238 matches
-
prejudecățile populare privind mercantilismul evreilor, Încercând să demonstreze că aceștia „nu se dedau, după cum zic unele dintre popoarele printre care trăiesc, decât numai la specula banului”. „Astăzi, și aceasta În toată lumea - continuă poetul român -, ei sunt sticlari, tinichigii, smălțuitori, vopsitori, giuvaergii, tâmplari, olari de lux, constructori de mașini, ipsosari, fabricanți de oglinzi, În sfârșit se ocupă cu orice și muncesc din greu și cinstit În toate direcțiunile. Cum rămâne deci cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se manifeste rivalitățile din sânul opoziției. Roșiii vor să pună candidatura lui C.A. Rosetti, dar ceilalți opozanți susțin pe Vernescu. Spre a se lua o hotărâre, alegătorii Colegiului II de Senat sunt convocați la o întrunire pregătitoare în casele giuvaergiului Carapatti, peste drum de prefectura poliției. Comitetul studenților, deși nu avea nici un rol, era în păr la întrunire. Mai înainte de a se începe votarea a fost propaganda, șoaptele la ureche, insinuările etc. Noi, studenții, eram pentru Rosetti. Gazda era vernescan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că, pentru a cunoaște viața și activitatea oamenilor, elevul trebuie dus să viziteze ateliere și prăvălii și să cunoască viața agricultorilor: Se duceau să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de oglinzi, pe tipografi, pe organiști, pe vopsitori și pe alți lucrători. Îmbiindu-i cu cîte un pahar de vin, se
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
servește și la fixarea balizelor, că nici căile ferate nu s-au putut lipsi de el, că te poți așeza pe el fără să-ți fie greață (dacă e un fotoliu), că sculptorii îl întâlnesc în blocul de marmură iar giuvaergii (joaillier) în pietrele de preț, că unii bărbați (ce oroare) îl foloseau pe timpul lui Balzac pentru a-și ține părul strâns. Și câte povești am fi putut spune dacă visul cu nocturna batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se afla Cicerin, care spunînd, cu o oarecare ironie, că decorațiile rusești nu pot fi conferite persoanelor și demnitarilor italieni, întrucît statutul acestora cerea niște servicii aduse, în prealabil, cauzei comuniste, împărțea cadouri: tabachere, fume-țigarete, casete de la cei mai buni giuvaergii din Petersburg, pe care încă se mai vedea urma coroanei țarilor. Și, ca și cum prezența acestor oaspeți ruși ar fi avut un efect contagios, călătorii care parcurgeau peninsula asistau cu jale la dezordini și atentate incredibile. Pe linia de la Pisa la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
, Adolphe (14.XI.1848, București - 18.X.1931, București), jurnalist, traducător și memorialist. Se numea Abner Stern și era fiul unui giuvaergiu evreu, Ghebelia ben Iehuda Leib Stern. Învață la liceele „Sf. Sava” și „Matei Basarab” din București. Urmează studii de drept la Berlin, Leipzig și Paris, susținându-și doctoratul în drept roman și științe administrative la Leipzig, în 1869. Un timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
cine a putut fi în Franța mai amănunțit și tot într-o vreme mai sculptural ca Teophile Gautier? Cine-i poate face o vină din aceasta? Poeziile sale sînt ca niște cizeluri de argint ale lui Benvenuto Cellini, care era giuvaergiu înainte de a deveni sculptor". Cu toate că bardul român reține din biografia unor Gautier și Leconte de Lisle și condiția lor de "genii neînțelese". În mod cert, "olimpianismul" posturii macedonskiene în raport cu contemporaneitatea filistină e tangent la "impasibilitatea" și "seninătatea majestuoasă" a poeților
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
