1,073 matches
-
de reglementări și sisteme de învățămînt. Această conștiință, nutrită prin respectul de sine însuși, se bazează pe temelii morale de așa natură încît din ele poate răsări până și puterea legitimei apărări. Orice experiment menit a înăduși conștiința națională a ginților de limbă nemaghiară poate degenera într-o eroare politică care ar putea să aibă urmările cele mai stricăcioase pentru liniștea dinlăuntru și pentru interesele superioare ale statului. De aceea biserica română a Răsăritului se roagă ca învățămîntul secundar să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
condiții, îndealtmintrelea cam uniforme peste tot locul, sunt originea clăcii și a dijmei. Cu desăvârșire aceleași raporturi domneau în Ardeal și Ungaria. Și aci pământul romînilor: Făgărașul, Maramurășul, cele opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească și Moldova. Cu prisoasele ginților așezate în țările noastre se colonizează moșiile mari, cu prisoasele ginților din câteva ținuturi ale Ardealului și Ungariei se colonizează moșiile de colo, și individualitatea etnică a românilor suplantează tot ce întîlnește în cale și câștigă, prin muncă, țări întregi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească și Moldova. Cu prisoasele ginților așezate în țările noastre se colonizează moșiile mari, cu prisoasele ginților din câteva ținuturi ale Ardealului și Ungariei se colonizează moșiile de colo, și individualitatea etnică a românilor suplantează tot ce întîlnește în cale și câștigă, prin muncă, țări întregi. Din aceste fapte, dovedite prin sute de documente, se arată, întîi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încoace o altă direcție, mai putea el să inspire cuiva încredere în urma concesiilor făcute mai sus? Daca azi ne plângem în contra areopagului european, avem oare dreptul de-a ne formaliza atât de mult de procederea lui, fie chiar neauzită în dreptul ginților, când membrii acelui areopag ne pot răspunde: Nu facem decât ceea ce voi înșivă ați făgăduit a face? " Astăzi d. I. Ghica e însărcinat a face și a făcut chiar declarația că nu putem admite introducerea Austro-Ungariei într-o comisiune unde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chiar a instrumentului de pace de la Berlin, ar mai fi fost nevoie de Conferență, s-ar mai ridica discuțiuni? Fără îndoială nu. Din nenorocire tratatele nu mai au longevitatea pe care o aveau înainte. Un drept pozitiv și codificat al ginților nu există și, chiar dac' ar exista, nu știm ce sancțiune ar avea. Tratatele se mențin în vigoare prin echilibrul real al puterilor europene, prin raporturi oarecum de greutate și de forță, și dreptul scris e mai mult arma celui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Înșirăm numai mai la vale aproape totalitatea acelor termene, din cari se va vedea că aproape toate sunt fals traduse. Numai 314 {EminescuOpXIII 315} câteva probe: Anania, nume biblic de bărbat, e tradus prin numele femeesc Anna; Ephraim, numele unei ginți ebraice, se traduce cu tartaricul Elemer; Hierotheus cu Rudolf; Eustachius cu Albert; Zenobia, regina Palmyrei, cu tartaricul nume de barbat Zeltan ș. a. m. d. Cititorul le poate vedea pe toate sub un titlu special. Și acești oameni săraci, ignoranți, malonești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să vorbească despre „nobila minciună” a guvernanților. Remarcăm aici o anume dificultate conceptuală care marchează concepția lui Platon despre filosof în genere și despre regele-filosof. Dacă e adevărat că „nu se va curma răul, în ce privește neamul oamenilor, mai înainte ca ginta celor care filosofează drept și adevărat să ajungă la stăpânirea politică” devine destul de greu pentru Platon să-și conserve o coerență absolută a propriilor poziții. Omul regal (filosoful) este omul suveranității morale (are Ideea de Bine în centrul cunoașterii sale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
din Brașov. În aceeași perioadă călătorește în Franța (1990) ca bursier al Fundației pentru Întrajutorare Intelectuală Europeană și participă la conferințe internaționale în Elveția, Ungaria, Cehia, Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
răspunde interesului față de reprezentațiile teatrale, se constituie o societate cu acest profil, numită Thalia Română. Seratele „declamatorico-muzicale” ofereau ocazia recitării din poeziile lui Andrei Mureșanu (Deșteaptă-te, române, O privire din Carpați, Glasul unui român), Vasile Alecsandri (Către români, Cântecul gintei latine, Santinela română), Iosif Vulcan, Dimitrie Bolintineanu ș. a. Din 1867 va funcționa și o orchestră, iar din 1873 un cor. La 15 mai 1868 se decide ca societatea să editeze și o publicație săptămânală, purtând titlul „Muza română”, revistă manuscrisă
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
