1,595 matches
-
, revistă apărută la Iași, ca bilunar, la 15 februarie și la 1 martie 1947. Girant responsabil: Jacob Popper. În articolul-program, Secretul lui Pygmalion, se pledează pentru „literatura angajată în problemele vieții noastre”. Colaborează cu poezie Constant Tonegaru (Pădurea împietrită), Otilia Cazimir, Nicolae Țațomir, Al. Popovici, Gh. Chivu, Radu Vasiliu, iar proza este semnată de Ion
PYGMALION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289073_a_290402]
-
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMÂNĂ, publicație apărută la București, bilunar, între 20 ianuarie și 10 aprilie 1912, apoi în ianuarie-februarie 1914, sub conducerea unui comitet. Director proprietar este D. Urzica, iar ca redactor girant figurează Ț. Gheorghiu (pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D. Teleor (Bucureștii în timpul lui
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
, gazetă de umor și satiră apărută la București, săptămânal, din 28 februarie până în 21 martie 1937. Girant responsabil: Filip Dumitru. Printre colaboratori se numără Geo Bogza (cu reportajul Telefonul public 40. 4. 01 40), Ștefan Roll, Paul Teodorescu, Lascăr Sebastian, C. L. Vâlceanu, Andrei Tudor. Caricaturile lor Victor Brauner și Jules Perahim imprimă revistei un aer de
PINGUINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288819_a_290148]
-
131; Bd. 1848 35; Șepcari 21; str. Turtucaia 98. Sinaia, Bd. Lenin 16. 1567. Chirilă C-tin, 18 apartamente, București, str. 30 Decembrie Nr. 100, str. Halelor Nr. 25, str. Arnoaiei 57, str. Cazărmii 5. 1568. Cavali C-tin adm. girant pentru M. Finanțelor, 35 apartamente, București, cal. Călărași 1-3, str. 30 Decembrie 112-114, str. Lipscani 86, 88, 90. 1569. Carlo Cora prin Emilia Oppler, 4 apartamente, București, N. Titulescu 89. 1570. Construcțiunea Sf. Gheorghe S.A.R., 36 apartamente, București, str. Lipscani
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, foaie politică și literară apărută la Iași, bisăptămânal, între 27 noiembrie 1858 până la 5 octombrie 1859. C. Gane și apoi, de la 1 decembrie 1858, C. Dediu, indicați drept redactori responsabili, nu sunt în realitate decât giranți, P. fiind continuarea „Albinei românești” și a „Gazetei de Moldavia”. Publicația va urma, așa cum se arată într-un editorial scris la 1 iunie 1859, când se împlineau treizeci de ani de la apariția primului ziar al lui Gh. Asachi, direcția politică
PATRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288716_a_290045]
-
ALEGĂTORUL LIBER, gazetă politică și literară apărută la București între 23 ianuarie 1875 și 14 iulie 1876, mai întâi bisăptămânal, iar de la 15 martie 1875, de trei ori pe săptămână. Cu numărul 2, din 26 ianuarie, I. L. Caragiale figurează ca girant responsabil și va păstra această însărcinare până la 12 ianuarie 1876. A.l. este editată în scopuri electorale de gruparea politică liberală rezultată în urma constituirii „coaliției de la Mazar-Pașa”. Din comitetul de redacție fac parte, între alții, Ion C. Brătianu, Dimitrie Brătianu
ALEGATORUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285237_a_286566]
-
entitate dată, definitivă, statică, fixă, sigură și unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici și schimbarea modului de percepție și pricepere a ei. Relația cu cybercultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informație devine generator, girant și gestionar al acesteia. Cyberspațiul oferă instrumente de construcție cooperative a unui context comun pentru grupuri numeroase dispersate din punct de vedere geografic. Comunicarea își evidențiază întreaga dimensiune pragmatică. Nu mai este vorba despre o difuziune sau despre un transport
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
îndată un loc de funcționar la banca lui, deocamdată modest, firește, rămânând să se vază ulterior dacă va merita mai mult. Iuga mulțumi refuzînd: ce să caute un poet la bancă, afară, cel mult, de vreun împrumut de franci, fără girant, fără dobândă și fără termen de plată? Titu însuși tăcuse, dar se bucură că Grigore n-a primit. N-a trecut el Carpații ca să ajungă funcționar la bancă. Mai curând la vreun ziar ar fi să i se găsească vreo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a plecat deja spre România și guvernul speră că în momentul dat el se găsește în raporturi oficiale cu guvernul român.” Pentru copie conformă Directorul Departamentului (s), G. Losky Președintele Consiliului de Miniștri și Ministru al Afacerilor Străine, (s) Golubovici. Girant al Ministerului Afacerilor Străine, (s) Lubynsky Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 221-222. Nota de răspuns a guvernului român la nota din 13 aprilie (st.v.) a guvernului ucrainean. 