iurtele mongole. Pașalîc n-au putut în țările române, dar ne-au lăsat, în contrapartidă, cu se zice astăzi, o raiŕ de cuvinte; unele gingașe (satîr, hanger, iatagan, ghiulea, darabană), altele, numind meserii vechi și noi (hangiu, gelep, geambaș, salahor, giuvaergiu, dulgher); ne-au invitat la bairam, ne sfătuiesc să ne grăbim încet (iavaș-iavaș, bre, că doar nu dau turcii) și ne-au făcut designul caselor, hainelor și accesoriilor (cearșaf, catifea, dulap, ciorap, geam, raft, canat, iatac, geantă, colan); au plantat
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
și, în același timp, a plăsmuit imagini născute din studierea creației înaintașilor sau din lectura scripturilor. Portretele sale dovedesc o înțelegere a vieții interioare a modelelor pe care o reîntâlnești foarte rar în desenele timpului... Fiu și ucenic de meșter giuvaergiu, Dürer a fost mereu preocupat de aspectele tehnice ale artei grafice. Fantezia i-a fost mereu ancorată de procesul de realizare. Cu excepția cretei colorate, artistul german a folosit întreaga gamă de mijloace de exprimare la care a avut acces, de la
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
suprarealist, de fapt, revărsarea Katharsisului aristotelic sau a subconștientului, scoțînd din străfundurile abisale tipologice tot felul de drăcovenii, măscări, mîl și perlele scoicilor bolnave; 3) condensarea borhotului în a doua versiune după reguli gramaticale și logice; 4) șlefuirea artistică de giuvaergiu pătimaș și trierea ultimei versiuni". Chiar dacă ultimul stadiu n-a fost atins totdeauna de acest scriitor cu o biografie de mare zbuciumat (interdicții de publicare, cenzură, mai multe detenții dintre care una, sub regimul comunist, de un deceniu), cel al
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
a Războiului Țărănesc German. s-a născut la 21 mai 1471 în Nürnberg, al treilea fiu din cei 18 copii ai lui Albrecht Ajtósi, meșter originar din Regatul Ungariei, stabilit la Nürnberg, și Barbara (născută Holper) Dürer. Tatăl său era giuvaergiu, lucra în special cu aur, meserie pe care ar fi dorit să o transmită și fiului său. Tânărul "Albrecht" are însă mai degrabă înclinații spre desen, lucrează pe pergament și încearcă primele sale gravuri. Între anii 1486 și 1490 își
Albrecht Dürer () [Corola-website/Science/298802_a_300131]
-
revoluții, asasinate, teroare în Haiti și altele și altele... O turmă de reni mânată de un băiețel cu căciula de blană de vulpe polară cu clape trecu pe lângă noi în trap mărunt pe întinderea albă, neprihănită, sclipind ca vitrina unei giuvaergii pariziene. N-am spus nimic. M-am gândit că secolul următor ar trebui să fie eschimos, ori nu va mai fi deloc.
La eschimoși by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6469_a_7794]
-
a trăit din meșteșuguri și comerț. Meșteșugarii erau bine organizați în bresle, care aveau, în afara organizării și efectuării meseriei lor, și îndatorirea de apărare a orașului, fiecare breaslă fiind responsabilă pentru un turn de apărare. Astfel au existat: Turnul cositorarilor, giuvaergiilor, frânghierilor, măcelarilor, croitorilor, cizmarilor, lăcătușilor, dogarilor, fierarilor etc. Turnurile breslelor, precum și casele medievale vechi de câteva sute de ani reprezintă obiectivele turistice ale Sighișoarei, care atrag un număr mare de vizitatori, români și străini, centrul istoric fiind fără îndoială cel
Agenda2003-43-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281640_a_282969]
-
kohl și presărate cu pulbere de aur, proiectau pe colosala boltă, mai nebunește ca oricând, constelațiile, încît se făcuse noapte de vară, zăbușitoare și luminoasă. La gât, pe un fir de iridiu, avea înșirate șapte smaralde brute, neatinse de polizorul giuvaergiului. Pe fiecare era scrisă o literă întoarsă, evreiască. La urechi, în chip de cercei, atârnau două cochilii mari și tigrate de murex. O gemă de cornalină îi acoperea, crem-gălbuie, scobitura buricului. Cu adevărat uimitoare îi erau însă unghiile. Și la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
