571 matches
-
trifoiul cu patru foi, semnificând magia, norocul, îndepărtarea neșansei, dobândirea fericirii. De multe ori, cadrul natural este unul idilic, precum visul unei nopți de vară, în care iubirea se întâlnește cu ea însăși. Rezonantele unor astfel de versuri amintesc de glosele eminesciene, de firea înaripata de dragoste a iubitei, de culorile ochilor împrumutați din infinitul cerului albastru: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimara/ Praful iubirii
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
deloc poezia într-un cititor avid de poezie. Pur și simplu i-am citit o poezie (de C.D.) și de atunci a devenit o cititoare fidelă de poezie”. Și n-am spicuit decît o mică parte din considerații. După asemenea glose, devenim realmente curioși de evoluția acestei poete, dar și de exegeza sa pe seama literaturii exilului și a tărîmurilor imaginare, în traducere românească. Referință Bibliografică: Confesiuni lirice de excepție ale unei supradotate scriitoare / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
geniului la diletantism (“dragostea de a scrie e un început de talent”, nu numai o definiție eliadescă, dar și o conștiință specifică a condiției literaturii. Caracterul de mărturisire eminesciana cheamă, în locul spiritului critic, spiritul poetic. Contemporanii geniului depun mărturie falsă. Glose despre ahimsa Până la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul și oceanul lui Lucian Blaga - oricum ahimsa românească poate fi prefațata în absolut cu “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - sau Lumină lină de Tudor Arghezi, ne-
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lipsesc din lucrările noastre de cercetare științifică de azi, cele cuvenite a reprezenta studii aplicate în domeniul din ce în ce mai parcelat, odată cu invaziile străine, al folclorului. Sporește însă florilegiul de făcături zise antologii, dicționare, monografii, glose care, contra unei sume acordă atenție și celui ce, mai mult sau mai puțin necesar a cântat la o ocazie, cu trombonul! Localitățile conferă, cel mai adesea în funcție de busola politică, titluri de cetățean de onoare sau de excelență, în principal
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
trifoiul cu patru foi, semnificând magia, norocul, îndepărtarea neșansei, dobândirea fericirii. De multe ori, cadrul natural este unul idilic, precum visul unei nopți de vară, în care iubirea se întâlnește cu ea însăși. Rezonanțele unor astfel de versuri amintesc de glosele eminesciene, de firea înaripată de dragoste a iubitei, de culorile ochilor împrumutați din infinitul cerului albastru: „Din cântec lin, pe strune de vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
v-ascundeți și e prea târziu, / Păgânitu-le-ați toate din tată în fiu , etc.” Cea de-a treia parte a cărții, cu numele „Paștile Tău, Doamne!” trimite cu gândul la Psaltire, fiind alcătuită dintr-un șir de 12 poeme (numite modest “glose șchioape”) ce au ca mesaj „Paștile Tău, Doamne, pecetluit-a sensul a toate, / Cârtirile-s vane, viitoru-i trasat cu dreptate, / Dreapta conștiință în Lege-și adună puterile, / Îndreaptă știință, lucrează din doruri cântările.” care degajă speranță și bucurie: Paștile Tău
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
chin! Cuvântul meu, în palmă mea vei stă Și te răsfir, și mă prefir, așa... Din palmă mea, cu gândul meu, tu zbori, În palmă mea, cuvântul meu, tu mori. 3 august 2016, Constantă Sursă foto: #Silence - #Henry #Fuseli #ArsMuriendi #glosa #glossa #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Silenzio stampa / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SILENZIO STAMPA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374049_a_375378]
-
Aletheia - Bistrita Polemos - 2007 - Editura Aletheia - Bistrita Risipirea - cronică bucovineană - 2009 Editura Aletheia - Bistrița Peregrinări - note de călătorii - 2010 Editura Aletheia - Bistrița Jurnalul unui medic - volumul doi - 2011 Editura Aletheia - Bistrița Cine tulbură liniștea Transilvaniei - 2012 ediția a doua completată Glose medicale - 2013 Editura Aletheia - Bistrița Jurnal de trecător cinic - 2014 Editura Aletheia - Bistrița Anotimpuri Istorice - 2015 Editura Aletheia - Bistrița JURNAL LIBER MICĂ REVISTĂ DE CRITICĂ SOCIALĂ Când m-am hotărât să scriu, redactez, editez și să răspândesc , de unul singur
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
