619 matches
-
a apei Prutului împotriva stingerii filonului curat al Limbii Române și al anulării forțate a întregii simbolistici identitare aparținătoare neamului românesc, pentru că „În Basarabia, Eminescu era în exil, era interzis, dar Vieru nu; prin Vieru, l-am cunoscut pe Eminescu.”, glăsuia la început de an 1991 Ion Aldea Teodorovici, poetul Grigore Vieru fiind pentru poporul Basarabiei „(...) ceva mult mai mare decât un poet care scrie.” (Doina Aldea Teodorovici) Denigratorii au considerat lupta și creația Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici
ZBOR PE-O ARIPĂ DE ETERNITATE... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351335_a_352664]
-
fel prin viață ai să treci. Matur o să te vezi deodată, Ghicindu-ți soarta în ghioc. Și-ai să blestemi că niciodată, În viață, n-ai avut noroc. Cât timp speranța licărește Și 'nalți privirea către cer, În tine, gingaș, glăsuiește Copilul, ca un mesager. Din vise mari, înaripate, Ai să te-alegi c-un gust amar Și tot te amăgești că poate Mai rupi o zi din calendar. Trecut-au ani, n-or să mai treacă! Bătrân la vorbă și
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
viu; Te-așteaptă sfântul interviu Și-un etern de... pomenire. Lacrimi, dacă vor mai curge, De-atâta dor se vor usca; La moartea mea se vor brusca Hulpavi, băutori de sânge... Tânăr îs și sunt în vână, Dar când popa glăsuiește: „Doamne sfinte, miluiește!” În pumn strâng niște țărână... ÎN LUME TOATE SUNT DEȘARTE ai fost o notă muzicală un do de sus ori poate-un la deschis-ai un concert de gală dar l-ai închis c-un... tralala ai
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români și a tuturor
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
sunt cărămizi, iar vocea este cimentul! Poate că Gabriel Cotabiță nu are o singură melodie pe care să nu dorească acum să o fi cântat vreodată, sau poate că are, dar ceea ce a rămas, e operă! Curat și limpede, cântecul glăsuit de interpretul Gabriel Cotabiță poartă o imaginară mitră de pontif, căci acest cântec nu e doar spirit, e un învățător spiritual pentru cine este atent și aude bunătatea sunetului vocii cântărețului care e lecție, se poate spune, de muzică! Nu
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
Aura Urziceanu și-a construit însă tiparul scrierilor cântecelor sale, direct pe suflet. Toate sunt interpretate cu măiestrie inegalabilă și nerepetabilă. Înlăuntrul celor care înțeleg și adoră muzica neimpietată de căderile vocii umane în dizgrație sonoră, muzica pe care o glăsuiește Aura Urziceanu e o purificare spirituală și o umplere cu duh. Ar fi neînțelept să invalidăm frumusețea celorlalte glasuri ce abordează genul muzical măreț și întrucâtva dificil al muzicii interpretate de Aura Urziceanu, dar în România glasul ei e unic
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
să reia nimic, pentru că nici nu întrerupsese nimic, era nea Marmy, care-și făcea somnul „de înfrumusețare” pe colțul mesei, cu capul sprijinit pe propriile-i antebrațe. - Vremea asta, fraților, mi-aduce aminte de prima mea întâlnire c-o gagică, glăsui Procuroru' cu-n aer nostalgic. Nea Marmy se foi un pic, bolborosi ceva, apoi își continuă somnul. - I-auzi, nea Marmy, e vorba de gagici! Scoală-te! Strigă în zeflemea, Milică Săpunaru, care, în mintea-i aburită de alcool, făcuse
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
secole și milenii prin care poporul român trece ca prin sabie, o mână ce alintă, o gură ce sărută, o mană ce hrănește, o scară ce înalță. Mâna, gura, mana și scara, toate acestea sunt cântecele sale pe care le glăsuiește ca nimeni, numai și numai ca sine, trubadurul cel contemporan, deopotrivă clădit din mit, deopotrivă propulsat în viitor și pe care, îmbrățișate cu brațele sore ale poeziei le răsădește între florile spirituale ale celor mai grandioase și mirifice spectacole muzicale
„ÎNDRĂGOSTIŢI FĂRĂ NOROC”, TURNEU NAŢIONAL DE CONCERTE, CU TUDOR GHEORGHE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369017_a_370346]