SERVILIUS slugi ale lui TIMON CAPHIS PHILOTUS TITUS LUCIUS HORTENSIUS slugi de-ale creditorilor lui TIMON Două slugi ale lui VARRO și una a lui ISIDOR, creditori ai lui TIMON. CUPIDO și MAȘTI. TREI STRĂINI. UN POET, UN ZUGRAV, UN GIUVAERGIU, UN NEGUSTOR, UN MOȘNEAG ATENIAN, UN PAJ, UN MASCARICI PHRYNIA TIMANDRA țiitori ale lui ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua întîia SCENA I Cortu-ntîi Atena. O tinadă în casa lui TIMON. Intră POETUL, ZUGRAVUL, GIUVAERGIUL, NEGUSTORUL și alții, pe uși deosebite {EminescuOpVIII 478} POETUL Bună ziua, domnule! ZUGRAVUL Îmi pare bine că te văd sănătos. POETUL De mult nu te-am văzut. Cum mai merge lumea? ZUGRAVUL Se tocește crescând. POETUL Știut lucru. Ce lucru mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
care să nu se potrivească cu ceea ce se știe prin multă povestire? Dar ia te uită.! O, magie a bielșugului! Puterea ta au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ceea ce se știe prin multă povestire? Dar ia te uită.! O, magie a bielșugului! Puterea ta au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
au conjurat toate spiritele astea. Pe negustor îl cunosc. ZUGRAV[UL] Eu îi cunosc pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe amândoi; cellalt e giuvaergiu. NEGUSTOR[UL] De treabă boier. GIUVAERGIUL Fără-ndoială. NEGUSTORUL Om fără samăn; dascălit cum am zice ca să fie pururea bun. (Surpasse) GIUVAERGIUL Am un giuvaier. NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i se cuvine celui nobil. NEGUSTORUL (uitîndu-se la piatra scumpă) Frumoasă formă. GIUVAERGIUL Și de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i se cuvine celui nobil. NEGUSTORUL (uitîndu-se la piatra scumpă) Frumoasă formă. GIUVAERGIUL Și de preț! Ce apă! Ia te uită numai. ZUGRAVUL D-ta ești în stare s-o faci... O scriere, desigur vro dedicație pentru dum[ne]a-lui * boierul... POETUL Hm! Așa ș-așa... Am scuturat-o din mânecă. Poezia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să te gândești ce daruri îi faci miresei, să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în vorbă. Toți se întoarseră mirați spre el. — Mă scol mâine în zori că plec la Târgoviște să văd dacă țin la Mitropolie sărindarul Bălașei. M-aș duce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Însemnând „aer viciat, stricat, Închis”, a fost folosit greșit); Pag. 7: „... cutreieră toată Europa...” (trei patru țări cutreierate nu Înseamnă toată Europa); Pag. 9: „... se stinge prematur, În 1968...” (la 64 de ani nu Înseamnă prematur)” Pag. 9: „muncă de giuvaergiu” (a fiicei lui Pandrea, care-i nechemată, neavizată); Pag. 10: „sinceritatea funciară” (mincinos, obraznic și calomniator fără egal); Pag. 10: „... cu care Împărțea acum celula” (Împărțea atunci celula); Pag. 10: „... și probabil nu vom ști” (și, probabil, nu vom ști
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu Leizer giuvaergiu jidov, am făcut zapisul mieu la mâna dumisale Neculaiu Dobre”... --Pentru ce a făcut Leizer zapisul, sfințite? --Avea și el o dugheniță “aice, în Ieși, lângă Podul de Piatră
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu Leizer giuvaergiu jidov, am făcut zapisul mieu la mâna dumisale Neculaiu Dobre”... --Pentru ce a făcut Leizer zapisul, sfințite? --Avea și el o dugheniță “aice, în Ieși, lângă Podul de Piatră , cel de sus, pe Căcaina, di iasta parte” și a făcut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]