219 matches
-
LXX, nr. 1, pp. 23-33. Kristol, Irving (1983), Reflections of a Neoconservative, Basic Books, New York. Kronenberger, Vincent; Jan, Wouters (eds.) (2004), The European Union and Conflict Prevention: Policy and Legal Apects, Cambridge University Press, Cambridge. Kupchan, Charles A. (1988), „American Globalism in the Middle East: The Roots of Regional Security Policy”, Political Science Quarterly, vol. CIII, nr. 4, pp. 585-611. Lantis, Jeffrey S. (2002), „Strategic Culture and National Security Policy”, International Studies Review, vol. IV, nr. 3, pp. 81-113. Layne, Christopher
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
A treia metateorie, teoria critică, apare în tratatele germane mai ales sub formă neomarxistă. Ea apare ca atare și în disciplina relațiilor internaționale din perioada celei dintîi dintre multele dispute subsumate celei de-a treia dezbateri, cea dintre realism și globalism (Maghroori și Ramberg 1983). Dar și versiunea ulterioară a lui Lapid ar putea fi inclusă aici. Pentru a ține pasul cu evoluția dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale, putem fie să adăugăm o a patra categorie pentru abordările structuraliste, fie să
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
295-319. -(1981) 'Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations', in Barry Buzan and R.J. Barry Jones, eds, Change in the Study of International Relations, London: Frances Pinter, pp. 46-67. Maghroori, Ray and Bennett Ramberg (eds) (1983) Globalism versus Realism, Boulder, Colo: Westview Press. Mann. Michael (1986) The Sources of Social Power, vol. I, Cambridge: Cambridge University Press. Mansbach, Richard W. and John A. Vasquez (1981) In search for theory: A new paradigm for global politics, New York: Columbia
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Sergiu; Mișcoiu, Sergiu (ed.), Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Iași, Editura Institutul European, pp. 191-232. Vincent, R.J. (1995), Human rights and international relations, New York, Melbourne, Cambridge University Press. Viotti, Paul, Kauppi, Mark (1999), International relations theory. Realism, pluralism, globalism and beyond, London, Allyn and Bacon. Vlad, Constantin (1981), "Conceptul românesc cu privire la securitatea europeană", în Vlad, Constantin, (coord.), România și securitatea europeană, București, Editura Politică. Vlad, Corneliu (1987), Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, București, Editura Politică. Volokitina, T.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
costurile educației formale inutile, odată ce individul a învățat non-formal; • într-adevăr, noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea sa culturală națională. Totodată, trebuie ca fiecare să cunoască diversitatea culturilor Europei și să învețe să trăiască în context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
costurile educației formale inutile, odată ce individul a învățat non-formal; • într-adevăr, noile medii de învățare se plasează tot mai mult în afara instituțiilor educaționale, care pierd monopolul (de exemplu, locul de muncă, mediul virtual etc.); • tehnologiile de informare și comunicare facilitează globalismul informațional, comprimarea timpului și a spațiului; • se comunică și se interacționează/cooperează tot mai mult în rețele, parteneriatele instituționale fiind facilitate de tehnologiile de informare și comunicare, dar impuse și de necesitatea de a conjuga eforturile, de a face schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
identitatea sa culturală națională. Totodată, trebuie ca fiecare să cunoască diversitatea culturilor Europei și să învețe să trăiască în context european, respectând și acceptând individualitatea și particularitățile celorlalte culturi/popoare. Toate acestea se multiplică la nivel mondial, în condițiile provocărilor globalismului. Aceste deziderate se pun în practică prin intensificarea mobilității transfrontaliereșia cooperării internaționale, prin parteneriate regionale ce transcend granițele statale (vezi așa-numita tendință a regionalizării învățării, afirmată tocmai în această idee, realizată prin intensificarea schimburilor culturale, nu numai a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Patrick Thornberry, Maria Amor Martin Estebanez, Minority Rights in Europe, A review of the work and standards of the Council of Europe, 2003, pp.91-92. 4 Pentru o prezentare detaliată a acestei problematici, I. Diaconu, Minoritățile în mileniul al III-lea-între globalism și spirit național, 1999, pp.216-220. 5 P.Thornberry, M.A.M.Estebanes, art.cit.,p.98. 6 Ibidem,p.99. 7 Pentru o prezentare completă, Ion Diaconu, Minoritățile în mileniul al treilea între globalism și spirit național, 1999, pp.121-155
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Diaconu, Minoritățile în mileniul al III-lea-între globalism și spirit național, 1999, pp.216-220. 5 P.Thornberry, M.A.M.Estebanes, art.cit.,p.98. 6 Ibidem,p.99. 7 Pentru o prezentare completă, Ion Diaconu, Minoritățile în mileniul al treilea între globalism și spirit național, 1999, pp.121-155. 2 Explanatory, Report, Doc. CM(94) 161,p.14. 9 Text prezentat în Ion Diaconu, op. cit., pp. 83-84. 10 Explanatory, Report, doc. cit., p.22. 11 Documentul List of declarations made with respect to
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
numit globalizare, atunci scenariul pare și mai derutant. Arătîndu-ne că valorile, comportamentele sînt pe cale de a deveni uniforme, unificate, actul de cultură alunecînd, la rîndu-i, spre o democratizare... alienantă. Cînd națiunile tind ele însele să dispară sub tăvălugul nivelator al globalismului, naivitatea noastră întru autonomia esteticului pare de-a drept donquijotescă. Ar mai exista remediu? Da: să rămînem bravadă? inocență? în faldurii acestui întîrziat donquijotism. Scuzați-mă, fug pînă la Palat, să revăd un Pallady. 13 mai Cred că nu am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă și ea înrudită globalizării, termenul globalism este utilizat în analizele de politică externă pentru a caracteriza orientarea politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
politică a statelor hegemon; în acest sens, globalismul semnifică abolirea distincției dintre interesul național și chestiunile regionale din restul sistemului, ceea ce explică tendința statelor hegemon de a adopta măsuri intervenționiste în politica lor externă. Revenind la prima perspectivă, pentru adepții globalismului, probleme de tipul celor amintite nu mai pot fi gestionate eficient de către state, cărora li se contestă deopotrivă eficiența organizațională și legitimitatea instituțională. Consecutiv, este necesară includerea actorilor nonstatali în procesul de formulare și de implementare a politicilor publice în
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]