puteau urni din loc, dar eu zic că înnebunise, că au trebuit s-o ia legată, ca pe ucigași. Credeți? - Te cred, că doar n-ai de ce să mă minți...” (p. 354). (Mai era nevoie de vreo intervenție, de vreo glosă a prozatoarei?) - construirea lumii noi, cuprinsă, in nuce, cu toate ale sale, în amintitul ghetou. Iată-l și pe acesta: “Ghetoul, luat în sine, o plombă consistentă - nu ca suprafață, în aria orașului, ci mai mult ca supraaglomerare umană - , un
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
Acasa > Poeme > Devotament > PLOAIE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului PLOAIE (glosă) de Leonte Petre Când ploaia-ncepe iar a cerne Și diminețile sunt reci, Lumina nu se mai așterne Peste păduri, peste poteci. Nici raza soarelui nu cade, Închisă de un brâu de nori Și ploaia cade în cascade, Când te
PLOAIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379668_a_380997]
-
o imagine a preferințelor, a interesului, a curiozității manifestate undeva parcă la capătul lumii față de România. ----------------------------- Florin IONESCU „Tribuna învățământului” nr.1279 2-8 februarie 2015 București *** (NRN) Iată cum este tradusă în limba engleză de către poetul traducător Daniel Ioniță poezia „GLOSA” de Mihai Eminescu: GLOSS Time is passing, time comes yet, All is old, and all is new; What for good or ill is set You can ponder and construe; Do not hope and do not worry, What's a wave
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
diamantine”. A debutat cu poezie în revista „Ramuri”, 1968. A publicat mai multe volume, din care amintim: Semănătorul de limite, 1981, Cocheta pasăre din ochi, 1995, Testamentul vesel, 1997, Shinto - calea zeilor, 1998, Crily - floare de lotus, 2000, Pulsatoria - sonet glosă, 2001 și Năstrușnicitelnic - roman postmodernist în aforisme, 2007. În același timp, domnul Janet Nică semnează în mai multe antologii publicate la Craiova, Cluj, Botoșani și Petroșani, între anii 1993 și 2004. Valoarea scrierilor au adus poetului și criticului mai multe
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
Fede e Civilta", Parma, aprilie 1962, nr. 4, p. 282-302. [264] E. GATHIER S.I., La pensée hinduse, éd. du Seuil (27, rue Jacob, Paris), 1960: am utilizat recenzia lui W. GARDINI, în: "Fede e Civilta", nr. 4, p. 357. [265] Glosa lui GARDINI, ibid. [266] E. GATHIER S.I., op. cit., p. 105. [267] Dacă oamenii ar aplica toate "teoriile" "metafizicienilor" din zilele noastre, în mod consecvent, ar rezulta o adevărată babilonie (din fericire și din nefericire, într-o anumită măsură, ea rezultă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de vreo speranță, trăiește, sub raport sufletesc, independența absolută, nemaifiind condiționat de circumstanțe. Ce-i drept, "este greu să părăsești speranța vieții" (340, 5), dar tocmai acesta e marele merit al adevăratului înțelept. Ne apare spontan în minte îndemnul din Glosa eminesciană: Nu spera și nu ai teamă (v. 5) care ne arată că Eminescu, în această compoziție poetică, se situează cu totul în afara spiritualității creștine, bazată pe Speranță, și se încadrează, cum e evident, în cea indiană. Este o atitudine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
l'intervention de la subjectivité du traducteur doit être limitée pour ne pas nuire à l'original. * Puisque leș " instructions " proprement dites manquent, le danger serait d'interpréter le sens de manière exagérée ou erronée. Aussi la traduction pourrait-elle devenir une glose du texte de départ, voire même un commentaire qui mystifie le sens d'origine. C'est ici qu'intervient le travail critique du traducteur, et ensuite la démarche critique du traductologue, leș deux étapes de la pratique herméneutique énoncées par Antoine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Ilarie Voronca. Mai semnează cronici și recenzii Dan Petrașincu, Petru Comarnescu, Mihail Ilovici, Liviu Teodoru. Cronica dramatică îi revine lui Horia Liman, iar de cea plastică se ocupă Petre Boldur. Eseurile lui Petru Manoliu (Țara Șera, Vis cu morți, Glose pentru adevărata moarte) reflectă și ele ideile tinerei generații și sunt de o elevată ținută artistică. Traducerile sunt mai puțin reprezentate. Se remarcă tălmăcirile făcute de Eugen Jebeleanu din Klabund (Cântec de curvă din Hamburg, Micul ucigaș, Pogrom, Balada cântăreților
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
