361 matches
-
a aminoacizilor excitatori, fac parte acizii glutamic și aspartic, iar din cea de-a doua - aminoacizii inhibitori, acidul gamma-aminobutiric și glicina. Taurina îndeplinește rol mai mult de neuromodulator sinaptic, decât de mediator chimic. I.6.7.1. Aminoacizii excitatori Acizii glutamic și aspartic. Sunt acizi aminați monoaminodicarboxilici neesențiali sintetizați din glucoză sau unii produși intermediari ai ciclului Krebs. Sinteza lor se realizează la nivel neuronal presinaptic, devenind activi numai sub forma anionică de L-glutamat și, respectiv, de L-aspartat. Biosinteza anionului glutamat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
multiple și generatoare de fenomene neurotoxice ireversibile. I.6.7.2. Aminoacizii inhibitori Reprezentați de acidul gamma-aminobutiric și glicină (glicocol), aminoacizii inhibitori se găsesc în concentrații mari în sistemul nervos cerebro-spinal al mamiferelor. Acidul gamma-aminobutiric (GABA) rezultă din decarboxilarea acidului glutamic în prezența enzimei glutamic-decarboxilaza (fig. 56). Decarboxilarea acidului glutamic are loc la nivel neuronal atât în creier și măduva spinării, cât și în unii neuroni ai sistemului nervos periferic folosind piridoxal-fosfatul drept coenzimă. La nivel central predomină localizările cortico-subcorticale, hipocampice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
7.2. Aminoacizii inhibitori Reprezentați de acidul gamma-aminobutiric și glicină (glicocol), aminoacizii inhibitori se găsesc în concentrații mari în sistemul nervos cerebro-spinal al mamiferelor. Acidul gamma-aminobutiric (GABA) rezultă din decarboxilarea acidului glutamic în prezența enzimei glutamic-decarboxilaza (fig. 56). Decarboxilarea acidului glutamic are loc la nivel neuronal atât în creier și măduva spinării, cât și în unii neuroni ai sistemului nervos periferic folosind piridoxal-fosfatul drept coenzimă. La nivel central predomină localizările cortico-subcorticale, hipocampice, talamice și ale nucleilor bazali. La nivelul neocortexului, neuronii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a secreției gastrice. În afara neurohormonilor hipofizotropi menționați, hipotalamusul influențează în sens activator sau inhibitor secrețiile hormonale adenohipofizare și prin intermediul mediatorilor chimici și al neuromodulatorilor locali peptidici denumiți cibernine. Printre mediatorii chimici din hipotalamus figurează monoaminele (noradrenalina, dopamina, serotonina), acetilcolina, acidul glutamic, acidul gamma-aminobutiric, glicina, substanța P, neurotensina și chiar somatostatinul. Având la bază procese de formare și eliberare identice cu ale factorilor hormonali hipotalamici, aceeași substanță poate îndeplini funcții diferite, fie de mediator chimic (neurotransmițător), fie de neurohormon, după cum s-a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
syndrome) Se caracterizează prin spasme și/sau rigiditate musculară, asociate cu episoade de disfuncții vegetative manifestate prin tulburări de termoreglare, hipertensiune, tahipnee și uneori, moarte subită (Mitsumo și colab., 1991). Cauza o reprezintă apariția de autoanticorpi împotriva enzimei decarboxilaza acidului glutamic (GAD), ceea ce duce la tulburări ale transmisiei GABA-ergice. III.1.3.4. Afecțiuni infecțioase Boli prionice Insomnia familială fatală (FFI) Este o boală autozomal-dominantă ce prezintă un defect al genei proteinei prionice (PRNP) ce a fost implicată într-o serie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
identificarea tuturor aminoacizilor liberi) la fiecare produs, aspectele dinamice și corelarea lor cu procesele fiziologice, se află încă în studiu. S-a putut constata că fiecare specie este mai bogată în anumiți aminoacizi. Nuciferele sunt bogate în arginină și acid glutamic, strugurii în arginină și metionină. La struguri s-au evidențiat deosebiri între soiuri. În timp ce unele soiuri au sucul sărac în aminoacizi (Riesling, 200 mg/100 ml), la alte soiuri conținutul este de trei ori mai mare (Chardonnay, 595 mg/100
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în evidență la numeroase specii horticole modificări ale conținutului în diverși aminoacizi. În timpul creșterii și maturării cireșelor, perelor și strugurilor s-a constatat creșterea conținutului în prolină. La tomate, pe tot parcursul maturării crește conținutul în acid aspartic și acid glutamic, în timp ce arginina, acidul aminobutiric, alanina, leucina și valina au o evoluție contrară. În boabele de struguri, conținutul în arginină crește de 30 de ori în perioada iunienoiembrie (concomitent, dar mai puțin pronunțat, crește conținutul în alți 6 aminoacizi). Fertilizarea cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
