am venit să-ți aducem asta, spuse simplu Johansson punând pe masă un container pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și iar sub învelitoare, scormonind cu privirea întunericul, atent la orice zgomot, la orice foșnet de frunze. Zorile îl aflară, așadar, răvășit, cu ochii umflați și cu o față de câine bătut. Dacă până atunci semnalul de trezire i-l dăduseră ghionții lui Balamber, în dimineața aceea, însă, hunul, care făcea întotdeauna ultimul tur de pază, îl văzu ridicându-se în capul oaselor la primul cântat al privighetorii. înjurând printre dinți, Audbert aruncă învelitoarea, își frecă pleoapele îngreunate și, în fine, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
om înalt și robust în haine de lucru, poate un tâmplar, se interpuse între ei, postându-se în fața războinicului. Mulțimea fu cuprinsă de un fior. Alți burgunzi se apropiară de tovarășul lor, o femeie scoase un strigăt, se dădură câțiva ghionți, dar în confuzia generală, se înălță, puternică, vocea lui Wisichart, care îl mustră pe un ton aspru pe tânărul impulsiv. Aprins de mânie și umilit, el întoarse imediat spatele galoromanilor care îl înfruntau și, dând din coate printre tovarășii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
scânteietoare; Lidania, aplecată asupra sa, cu privirea concentrată îngreunată de ura înghețată și neputincioasă care mocnea în ea, și Odetta, care, cu un ton ciudat, îi repeta iar și iar: „Doar pentru puțin doar pentru puțin...“. Ațipi. îl trezi un ghiont primit brusc, căruia îi urmară afară strigăte agitate și nechezături. Deschizând din nou ochii în întuneric, i se păru că întrevede lucirile unor flăcări prin crăpăturile dintre trunchiurile îngrăditurii. Instinctiv, întoarse privirea către ușă și spre deschizătura strâmtă de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
arunce o privire înspăimântată și nu răspunse. Scuturându-l Mabertus îl întrebă cum îl cheamă, iar el, cu dinții strânși, îi răspunse că îl chema Erhardt. — Ești burgund, așa-i? Primind un răspuns afirmativ, soldatul insistă: — Erhardt, fiul cui? în ciuda ghionturilor brutale pe care i le administra romanul, reînnoind întrebarea, barbarul nu răspundea. Mabertus îi aruncă o privire Hippolitei, care privea fără să înțeleagă, și explică: — Mă străduiesc să-l fac să spună care e clanul lui, domina. Faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
umbra printr-o negociere. Îi fusese smulsă, brutal, În lagărul de exterminare. Când apare pe țărmul post-Auschwitz, B. nu mai posedă acea „inutilitate”, firească celorlalți, iar numele său nu mai este al vechiului paria, un „Pechvogel” (ghinionist) născut să Încaseze ghionturile istoriei. Istoria este, acum, chiar numele său: o literă și un număr de rug, tatuate, pe piele, Încă În pruncie. Este semnul de identitate al unei seminții născute pe „planeta Auschwitz” și marcată pe veci de o astrală Înstrăinare, simbolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
surprins: —Ție ți se îndreaptă cumva părul pe măsură ce îmbătrânim? — Ce tot zici? Părul? Înainte-l făceam permanent. Nu știai chestia asta? Ah, savanții ăștia. —Mă rog. Dacă nu iese la raze, nu prezintă încredere. În replică, ea îi dăduse un ghiont în burta lui moale. Dar în prima noapte de după ce se întorsese din Nebraska, remarcase. Femeia. Poate era din cauza hainelor elegante. Trebuia să iasă împreună în oraș în seara aceea, la o gală de binefacere din Huntington. Un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și alta nu. Și acum mai am semne. Nu asta... Nu contează. Las-o baltă. Hai s-o facem și la mine. Dormitorul meu. Stai așa. S-o facem? Doar nu încerci să mă seduci, nu? Ea îi trage un ghiont în umăr. El o urmează docil, chicotind. Râsul nu strică niciodată. Stau în camera cenușie și putredă, jucându-se iar de-a cine-și amintește mai bine. Pat. Greșit. Pat? Greșit! Dulap? Nu chiar. Păi, de unde naiba să știu eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o sticlă cu whisky. Așa a spus tata. A înșfăcat mâna tatei, cuprinzând-o între mâinile lui late ca niște lopeți, apoi a scuturat-o cu toată puterea. Eu am primit niște lovituri amicale pe creștet, care păreau mai degrabă ghionturi. Nu încăpea îndoială că domnul Sanowsky și tata se cunoșteau bine. Soții Sanowsky locuiseră chiar în blocul nostru. N-aveam idee cum de veniseră ei în America, fiindcă Ion, fiul lor, nu era bolnav. Domnul Sanowsky purta un pardesiu lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