după cum o arată și prima sa carte, Un loc geometric (1973), domină natura lirică a autorului, dorința de-a recepta cultura prin filtrul propriei subiectivități, ca reflecție, și nu ca judecată de valoare. Notații ample, file de jurnal deghizat în glose savante, preocupări de estetică laolaltă cu puseuri de hedonism, dar și de activism în unghiul ierarhizării faptelor artistice. Volumul Citind sau trăind literatura (1976) vine după cinci ani de la marea cotitură din viața autorului: intrarea în redacția revistei „Vatra”. Ceea ce
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
și fiind completată cu o bibliografie amplă a scrierilor (inclusiv manuscrise) și a referințelor critice. Scrupulul pozitivist al documentului, acribia caracterizează și ediția Ion Barbu, Opere (I-II, 1997-1999). Notele și comentariile conțin, pe lângă laboratorul creației și reperele receptării, și glose etimologice la termeni-cheie ai poemelor. Ediția Nichita Stănescu, din care au apărut cinci volume (2002-2003), este cea mai amplă până în prezent, conținând și un tablou al receptării, adus la zi. Prin același profesionalism se distinge ediția critică G. Bacovia (2002
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
Lumea ilustrată”, condusă de A. de Herz. Un număr important de sonete i-au fost traduse în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
Panait Istrati), I. Gr. Periețeanu (Corneliu Moldovanu), Sergiu Cristian (D-l Constantin Fântâneru și critica literară, Cultul luminii în poezia d-lui Nichifor Crainic, Opera de artă și reprezentările ei), Scarlat Preajbă (Originea Cantemirilor). Sergiu Cristian e și autorul unor glose la Artă și valoare de Lucian Blaga. Alți colaboratori: C. Graur, N. Plopșor, Al. Balaci, C. Săteanu, I. Pavelescu, Paul I. Papadopol. A.S.
CONDEIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
o tipologie a mahalalei îmburghezite, agrementată cu elemente ale legendarului, așadar o mitologie socială. Uzând de tehnicile epice tradiționale, C. introduce în roman personaje și locuri istorice la care adaugă, pentru sporirea verosimilității, documente de epocă, citate din presa vremii, glose folcloristice din Bărăgan. C. asociază „amurgul levantinilor” (al unei mentalități fanariote, mai degrabă) cu organizarea statului român după modele europene, relatarea autorului, ironică și îngroșată cu picanterii, evocări bufe și parodice, amintind de Mateiu I. Caragiale (Mircea Scarlat), pentru a
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Scribul și retorul, RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149; Petraș, Panorama
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
consolida judecata estetică. Va discuta așadar despre Specificitate etnică și creație literară, despre Literatura șesului românesc,despre Literatura feminină și literatura de idei ori despre Literatura Ardealului, alteori având în vedere curente, grupări și tendințe (Sămănătorismul, Tradiționalismul predicant, Romantismul românesc, Glose despre Marinetti și futurism, Specificitate etică și lirică); nu a neglijat suportul etic al operei lui Caragiale, idee devenită de mult un loc comun. Lui Vladimir Streinu, care, distant, izgonea din metodologia curentă categoriile psihologico-morale, îi amintea că „la originile
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
dintre creațiile lui Ion Mincu, Ion Berindei, Octav Doicescu, Gh. Petrașcu, Francisc Șirato, Ion Țuculescu, Corneliu Baba; în literatură, caractere și aspecte ale operelor unor scriitori ca N. Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, Al. Depărățeanu, A. I. Odobescu, M. Eminescu (în Glosă), Al. Macedonski, Calistrat Hogaș, N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Mateiu I. Caragiale, Lucian Blaga, Ion Barbu, G. Călinescu, Eugen Barbu, Leonid Dimov. Ca stil de epocă, b. românesc literar a fost studiat în câteva sinteze de proporții
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Viața lui Iisus de Renan, Cuvintele unui credincios de Lamennais, cu 35 000 de exemplare vîndute în două luni). În zorii evului modern, în care o ediție nu depășește 500 sau 1000 de exemplare, Biblia bineînțeles e în frunte, cu glose și comentarii; apoi Psalmii, Cartea lui Iov, cărțile de rugăciuni. Se crede deseori că tiparul a ruinat limba latină: nimic mai greșit. În grămada de incunabule (tipărite înainte de 1500), Febvre și Martin au estimat la 77% proporția de cărți în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]