-
aspirațiile umane, fără alunecare în oniricul de dincolo de realul vieții decât pe aripa păsării ce-mpletește zborul cu iubirea. Cântecele acestea sunt propriile corelații și afinități ale artistei Marina Scupra, cu publicul ei. Fantezia și iubirea sunt îndeosebi mugurii cântecelor glăsuite de Marina Scupra, ce-au explodat în prima lor primăvară într-o florărie magnifică. Dar magicul spectacol al generației Marinei Scupra a început la un momendat să fileze ca o lampă ce fumegă, iar printre cei dintâi, a devenit incomunicabilă
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă și ființă, nu iubește și nu urăște, dar poate fi iubit sau urât! Cântece cum ar fi „Mândră floare-i norocul”, „Spune-mi dor ce ai cu mine”, „Cucule ce
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
la sfârșitul călătoriei prin timp a anului 2015, ce-și ia cu el ultimele zile bune și ultimele zile rele, părăsindu-ne în brațele sărbătorii celei mai bogate în petrecere și strălucire. Este vorba despre un turneu național de colinde glăsuite de Fuego ca de glasul inimii însăși, colinde ale Crăciunului, cu un titlu ca o poveste de viață, „Acasă de Crăciun!”, colinde neasemănătoare cu altele, prin care Fuego apără o iubire gata să se piardă și urcă la culmea ei
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
care Fuego apără o iubire gata să se piardă și urcă la culmea ei o tradiție restabilită. La răscrucea anilor, niciun melos nu e mai alipit de suflet decât colinda și nicio colindă nu e așa de suavă ca aceea glăsuită de Fuego. Ea readună în odaia casei părintești, primenite de regăsire și-mbrățișare, de lacrima și sărutarea mamei, și strânsul în brațele tatei, de cănile cu vin și prieteni, de busuioc și candelă sub icoană fumurie, de gutui și nuci
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
19. Aici, în orașul în care nu sunt inimi neîncercate și de aceea e o iubire nobilă în toate, Fuego a fost întotdeauna privit cum fiecare își privește propriul suflet în oglinda argintată a inimii sale. În oglinda fiecărui cântec glăsuit de Fuego e chipul inimii fiecăruia dintre cei ce-l ascultă. Această inimă ascultă, vede, trăiește! Fuego este unul dintre cei mai apreciați interpreți ai pleiadei muzicii românești contemporane. Neademenit în stirpea cântăreților alunecați în fluctuația cotei pieții, Fuego este
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
omul e numit „cel născut din pământ“. În Atharva-Veda a indienilor se spune: „Tu care ești pământ, te pun în pământ“, iar chinezii la aceleași ceremonii funebre rosteau: „Carnea și oasele să se întoarcă din nou în pământ“. Rugăciunea înmormântării glăsuiește: „Din pământ ești, în pământ te vei întoarce“. (vezi cu detalii P. Băla, O. Chețan, Mitul creștin, p. 34). Existența în greacă a lui ge „pământ“ = de „idem“ ne duce cu gândul la fenomenul existent în mai multe familii de
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
femeile cu care-am avut recent vreo escapadă? M-o fi pârât la partid!” se frământa el, pe drum. - Bună ziua, tov Mămăligă. - Bună, domnule profesor. Cum mai merg treburile pe la școală? Toate sunt bune? - Da, desigur, răspunse bărbatul. - Tovarășe Chiverniseală, glăsui activistul, ai lucrat pentru noi de ani buni și ai dovedit că ești un fiu devotat al partidului. Iar noi te-am răsplătit întotdeauna pe măsură. Te-am ajutat să studiezi geografia la fără frecvență, să o absolvi și să
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Artiștii Traian și Valeria Ilea nu pot fi scriși într-un singur cuvânt dar într-o inimă singură, da, ei amândoi pot iubi cântecul pe care-l glăsuiesc într-o singură profunzime a melosului popular. Moștenirea comorii cântecului luat de la rădăcină e uriașă dar ducerea lui mai departe poartă un simțământ de smerenie a evlaviei, deoarece leagă o iubire simplă nedisimulată de rugă, conștiință umană, viață sufletească. Nu
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