strugurilor, în timp ce potasiul are un efect contrar. Soiurile din podgoriile renumite sunt mai bogate în aminoacizi, decât în alte zone. Merele păstrate în atmosferă controlată păstrează un conținut mai ridicat în aminoacizi, decât cele păstrate în condiții frigorifice obișnuite. Acidul glutamic este un aminoacid sintetizat inclusiv in organismul uman. De circa un secol când a fost identificat în alga Laminaria japonica cu utilizare culinară specifică, studiile care continuă și în prezent îl individualizează ca fiind compusul natural responsabil de perceperea celui
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ca fiind compusul natural responsabil de perceperea celui de-al cincilea gust (alături de dulce, sărat, acru și amar, gustul delicios). În legume ca tomatele, mazărea, sparanghelul etc., dar și în alimentele de origine animală, un conținut mai ridicat în acid glutamic crează un gust aparte, care este perceput separat de celelalte gusturi prin intermediul unor papile gustative distincte din cavitatea bucală. Caracterizat astfel și identificat în numeroase alimente cu origine animală sau vegetală, s-a demonstrat și faptul că gustul plăcut al
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din fasole, legumina (mazăre și fasole), tuberina (cartofi), amandina (migdale) sunt mai cunoscute. Au fost identificate globuline și în spanac, ciuperci, tomate, castraveți, pepeni verzi etc. Globulinele au o reacție mai acidă decât albuminele, datorită conținutului mai ridicat în acid glutamic și acid aspartic, alături de leucină și glicocol. Diversele globuline diferă prin conținutul de aminoacizi (număr și cantitate). Chiar când este vorba de aceeași globulină, provenind însă de la specii diferite, apar diferențe. Legumina din fasole diferă de legumina din mazăre, prin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
105]. Ei ar avea un efect chelator al calciului, mărind astfel solubilitatea sărurilor calcice. O importanță mai mare din acest punct de vedere a fost atribuită alaninei (Drach G. W., în Campbell’s Urology, 1978, citat de [106]) și acidului glutamic [105]. Dacă suprasaturarea urinei este cu siguranță una din cauzele formării calculilor urinari, toate celelalte ipoteze formulate până în prezent impun noi cercetări, pentru ca ele să fie confirmate sau infirmate și să constituie elemente care să stea la baza îmbunătățirii tratamentului
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
mg%. În cazurile de litiază activă și sub acest regim, este indicată adăugarea tratamentului medicamentos. Mecanismul exagerării producției endogene de acid uric nu este elucidat. Prin studii izotopice au fost identificați precursori ai ciclului puric: acidul formic, glicina, gintamina, acizii glutamic și aspartic. La gutoși, se constată că glicina este direct degradată în acid uric, fără a trece prin stadiile de adenină sau de acid nucleic, ceea ce amintește fenomenul observat la păsări și reptile . Tot studii izotopice au demonstrat că uricopoieza
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cele două medicamente nu este indicat în timpul sarcinii sau alăptării. Ca urmare a experienței anterioare cu troglitazona retrasă de pe piață după primul an de utilizare, se impune o monitorizare a funcției hepatice ca măsură de precauție, prin controlul ALT (transaminaza glutamic piruvica) la 2 luni în primul an de terapie și apoi periodic. Creșterea nivelului ALT peste 2, 5 ori față de limita superioară a normalului impune oprirea terapiei. Aceasta monitorizare crește destul de mult costul folosirii acestei noi clase de antidiabetice orale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
peptidului C pentru încadrarea diagnostică a diabetului zaharat. O valoare à jeun sub 0,17 mmol/l orientează diagnosticul spre diabetul de tip autoimun; o valoare cuprinsă între 0,17-0,32 mmol/l necesită o dozare suplimentară a anticorpilor GAD (glutamic acid decarboxilaza). Dacă aceștia sunt prezenți diagnosticul va fi de diabet zaharat tip 1, iar dacă sunt absenți diagnosticul va fi de diabet zaharat tip 2. O valoare a peptidului C de peste 0,32 mmol/l orientează spre diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
în vecinătatea markerului D10S565 a fost evidențiată și în analiza realizată de Cox și colaboratorii pe un lot de 767 familii (Cox et al., 2001). Foarte aproape de regiunea IDDM10 se află gena GAD2 care codifică izoforma GAD65 a decarboxilazei acidului glutamic, autoantigen major implicat în patogenia DZ tip 1 la om. Trebuie remarcat totuși că mai multe studii nu au putut stabili vreo asociere între variante ale genei GAD2 și DZ tip 1 (Reed et al., 1997, Rambrand et al., 1997
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91981_a_92476]
-