iar Macedon Rotaru ține conferința Despre procesul materiilor în corpul omenesc. În ședințele publice, la care puteau participa și intelectuali din oraș, se recită poezii patriotice de Vasile Alecsandri și Andrei Mureșanu, se execută piese corale (Deșteaptă-te, române, Cântecul gintei latine ș.a.), dansuri populare în costume tradiționale românești. Societatea primea ajutoare din partea unor orașe transilvănene (Deva, Gherla, Năsăud, Zalău, Sibiu, Brașov, Câmpeni, Bistrița, Prundu Bârgăului, Gilău) și din România. Presa acorda atenția cuvenită societății, oglindind diferitele ei manifestări. „Albina”, bunăoară
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
Un ecou puternic a avut Războiul pentru Independență purtat de România în 1877. La aflarea veștii că puterile europene au recunoscut independența României se va organiza o adunare festivă cu un program artistic compus din piesele corale Steaua României, Cântecul gintei latine și Deșteaptă-te, române. În decembrie 1884 autoritățile maghiare din Cluj, împreună cu Senatul Universității, apreciază activitatea desfășurată de societate drept „vătămătoare” și hotărăsc desființarea ei. Pentru susținerea deciziei se afirmă că în ședințele literare „Horea, Cloșca, Iancu și Balint
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
reușind uneori să realizeze o anume poezie a lucrurilor, care reverberează dincolo de marginile și înțelesurile lor firești, știe să valorizeze un limbaj colorat, viu, caracterizant pentru mediu și personaje. Cu o scriitură mai sigură, mai eliberată de verbiajul liricoid, culegerea Ginta latină (1936) conține câteva zeci de „momente”, schițe, mici povestiri cu personaje rurale sau de suburbie, pe care autorul le privește cu umor, ironie sau chiar le caricaturizează. Sunt de reținut capacitatea prozatorului de a înregistra amănunte de oarecare expresivitate
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist.
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Mihail Straje, „Trilogia dragostei”, „Cronicarul”, 1934, 2; Octav Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250; I. Zahacinschi, „Meduza
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Șuluțiu, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, F, 1935, 9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250; I. Zahacinschi, „Meduza”, IIȘ, 1938, 9; Munteano, Panorama, 224-227; Călinescu, Ist.
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
9-10; Doctorul Ygrec [I. Glicsman], „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250; I. Zahacinschi, „Meduza”, IIȘ, 1938, 9; Munteano, Panorama, 224-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 833-834, Ist. lit. (1982), 918; Ovidia
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
clase sociale; acestea sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social; c) colectivitățile culturale sau grupurile etnice: uniuni familiale sau ginți (prin înrudire), clanuri (totemice), triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vates și uzând de o retorică tumultuoasă, el celebrează nu numai Miorița sau „mărețele umbre” (Decebal, Niceta Remesianul, Ștefan cel Mare, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu ș.a.), ci și pe ultimul conducător comunist („Tu ai venit să mântui această blândă ginte / acest popor de oameni ce mult au mai răbdat / te binecuvântează martirii din morminte / în straiul lor de lacrimi, de flori și in curat”, Nicolae Ceaușescu). În Poeme de dragoste, ură și speranță (1981) ori în Saturnalii (1983) se află
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un stârv, ingenioasă replică la piesa omonimă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
foaie de „sfaturi și învățături” adresate mai ales țăranilor, care sunt îndemnați „la muncă și la iubire de țară”. Se reproduc poezii de Ion Heliade-Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici,Vasile Alecsandri (Hora de le Grivița, Cântecul gintei latine), Mihai Eminescu (Revedere), George Coșbuc (Pe lângă boi), Alexie Mateevici, proză de Costache Negruzzi, Petre Ispirescu, A. I. Odobescu, Ion Creangă (Moș Ion Roată) și Octavian Prie. Mihail Lungianu scrie articolul Cultul strămoșilor, iar N. Pora Puterea credinței. Se fac și
ŢARA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290067_a_291396]
-
de înmormântare, construcțiile funerare menite să asigure athanasia și perpetuarea postthanatică a sufletului 6. Toate acestea se bazau pe un sofisticat curriculum oral căruia i s-au asociat, curând, diverse forme de curriculum cutumiar și curriculum out-of-school. Viața sedentară în ginte matriarhale a favorizat crearea unui pantheon feminin dominat de o mater genitrix, reprezentată prin statuete (Venus Steatopyga) care sugerează fecunditatea, matriarhatul și productivitatea agricolă. Întreaga practică agricolă a fost asimilată mistic cu procesul de procreație și creație a vieții ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]