20 aprilie 1918 (st.v.) Guvernul român către guvernul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pragul ei, i se părea o hotărâre groaznică. Începuse să-și dea seama cât de important era darul care-i fusese hărăzit, cât de legat era de încrederea cu care putea înfrunta lumea. Și domnul Hanway era important, ca factor girant pentru viitoarea lui bunăstare, pentru puritatea și continuitatea talentului său. Firește, lui Emma îi era limpede că destinul îl menise să fie istoric; că nu încăpea nici o îndoială în această privință, o dovedeau simțământele lui când încerca, măcar pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să aducem maneliștii de mare succes Rocco Lambada și Mocco din Tiriplești. Erau cu un picior pe scara avionului. Plecau? Nu. Făceau poze. Cum facem? Rămâneți? Da. De rămas rămâne să ne mai gândim că oricum trebuie să plecăm. La giranți? Nu. La avion. Vom face Revelionul în G.P. Country. Asta-i în America? Nu. La Popârlești la grand s parents, G.P. Maria și Gheorghe a lui Făsuie. Și avionul de care spuneați... Avionul e microbuzul lui nea Tase. A înlocuit
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ai fost omul meu, dar nici așa, degeaba! Zece mii de lei împrumutați de un negustor pe o vreme ca asta e ca o mână moartă. Facem poliță, iscălești, eu îți număr banii pe loc. Cu alții n-aș îndrăzni. Fără girant, nu dau un pol. - Domnu Vasiliu, las actele casei... , - Nu-i nevoie. Se ridică de la locul lui, își puse niște papuci de pâslă și deschise casa de fier, zidită într-un perete. Numără suma de două ori cu spatele la el și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu putem spune". Redacția și administrația: str. Jjiei nr. 25. Se tipărea la Bârlad Tipografia „Modernă", str. Ștefan cel Mare nr. 161; Format 33x48 cm. Din 5 iulie 1911 la Tipografia „Progresul" din Iași, str. Ștefan cel Mare nr. 4. Girant responsabil: M. Vasiliu. Ziarul cu nr. 4 din 16 decembrie 1909 începea cu anunțul:... „Marți 8 decembrie, ora 6 seara, un odios atentat sa comis contra Primului ministru dl. I.I.C. Brătianu. Un individ, Gh. Stoenescu, lucrător la C.F.R., a descărcat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
științifice și social‐ politice, ziarul a militat și pentru reconstrucția județului Tutova, abuziv desființat de regimul comunist. * Conservatorul Conservatorul apare o dată pe săptămână, primul număr la 12 februarie 1915, redacția și tipografia Const . D. Lupașcu, sub 44 direcțiunea unui comitet, girant responsabil T. Simion. Rostul ziarului o spune însăși redacția, este ca tinerii conservatori înșelați în așteptările lor, să‐ și refacă aspirațiile, în ciuda a ceea ce au făcut „imbecilii și răsuflații din partid .” În cele 19 numere apărute în 1915 și următoarele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stroe Bell oescu”... * Drapelul „Drapelul" în afară de Theodor Ioan ca redactor, îl mai avea, la data documentării lui G. Crețu pentru realizarea,și completarea lucrării despre tipografiile de la Bârlad (1909), în colaborare cu I. Antonovici, și pe avocatul Lascăr Costin, iar girant responsabil îl citează pe D. Irimescu. Ziarul „Drapelul" a fost lucrat la Tipografia Cațafany. Costin Lascăr era autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în folosul și în slujba poporului, că va exprima nevoile celor mulți și suferința celor loviți și va lupta pentru doborârea cauzelor ce le provoacă, propunând soluții radicale pentru remedierea lo r.” Redacția și administrația la Tipografia N. Peiu Bârlad. Girant responsabil al ziarului Ciucă Enache, apoi Zainea Buhuși. Flacăra a vestit proiectul și apariția revistei Lumina - politică, literară și de cultură generală - pusă în circulație în decembrie 1944. La închiderea ediției celui de al optulea număr - 24‐31 decembrie 1944
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fericită făcută de George Tutoveanu, care a pri mit să‐i fie nașul care imortalizează vechea denumire a orașului Bârlad” - se spune în numărul 15 din 20 aprilie 1926 a noii publicații. Numărul 20 al gazetei consemnează apariția sa săptămânală, girant responsabil fiind E. Tăbăcaru, iar tipărirea se realizează la N.P. Peiu - Bârlad. * Gazeta Tutovei Gazeta Tutovei, organ al intereselor generale, apare la 1 noiembrie 1915, este de nuanță conservatoare, își propunea să fie pe piață săptămânal, având redacția la Tipo
