1,076 matches
-
Comisie, se constată riscul ca România să nu facă față condițiilor de Stat Membru la data aderării (1 ianuarie 2007), Consiliul, acționând pe baza unei recomandări a Comisiei, putea decide amânarea datei de aderare cu un an, până în ianuarie 2008. GLOSAR Acquis comunitar = reprezintă baza juridică a acțiunii comunitare. Cuprinde drepturile și obligațiile instituțiilor UE, precum și ale Statelor Membre. Acquis-ul comunitar este constituit din principiile și obiectivele politice ale tratatelor, tratatele fondatoare și de modificare a acestora, tratatele de aderare ale
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
-o în ediția Aur, mărire și amor (1992), fragmentele eminesciene alcătuitoare, selectate din manuscrise, sugerând ideea unui fir epic romanesc. A mai restituit textul integral al primei ediții din Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al. O. Teodoreanu (1992), însoțit de un glosar și o amplă postfață, în care sunt evidențiate valoarea și unicitatea scrierii în contextul literar interbelic. O antologie de texte din literatura română, de la C. Negruzzi la Marin Preda, având ca dominantă erotismul, este volumul Au mai pățit-o și
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
-o și alții (2001), conceput ca un „decameron românesc”. Preocupările de cercetător ale lui A. sunt evidențiate și de editarea, în colaborare, a lucrării Basme române (1996) de G. Dem. Teodorescu, într-o lecțiune nouă a manuscrisului, însoțită de un glosar și o amănunțită notă filologică. SCRIERI: „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic (în colaborare cu Rodica Pandele), București, 1993; Și Domnul a zis, București, 2003. Ediții: Al. O. Teodoreanu, Hronicul măscăriciului Vălătuc, postfața edit
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
capitol dezvoltând câte o temă sociologică, fiecare capitol încheindu-se cu recomandările bibliografice specifice temei, cu prezentarea termenilor sau conceptelor-cheie specifice capitolului, respectiv cu întrebări recapitulative care să faciliteze însușirea informațiilor de către studenți. La sfârșitul cărții poate fi găsit un glosar cu principalele concepte, o bibliografie și indice de termeni. Acest curs se remarcă prin prezentarea, într-un limbaj accesibil, a principalelor teme de sociologie generală, fundamentând fiecare capitol cu importante noțiuni teoretice. Preocuparea autorului pentru problemele sociologiei generației, a națiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului de Jos), Emil Petrovici (Folclor din Valea Almăjului, Folclor de la moții din Scărișoara), N. P. Smochină (Din literatura populară a românilor de peste Nistru), Vasile
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă de postav sau că, de pildă, chiostecurile sunt un fel de șiret elegant. Să fie acesta un dandy? La drept vorbind, nu, pentru că pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75 de cântece lirice, în majoritate erotice, și 15 povești - vădit tributare poveștilor românești - adunate de la țiganii sălași din Moldova, Muntenia și Oltenia. SCRIERI: Probe de limba și literatura țiganilor
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
pentru el, o calitate ce nu poate fi înlocuită de nimic. Itinerar critic cuprinde puține exegeze critice propriu-zise. Este o operă de erudiție și, de la un anumit punct, opera unui moralist care știe să descopere amănuntul înveselitor. Din comentarea unui glosar, C. scoate o pagină de ironie cărturărească fină. O carte despre Corectitudine și greșeală îi trezește un colorat protest împotriva celor care nu se controlează când vorbesc și, mai ales, când scriu. Terminologia freudistă în critică îi provoacă o ironie
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
al cărei director era. În zona acelorași preocupări se situează și două studii de dimensiuni mai mari, Graiul bănățean (I-II, 1926-1934) și Studii asupra folclorului bănățean (I, 1930). Prima lucrare se ocupă de „dialectul bănățean” și conține și un glosar cuprinzând explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea aplicată a două specii, balada
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
B. P. Hasdeu), „Satyrul”, 1866, 10; Despre poporul Moldovei și al Țerei Românești (tr. B. P. Hasdeu, publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisițele Moldovei și Valahiei, III, București, 1874, 487-524; Opere complete, I-II, îngr. V. A. Urechia, glosar L. Șăineanu, București, 1886-1888; Cronica Țării Moldovei și a Munteniei - Cronica polonă, tr. și îngr. Ioan Bogdan, în Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
întrebi pe al treilea despre tot ceea ce te neliniștește. Xtyn își mușcă încetișor buzele. Se gândise și el la asta. Deocamdată însă nu avea nici cea mai mică idee despre ce trebuie să întreprindă pentru a crea o Abație infinită. ------------------------- Glosar e Abate - conducător absolut al ordinului augustinian, numit prin consacrare de către Abatele precedent și responsabil de toate afacerile Abației. În atribuțiile sale intră toate acțiunile politice, economice, religioase și de orice altă natură destinate a asigura împlinirea menirii ultime a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