întins mâna. Eu nu prea știam cum să dau mâna, m-am gândit să-i fac cu ochiul, însă n-am îndrăznit. Mi-am zis: e un tip cumsecade, pot fi sigur că de la el n-am să primesc niciodată ghionturi în creștet. Automobilul cu care mergeam era atât de lung și de lat, că ar fi încăput în el și familia Flumian. Învelișul de burete al banchetelor era tăiat în câteva locuri, portiera din față, pe partea opusă șoferului, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ca să hrănească coconii boierești, născuți odată cu plozii lor, le descânta câte o țigancă bătrână ca să nu-și lege sufletul de cocon. Și pe ea a descântat-o Rada în taina nopții de august, dar nu a avut putere descântecul... Un ghiont în umăr o făcu să-și ridice ochii spre Tudora, care i-l arătă din priviri pe boier Preda. Luase, Dumnezeu știe de unde, o velință, înfășurase cu ea o icoană, iar pe cealaltă, a sfântului Pavel, pe care i-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
decât nouă. Coanei Anicăi îi servea numai fondul. Adela rămânând fără auditor, căci se prefăcea că vorbește nu-mai doamnei M..., îmi luă brațul, să mergem în grădină: - O urăsc, izbucni ea, după ce făcurăm câțiva pași, fiindcă-irea. Ieri a dat un ghiont Saftei pe ascuns. A trebuit să-i dăruiesc Saftei o bluză ca s-o consolez. Mereu i se pare că slugile mănâncă prea mult. Și doar nu-i pe socoteala ei. E invitata noastră, o aduce mama pe la noi fiindcă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și nu ale marii mase de suferinzi, condamnați la o viață de mizerie, de azi pe mâine. Unii jucători de poker, numiți și cartofori, nu vorbesc, când sunt prinși cu asul în mânecă, doar țipă când își primesc porția de ghionturi și palme pentru că au fost prinși cu mâța în sac. Unii români care se strâmbă în limbi străine, mai ales în engleză - fără să le cunoască binevorbesc numai prin somn, și atunci în limba natală; și dacă le spui a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fi clasificată și chiar tratată sau măcar ținută sub control (probabil că, în românia acelor vremuri, nici măcar părinții ei nu știau acest lucru) și eram preocupată exclusiv de gândul să scap cumva de ea. Plimbarea ne-a picat cam cu ghionturi, așa că, ajunse la vasul libertatea, am hotărât să ne întoarcem, fără suc, prin oraș de data asta, și să luăm autobuzul spre casă. Nebuna se ținea scai de noi. Diana a avut noroc : autobuzul ei a venit imediat. Soarele se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
conservă de pește sub nas. Nu am înțeles cum voia s-o mănânc și oricum numai de mâncat nu-mi ardea, așa că nu am făcut nici un gest. — Hai, dă-i drumul și mănâncă, mi-a spus el trăgându-mi un ghiont în spate. Nu face pe sensibila. Văzând că în continuare nu schițam nici un gest, a început să se enerveze. — Mănâncă, spuse el lovindu-mă cu piciorul. A mai așteptat câteva clipe, apoi a dat un șut conservei, care a zburat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
margine și mânca semințe, uneori, rar, îl mai înjura pe câte unul sau îi trăgea o palmă după ceafă. Nu știai dacă-i convine ce faci și, oricât m-am tăvălit între bare, oricâte șuturi și centrări am respins, oricâte ghionturi, pumni și bocanci am încasat, nu m-a băgat niciodată în meciuri din campionat. Dacă tata l-ar fi vizitat ca alți tați, cu damigene și sacoșe, cu plicuri, cu canistre de benzină, cu sticle și lădițe, poate aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
În picioare cu mâinile - mai bine zis scheletele extrem de lungi Întinse către mine În timp ce ochii deschiși dar pierduți În fundul capului mă priveau cerând Îndurare și În același timp parcă Întrebau. “Dece am fost omorâți...!?” Am fost readus la realitate de ghiontul gardianului cu bastonul de cauciuc, care ridică vocea. “Ce te zgâiești mă la cadavre, ori vrei să te numeri printre aceste mortăciuni...? Hai, apucați de targă, eu vă aștept afară...!” Cu cele mai năpraznice sentimente de ură Împotriva brutelor comuniste
