244 matches
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aceste celule nu exprimă în mod normal acest tip de transportori. Mai curând poate fi vorba de efectul indirect al absenței GLUT2 din structurile cerebrale (centrii hipotalamici), care în condiții de hipoglicemie stimulează pe cale nervoasă secreția de glucagon, care prin glicogenoliza hepatică va tinde să corecteze nivelul glicemiei (25). De menționat că aceste structuri cerebrale exprimă în paralel nu numai GLUT2, dar și glucokinaza, precum și canalele de KATP, toate aceste trei molecule fiind implicate în homeostazia energetică a organismului (112, 189
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
25, 28, 29, regiune aminoacidică implicată în transformarea fibrilară a moleculei. Valoarea terapeutică a acestui analog urmează a fi validată în viitorul apropiat. Acțiunile amilinei sunt multiple, participând în reglarea metabolismului energetic. În mușchi, amilina inhibă secreția de glicogen, stimulează glicogenoliza și glicoliza (crește producția de lactat). In condiții de post, acest lactat poate servi ca substrat pentru neoglucogeneza hepatică, contribuind la refacerea stocurilor de glicogen și la creșterea producției de glucoză. Amilina acționează în țesuturile periferice prin intermediul receptorilor specifici (94
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
efecte fiziologice. Caracterul pulsator este evident în circulația portală, atenuându-se până la dispariție în circulația sistemică. Se presupune, deci, că secreția ne-pulsatilă a insulinei ar putea explica parțial debitul crescut al eliberării glucozei din ficat, datorat neinhibiției corespunzătoare a glicogenolizei. Glicemia à jeun crescută izolat s-ar putea datora acestei tulburări; (b) Scăderea, până la dispariție, a fazei insulinosecretorii precoce, care, teoretic, va avea cea mai negativă influență tot asupra reglării hepatice a homeostaziei glicemice. Dispariția fazei secretorii precoce va deplasa
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
producând efecte corespunzătoare celor două tipuri de receptori: Efectele blocării receptorilor -1: Scăderea contractilității miocardice; Deprimarea automatismului cardiac și bradicardie; Scăderea eliberării de renină; Scăderea lipolizei și a nivelului de acizi grași liberi. Efectele blocării receptorilor -2: Bronhoconstricție; Vasoconstricție; Reducerea glicogenolizei hepatice și musculare; Scăderea eliberării pancreatice de insulină și hiperglicemie; Contracția musculaturii netede la nivelul anumitor organe (de exemplu uter); 108 Reducerea tremorului la nivelul musculaturii scheletice. - blocantele se clasifică în funcție de mai multe proprietăți: Selectivitatea - neselective (Nadolol, Penbutolol, Pindolol, Propranolol
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
încă 10-15 secunde. Atunci când efortul se prelungește, este nevoie de metabolizarea altor substraturi energetice. Dacă efortul are durata de 45-60 secunde sursa energetică este reprezentată de glucide, care sunt degradate pe cale anaerobă fie prin glicoliză (în cazul glucozei), fie prin glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut (Paulet și Dassonville, 1981, p. 78). * Tipul de fibre musculare implicate în contracție și grosimea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
alte cuvinte, reacția de fosforilare a ADP în ATP necesită prezența unei cantități de energie. Energia necesară fosforilării ADP ului provine din cele trei căi metabolice responsabile de refacerea sa la nivel muscular (Figura 1) : sistemul fosfocreatinei (creatinfosfatului); glicoliza și glicogenoliza în condiții anaerobe; degradarea aerobă a glucozei, acizilor grași și a unor aminoacizi. Modul de intervenție al acestora depinde de viteza activității musculare. Figura 1. Sistemele energetice ale contracției musculare (după I. Apostol,1998) Căile de resinteză a ATP și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină. Reacțiile anabolice sunt în mod normal limitate la reînoirea permanentă a proteinelor. Hipertrofia miocardului se bazează pe creșterea sintezei proteice, probabil ca rezultat al acțiunii poliaminelor produse de ornitin decarboxilază când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
absența oxigenului în mitocondrie nu are și nu este legată de randamentul net al acidului lactic în timpul contracțiilor musculare repetitive în condiții normoxice. Ei cred că literatura de specialitate susține concluzia conform căreia stimularea badrenergică a mușchilor scheletici accelerează rata glicogenolizei, indiferent dacă mușchiul se contractă sau nu. Deci, la nivelul țesutului muscular izolat, factori cum ar fi modelul contracției, durata ei, disponibilitatea substratului, hipoxia și stimularea badrenergică, joacă roluri cheie în producerea acidului lactic. 111.4. Concentrația lactatului sanguin În ciuda
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteză sau o putere dincolo de care răspunsul lactatului la intensitate crescătoare este curbiliniu. Pentru inflexiunea lactatului sanguin observată la creșterea intensității efortului, au fost sugerate mai multe mecanisme posibile. Sistemul b - adrenergic, în particular A, este un stimulator puternic al glicogenolizei musculare (Ahlborg - 1985; Spriet - 1988; Stainsby și Brooks - 1990; Stainsby - 1984). La om, infuzia de adrenalină crește concentrația lactatului sanguin în condiții bazale (Clutter 1980; Rischter - 1988; Sjostrom - 1983; Staten 1987) și în timpul efortului (Gaesser - 1992; Jansen - 1986). La câine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Din acest punct de vedere formarea sa, transformările sale ar permite redistribuirea între organe a resurselor energetice de glucoză a organismului. Anumite aspecte ale formării lactatului în timpul exercițiului pledează în favoarea unei asemenea ipoteze. După concepția clasică această formare rezultă din glicogenoliză în condițiile unui aport insuficient de O2, în conflict aparent cu această concepție, lactatul se formează de asemeni când aportul de 02 rămâne satisfăcător. Această constatare conduce la căutarea celorlalți factori ce favorizează formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