mai „solemnă” Puntea era prea mică să-i cuprindă pe toți patru unul lângă altul. Dar nici nu s-au poziționat pe perechi deja formate. Ionel s-a plasat între fete iar Ahmed constituia vârful triunghiului. Amuzat de idee Ionel glăsui: - Cum să știu dacă am în dreapta sau stânga pe Anica? Să nu vă supărați dacă dau din greșeală dau pupicul celeilalte. Doar sunteți la fel picătură cu picătură. - Fă o probă veni răspunsul. Dacă primești o palmă poți deduce care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
imediat... se speriau întotdeauna de înfățișarea lui sălbatică. Și se mutau imediat din bancă, dacă se așeza cumva lângă ele. Iar altele, cu care dorea să converseze puțin, nici măcar nu-i răspundeau la întrebări. Se făceau că nu înțeleg ce glăsuiește. Atitudinea și reacția Violetei l-au încântat pe Ly. Fata nu avea complexe că vorbește cu un negru. Mai ales că, unii oameni aveau multe prejudecăți legate de acest lucru. Existau două mituri legate de acest subiect. Dacă o femeie
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
e Vasilica Tătaru! Cu această artistă viața e mai lungă, mai strălucitoare, mai surâzătoare, iar pe toate cărările ei te bucuri de întâlnirea cu frumosul și voioșia. Dacă nu ar fi frumoasă ca o vinovată a suspinelor de drag, pentru că glăsuiește cânt atât de alipit de inimi, ca o mătase de pielea pruncului, tot ar fi îndrăgită; dacă nu ar cânta frumos ca zânele din mitologia fermecărilor, tot ar fi îndrăgită pentru chipu-i cuceritor ca al frumoaselor din odiseele iubirii
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare pe gând au fost cântecele Vasilicăi Tătaru, căci așa sunt aceste cântece, dintotdeauna, hrană și sărut, și așa vor continua să fie! Artista, glăsuindu-le pentru neamul românesc, împarte măcar câte un dumicat fiecăruia, dăruindu-și frageda mângâiere și sărutarea ce trăiesc mai mult decât viața! Nimeni în lume nu are parte de toate bucuriile vieții, dar un recital cu Vasilica Tătaru împlinește voia
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
văzut două fete, care au fost violate în acest loc, ziua în amiaza mare”. Unul dintre copiii zdrențăroși, se apropie de medic. - Ce mai faceți domn’ doctor? se auzi o voce cu ton obraznic. Medicul privi imediat fața celui ce glăsuise și recunoscu câteva trăsături cunoscute. Era Gabriel, băiatul din Ajunul Crăciunului. - Mulțumesc, bine! Dar voi ? Ieronim este bine ? întrebă bărbatul. - Da, el este sănătos... și bine. Aura este însă la pușcărie. A furat o ciocolată de la supermarket. Era din nou
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului Fragment din eseul „LIMBA ROMÂNILOR” 1.MULT E DULCE ȘI FRUMOASĂ Poeții-grădinarii limbii Cam așa a glăsuit un poet extaziat despre limba română: „mult e dulce și frumoasă/limba ce vorbim/altă limbă armonioasă/ca ea nu găsim/românașul o iubește/ca sufletul său/o, vorbiți, scrieți românește/pentru Dumnezeu”-George Sion (1822-1892). Marele Eminescu a spus
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
întreb despre vreo vorbă, de un nume sau loc, Dar nu-i nimeni care să mă poată lămuri. Când încerc să spun ceva, deseori îmi lipsesc cuvintele; Mi-e rușine s-o mărturisesc - m-am dezvățat să vorbesc. În jurul meu glăsuiesc aproape numai guri tracice și scitice. Îmi pare că aș putea scrie în versuri getice. Crede-mă, mi-e teamă că s-au strecurat printre cele latinești Și că în scrierile mele vei citi cuvinte pontice.” (poezie compusă la malul
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
Acasa > Orizont > Portret > PEPE: CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1372 din 03 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pepe (Ionuț Nicolae Pascu) glăsuiește unic de frumos cântecul. Interpretează o muzică „latino” dar, mai aproape de expresia în cuvânt a interiorului sufletesc fermecat de cântecele lui Pepe, ar fi serenada și balada - de ce nu s-ar spune și așa?! Repertoriul acestui artist, totalmente răscolitor prin
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]