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care să trăiești, iar mama o alesese doar sub imperiul stringenței de a găsi un adăpost. În ciuda neînțelegerilor noastre din trecut, ultima zi petrecută Împreună a fost aproape emoționantă. Luweena m-a Îmbrățișat, iar Shunt, jenat, mi-a dat un ghiont În umăr. Tocmai dispăreau pe ușă, cînd am strigat după ei „Adio, scursuri ordinare ce sînteți, jigodiilor de ultimă speță”. I-am făcut cum mi-a venit la gură, după care m-am simțit mai bine. M-am mutat Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
sărmanul Krapptauer destul de dur, l-a forțat să ne demonstreze la toți cât de mort era. Epstein era evreu și am crezut că Jones sau Keeley or să-i spună vreo câteva în legătură cu felul în care îi dădea pumni și ghionturi lui Krapptauer. Dar cei doi antici fasciști s-au dovedit supuși și respectuoși ca niște copii. Cam singurul lucru pe care Jones i l-a spus lui Epstein, după ce Epstein îl declarase pe Krapptauer mort de-a binelea, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
lui Timmy Valburn, actorul care Îl juca pe Moochie Mouse În Dream-a-Dream Hour și care molfăia tot timpul o bucată de brînză cu uriașii lui incisivi. Valburn Îl Înghionti pe omul de lîngă el, care Îi răspunse tot cu un ghiont. Art De Spain Îi prinse privirea lui Ed. Valburn Începu unul din numerele consacrate ale lui Moochie. Ed Îl conduse pe De Spain pînă În hol. — Art, asta da surpriză! — Dieterling o anunță la Dream-a-Dream Hour. Nu ți-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
borcan, așeză pe masă valijoara de piele neagră și acum semăna mai puțin cu Drácula, spre liniștea lui Julius și a multor alți copii care Îl urmăreau cu ochii mari de uimire și cu gura căscată. Cinthia Îi dădu un ghiont fratelui ei „nu uita, Julius; ai să ții minte tot?“, Vilma părea că știe și ea secretul lor. Dar În clipa aceea sosea Victor aducînd scamatorului un pahar cu apă, pe care Îl lăsă pe masă și putu să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
palatului. Acum punea din nou motorul În funcțiune și pornea În urma lor, spre aeroport. Cinthia Întoarse capul, dar În Întunericul nopții nu reuși să vadă cine conducea cealaltă mașină. Numele Juan Lucas nu-i era cunoscut și-i dădu un ghiont lui Julius, care nu scotea o vorbă, aproape mort de frică: pentru prima dată ieșea noaptea, pentru prima dată se ducea la un aeroport și tot pentru prima dată se despărțea de sora lui pentru atîta timp: În căpșorul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prima dată ieșea noaptea, pentru prima dată se ducea la un aeroport și tot pentru prima dată se despărțea de sora lui pentru atîta timp: În căpșorul lui adormit se adunau o sumedenie de gînduri care-l tulburau peste măsură, ghiontul neașteptat al Cinthiei Îl făcu să Încremenească de spaimă, dar de Îndată ce-și reveni se sili să-i răspundă printr-un zîmbet. Erau prea mulți În Mercedes; frații lui, Santiago și Bobby, se așezau tot mai comod Înghesuindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
strigînd unde-ai fost?! N-o să-mi spui că ai Învățat tot timpul ăsta?! „Încă n-ai murit?“, Îl Întrebă Santiago, Întorcîndu-se zîmbitor să-l salute. I-l prezentă pe Lester. „Ăsta-i fratele tău?“, Întrebă Vlăjganul flegmatic, dîndu-i un ghiont zdravăn În umăr lui Bobby și cu cealaltă mină trăgînd-o mai aproape pe Puicuța Portal, care Încă nu apăruse pe vremea lui Santiago, dar acum era coaptă. „Două whisky-uri!“, strigă Vlăjganul și mai Înainte ca barmanul să apuce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui, continuau să se filtreze printre clinchetele paharelor de whisky pînă la surzenia lui, Împiedicîndu-l acum să amuțească Întunericul și să dispară pentru totdeauna În neagra explicație a amintirilor. Și ar fi reușit, era gata să cadă, cînd deodată un ghiont Îl făcu să se prăbușească neajutorat. Într-o cumplită și amară indispoziție... care Îi tot dăduse tîrcoale și pînă la urmă Îl prinsese În vîrtejul ei pentru a-l purta pe sus, răsucindu-l Într-o parte cu o senzație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]