insuficient de O2, în conflict aparent cu această concepție, lactatul se formează de asemeni când aportul de 02 rămâne satisfăcător. Această constatare conduce la căutarea celorlalți factori ce favorizează formarea. Printre aceștia catecolaminele care pot juca un rol; adrenalina accelerează glicogenoliza, prin beta receptori. În timpul unui exercițiu intens secreția sa activează, aparent, utilizarea glicogenului muscular, și deci formarea lactatului. În timpul unui exercițiu cu intensitate crescătoare, se determină creșterea de lactat și de catecolamine, ceea ce sugerează o relație de tip cauză-efect. Secreția
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
glicogen tind a fi mai scăzute în piciorul injectat decât în celălalt picior. Mai recent Greenhaff în 1992, realizează simultan o stimulare foarte intensă a cvadricepșilor și o perfuzie de adrenalină. El constată după biopsii că adrenalina nu a crescut glicogenoliza decât în fibrele de tip I, aceste rezultate sugerează că al om adrenalina favorizează formarea lactatului în mușchiul care lucrează. Ne-am putea întreba în ce condiții precise intervine această secreție. În acest domeniu majoritatea studiilor realizate la om se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și în timpul exercițiului muscular în condiții experimentale aparent identice diferențe considerabile în nivelul secrețiilor există de la un subiect la altul. Pe de altă parte datele actuale despre metabolismul lactatului ne determină să ne întrebăm asupra valorii lactatemiei ca reflectare a glicogenolizei anaerobe. Mai mult decât reproducerea lactatului muscular, lactatemia depinde de viteza de repartizare a lactatului, de volumul său de distribuire, dar mai ales de epurarea sanguină a lactatului. Ficatul, locul esențial al acestei epurări, poate mări sau scădea lactatemia în funcție de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
4, 5 mmol/l) și este urmată de creșterea producției hepatice și renale de glucoză și de scăderea utilizării periferice a glucozei (15). O scădere a glicemiei sub 80 mg/dl duce la creșterea secreției pancreatice de glucagon ce stimulează glicogenoliza și neoglucogeneza hepatică. Stimularea simpatică și creșterea secreției de epinefrine apar la un nivel ușor mai accentuat al hipoglicemiei și are drept efect inhibarea secreției de insulină, scăderea utilizării periferice a glucozei, stimularea lipolizei și proteolizei, ca și susținerea glicogenolizei
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
glicogenoliza și neoglucogeneza hepatică. Stimularea simpatică și creșterea secreției de epinefrine apar la un nivel ușor mai accentuat al hipoglicemiei și are drept efect inhibarea secreției de insulină, scăderea utilizării periferice a glucozei, stimularea lipolizei și proteolizei, ca și susținerea glicogenolizei în mușchii periferici, asigurând astfel cantitățile substrat necesare pentru neoglucogeneza hepatică și renală. Asocierea unui complex de simptome, ce include foamea, permite pacientului să ia rapid măsurile necesare (ingestia de glucide) pentru a favoriza restabilirea nivelului normal al glicemiei. Răspunsul
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
ce nu se pot alimenta, li se va administra glucoză iv (33-50%), ce remite rapid simptomele neuroglicopenice. Glucagonul va fi indicat la pacienții tratați cu insulină ce prezintă alterarea stării de conștiență. Deoarece mecanismul său de acțiune constă din stimularea glicogenolizei hepatice, cu creșterea eliberării hepatice de glucoză, glucagonul nu va fi indicat la pacienții cu hipoglicemie prelungită, la care depozitele hepatice de glicogen sunt epuizate, la cei cu afecțiuni hepatice, alcoolici sau malnutriți. În cazul hipoglicemiilor induse de sulfonilureice, cele
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
fluide administrată. În arsurile mari, edemul este maxim la aproximativ 18-24 h. Tulburările metabolice arsurile întinse determina intensificarea reacțiilor catabolice, de circa 2,5 ori nivelul lor normal. Sunt afectate toate liniile metabolice: metabolismul glucidic, cu tendința la hiperglicemie prin glicogenoliza; metabolismul lipidic prin lipoliza stimulată de catecolamine (suport energetic); metabolismul proteic, cu accentuarea catabolismului până la hipoproteinemie; se reactivează gluconeogeneza cu creșterea consecutivă a pierderilor azotate, care pot ajunge la 30g/zi; hipoproteinemia se asociază cu imunodepresia; acidoza metabolica are căi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
este observată la 70-80% din cirotici și se poate documenta prin consum scăzut de oxigen. Se manifestă clinic prin scădere ponderală și atrofii musculare. 2. Dereglări ale metabolismului glucidic întâlnite în CH sunt de tipul: hipoglicemiei, diabetului zaharat și tulburării glicogenolizei și gluconeogenezei. Hipoglicemia apare când parenchimul funcțional este mult scăzut și/sau după consum mare de alcool. Diabetul zaharat asociat cirozei poate fi de tipul unei intoleranțe la hidrocarbonate sau chiar DZ patent caracterizat prin rezistență la insulină (valori mari
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]