școlile religioase. 1.1.1. Curriculumul latin clasic al Renașterii și învățământul populartc "1.1.1. Curriculumul latin clasic al Renașterii și învățământul popular" În Evul Mediu, educația formală includea învățarea latinei printre deprinderile de bază. Aceasta era aprofundată prin glosare, manuale de gramatică și texte religioase creștine, mai mult sau mai puțin autentice. În secolul al XV-lea, în Italia mai întâi, are loc adoptarea unui conținut „clasic” pentru predarea latinei, prin care textele creștine, redactate într-o latină populară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Zappa” - au constituit, de altfel, baza materială a viitoarei societăți academice. Prin decretul nr. 582 din 1/13 aprilie 1866 al Locotenenței Domnești, lua ființă la București Societatea Literară Română, a cărei principală menire era de a alcătui dicționarul și glosarul limbii române, „acele două colonade ale templului său literariu”, precum și de a stabili normele ortografice ale limbii. Societatea urma să fie formată, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești (patru din Muntenia, câte trei din Moldova
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
hârtie de calitate excepțională, foarte abordabilă ca preț îsubvenționată de stat...), trei versiuni posibile îbroșată, legată în pânză, legată în piele...) cantitate rezonabilă de semne tipografice pe pagină, facilitează lectura. Inconveniente: Traducerea citatelor și referințele expediate la sfârșitul volumului; idem glosarul; o punctuație cu siguranță foarte justificată din punct de vedere științific dar - Montaigne el însuși indecis și imprecis în chestiune își acest lucru se înțelege: el dicta!) și i-a lăsat pe tipografi să-și facă treaba... - o altă opțiune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai sunt vorbite, și-au pierdut orice potențialitate inventivă. De exemplu, nici un tânăr din cartierele din Roma n-ar mai fi în stare să înțeleagă argoul romanelor mele de acum zece-cincisprezece ani și - ironia sorții! - ar fi obligat să consulte glosarul de la sfârșitul volumului, ca un bun burghez din Nord! Cu siguranță că această „viziune” a mea despre noua realitate culturală italiană este radicală: ea consideră fenomenul ca pe unul global, nu și excepțiile, rezistențele sau cazurile de supraviețuire. Când vorbesc
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de balade și doine, în care pe alocuri se mai simte intervenția culegătorului, cuprind piese folclorice de o incontestabilă ținută artistică. Notele explicative ce însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus din folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la textele prezente în volum. A format mai mulți elevi, printre care Hertvik Jarník, fiul său, și Jindra Husková-Flajshansová. A tradus în românește romanul Bunica de Bozena Nemcová. SCRIERI: Glossaire des chansons populaires roumaines
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 350-351, 370-373 (în continuare: Cantemir, Descrierea Moldovei). • Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 214, 236. • Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1955, p. 68; Flavius Solomon, Die Rumänen und das Europa des Mittelalters, în Rumänien in Europa, Hrsg. von Alexander Rubel, Konstanz, Iași, 2002 (în continuare: Solomon, Die Rumänen), p. 23-24. • P. P. Panaitescu, Introducere la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mazilu, Recitind literatura română veche, I, București, 1994, p. 85. • Al. Duțu, op. cit., p. 159. • Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 783. • Miron Costin, Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 241. • Cartea carea se cheamă..., p. 132. Scriptura svîntă“ cu textul plin de „moarte sufletească“, de care ierarhul moldovean aflase de la Udriște Năsturel, în timpul unei misiuni diplomatice a celui dintâi la curtea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vechiul portret votiv a lăsat o urmă Paul de Alep, care a scris: în naos se afla „chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei • Miron Costin, Letopisețul Țărâi Moldovei, în Opere, ediție critică cu un studiu introductiv, note, comentarii, variante, indice și glosar de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 103. • Vezi Aurel H. Golimas, Domnul Moldovei Miron Moghilă Barnovschi la tricentenarul morții sale, Iași, 1933, p. 73; idem, Un domnitor - o epocă. Vremea lui Miron Barnovschi Moghilă, voievod al Moldovei, București, 1980
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în greacă, română, franceză. Dinicu Golescu este un exemplu de cărturar român care-și considera limba maternă ca prea săracă pentru a putea vehicula toate gândurile și sentimentele sale. Vezi Dinicu Golescu, Scrieri, ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii, bibliografie, glosar și indice de Mircea Anghelescu, București, Editura Minerva, 1990, mai ales p. I-LXVIII. • Florea Ioncioaia, Tineri români și greci la studii în Franța (în deceniul III al secolului trecut), în vol. Istoria ca lectură a lumii, Iași, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sinteze consistente, rămase de referință până astăzi, ale lui Jean Hatzfeld • V. Pârvan, Naționalitatea negustorilor în Imperiul roman. O cercetare istorico-epigrafică, traducere din germană de O. Nicolae, traduceri și coordonare traduceri din limbi clasice de M. Alexianu, ediție, note, comentarii, glosar de termeni de N. Zugravu, în idem, Scrieri de istorie romană, ediție, abrevieri, note, comentarii, indice de N. Zugravu, cuvânt înainte de Al. Zub, Iași, 2002, p. 107-268; toate trimiterile se vor face la această ediție. • Ernestini, De negiotiatoribus Romanis, 1802
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 10-20; H.-J. Drexhage, Einige Bemerkungen zu den und im römischen Ägypten (1.-3. Jh.n.), în ibidem, 10, 1991, 2, p. 29-42. • Vezi M. Wissemann, Die Spezialisierung des römischen Handels, în ibidem, 3, 1984, 1, • 116-124; N. Zugravu, Glosar de termeni, în V. Pârvan, op. cit., p. 261-268. Vasile Pârvan și-a fundamentat analiza valorificând materialul existent la acea vreme în domeniul epigrafic 47, papyrologic 48, literar 49 și chiar arheologic 50. Pe baza lui a urmărit dispersia și prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]