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se suprimă cuvintele „al partidului”. Ziarul a avut apariții în mai multe etape: 15 septembrie 1896 - 6 iulie 1897, scos la Tipografia George Cațafany; 14 septembrie 1897 - 5 iulie 1898; 6 septembrie 1898 - 27 iunie 1899 - la Tipografia C.V. Munteanu. Girant responsabil al ziarului Frumuzache Gheorghiu. A beneficiat de prezența în conducerea sa a profesorului Ștefan Neagoe și a fostului elev de la Liceul „Codreanu”, Th. Riga. G. Onișor semna rubrica „Înțelesul unor proverbe”. Se 88 publica proză politică și beletristică, rubrici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
12 milioane de evrei împrăștiați pe tot globul numai 80 de mii dovedesc prin fapte că vor o țară a lor.” La Junimea Zionistă au mai scris: Bernard Steinberg, Șoil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob. Tipărirea ziarului la Tipografia „Modernă” Bârlad. Girant al organului de propagandă zionistă - Lupu Zinger. * 90 Legalitatea Legalitatea, bisăptămânal, ziar politic, econom ic și literar, apare între 16 decembrie 1882 - 1 ianuarie 1884, la tipografia G. Cațafany (40x29 cm), anual 12 lei, 10 bani numărul. În octombrie 1883
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Tutova. El a folosit pseudonimul Maria de la Banca. Biblioteca din Bârlad deține exemplare din anii 1894, 1895 și 1908. * Paloda reapare la Bârlad odată pe săptămână la 2 iulie 1892, anul al XI-lea de la înființare, editor-proprietar G.Cațafany, girant G. Lețcae, cu „o deslușire pentru cititori” în chiar editorialul ziarului. „După un răstimp de nouă ani, reapare ziarul Paloda"... * Despre Paloda, Diaru alu intereseloru generale Bârlad (5 116 februarie 1881-5 mai 1883 și 2 iulie 1892 - continua - odată pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este I.G. Ciorescu - redacția și administrația în strada Mihai Viteazu nr. 4 iar de la 7 iunie 1918, director devine George Oprișanu, când foaia apare în două pagini, pentru ca de la 15 iulie 1918 ziarul să fie editat sub conducerea unui comitet. Girant a ziarului: D.A. Chiricuță iar la câteva zile I.M. Varlam. Deosebit de G. Tutoveanu, G. Oprișanu, I. Ciorescu în Propaganda conservatoare au mai semnat: Z. Vlad imir, Z. Gruea, N.N. Grigoriade, I. Castiș, A. Leon, V. Proca, N.L. Marinescu, S. Pușcașu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
11 ianuarie 1907 în vârstă de 70 de ani. Originar din Huși, Panait Armașu a făcut studii universitare, a fost avocat și primar al orașului Bârlad, redactor la Semănătorul, decedat la 19 iulie 1890. Semănătorul de la Bârlad a avut ca girant pe Teodor Pascu de la 27 septembrie 1870 14 mai 1872, Niță Corbea, de la 14 ianuarie 1873 și Petru Petrescu 76, prof. Gr. Crețu redând în notă și pățania celui din urmă, ca o farsă pusă la cale de colegii lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a caselor, bunuri de închiriat și ama netat, anunțuri că s‐ au deschis magazine cu”boele gata”, ori de fier ărie, „punerea în tăiere a 80 de fălci pădure apărătură de 12 ani, în care este tot soiul de lemne...” Girant responsabil al ziarului: P. Ionescu. Vasluiul, spune I. Antonovici, apare la tipografia Cațafany până la 23 iunie 1886. Faptul că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile limitrofe din Vaslui, Fălciu, Tecuci și chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bani numărul. Tipografia C.D. Lupașcu Viitorul este o continuare a ziarului „Alegeri libere”, vine ca urmare a reorganizării partidului în vederea alegerilor comunale, când, săptămânalul de duminică, apoi de joi „va spune cine sunt adversarii noștri și ce voim no i.” Girant responsabil este Ion Șeibulescu, tipărit la Tipografia George V. Munteanu Bârlad, apoi la George Cațafany, tipografia ”Comercială”, la Tipografi a Lupașcu. În ziarul liberalilor de la Bârlad au mai semnat: Al Pallady, C. Th. Moroșanu, N. Simionescu, Gh. Diamandy, Const. Geană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colaborator al presei din Bârlad iar la partea literară se publică versuri de N.G. Rădulescu și 219 studentul D.H. Petrovici (D.H.P.). Voința poporului apare între 31 mai - 5 decembrie 1887, cu o întrerupere între 12 iulie - 5 noiembrie, redactor și girant fiind G. Robescu, avocat și se tipărește la Caț afany. Din 12 iulie 1887, cu nr. 7, ziarul apare într‐ un format mic ‐ ceea ce reflectă situația sa defavorabilă financiar. (30x24 cm., anual 8 lei, 15 bani numărul). Din cuprinsul său
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]