o corelație cu statusul viral sau cu instabilitatea microsateliților [86, 87]. Un studiu al genei exonucleazei 1, membru al sistemului MMR, a evidențiat un SNP G/A la nivelul codonului 589, exonul 13 rs 1047840, cu substituția lizinei de către acidul glutamic, cu rezultanta varianței K589E. Investigația realizată pe populația din Turcia a semnalat o creștere a riscului de CHC la purtătorii homozigoți ai genotipului Lys/Lys a polimorfismului Exo1 K589E (OR 2,15), mai exprimat la bărbați (OR 2,67) și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
ficat și restul în rinichi și alte țesuturi. Catabolismul aminoacizilor se face prin fie prin dezaminare, iminoacidul rezultat fiind hidolizat în cetoacidul respectiv și amoniac, sau prin transaminare, grupul amino fiind transferat acidului α-cetoglutaric, ceea ce are ca rezultat formarea acidului glutamic și a cetoacidului corespunzător. Acidul glutaric suferă un proces de dezaminare rezultând acid α-cetoglutaric și amoniac. Cetoacizii rezultați pot fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
suferă un proces de dezaminare rezultând acid α-cetoglutaric și amoniac. Cetoacizii rezultați pot fi degradați pe calea acizilor tricarboxilici în scopul producerii de energie, sau pot servi la gluconeogeneză (numai aminoacizii glucoformatori: glicocol, alanină, treonină, valină, histidină, acid aspartic, acid glutamic, serină, lizină, cistină, prolină, hidroxiprolină), la sinteza de lipide (aminoacizii glucoformatori plus aminoacizii lipoformatori (leucină, izoleucină, triptofan, fenilalanină, tirozină), sau la sinteza unor noi amijnoacizi prin transaminare. O altă cale de catabolizare a aminoacizilor este decarboxilarea, proces prin care sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de 65 de ani, am pierdut deja mai mult de 40% din această substanță. Totuși, este imposibil ca glutationul să se absoarbă direct, căci nu trece de bariera digestivă. Pentru a reface glutationul, celula are nevoie de trei aminoacizi: acidul glutamic, glicina și cisteina. Dintre aceste trei elemente, cel mai important, dar și cel mai rar este cisteina. Spre deosebire de celelalte două elemente, care se găsesc din abundență în alimente, nu regăsim decât urme de cisteină în lapte, brocoli, în carne roșie
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Schettini, 1999, pp. 13. Glutationul întărește sistemul imunitar O celulă este în același timp permeabilă și impermeabilă. La nivelul celulei, cistina se divide în două molecule de cisteină. Cisteina se combină apoi cu alți doi aminoacizi necesari sintezei glutationului: acidul glutamic și glicina. Numai atunci cele trei elemente ajung până la ADN-ul celulei (memoria noastră genetică) și comandă fabricarea glutationului. Ca o adevărată menajeră, glutationul curăță celula de impuritățile sale și o însănătoșește. Dacă acest proces are loc în cele 10
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
nivelul de glutation în organism. Modalitatea cea mai eficace descoperită până acum este aceea de a trece prin precursorii sau elementele constitutive ale glutationului. Glutationul este o tripeptidă, adică este compus din trei aminoacizi legați unii de alții: cisteina, acidul glutamic și glicina. Ultimele două elemente se găsesc cu ușurință în alimentație. Dimpotrivă, cisteina este cu mult mai rară; găsim doar urme de cisteină în laptele nepasteurizat, în carne și în brocoli crud. Însă ar trebui să consumăm cantități astronomice din
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
hepatocitele sintetizează precursori polipeptidici pentru fiecare factor al coagulării, proces care nu necesită prezența vitaminei K; în a doua etapă, vitamina K acționează ca un co-factor pentru o carboxilază microsomală specifică, care va determina atașarea unor reziduri unice de acid glutamic care servesc ca punct de legare a ionilor de calciu; acești ioni sunt necesari transformării factorilor coagulării în formele lor enzimatic active. 13.2.1. Fibrinogenul plasmatic și formarea fibrinei Fibrinogenul este o proteină plasmatică în concentrație de 270 - 300
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prezența proaccelerinei (factor V) și calciului. Protrombina (factor II) este o glicoproteină dependentă de prezența vitaminei K. Trombina scindează protrombina în două părți: un segment amino-terminal (fragment 1) și un segment carboxi-terminal (pretrombina 1). Fragmentul 1 conține reziduuri de acid glutamic care servește ca punct de legare pentru ionii de calciu. Pretrombina 1 este scindată de factorul Stuart activat (factor Xa) într-un fragment amino-terminal (fragment 2) și un fragment carboxi-terminal cu o buclă disulfidică internă (pretrombina 2). Formarea trombinei are
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un fragment carboxi-terminal cu o buclă disulfidică internă (pretrombina 2). Formarea trombinei are loc astfel: factorul Stuart activat (factor Xa; fie pe calea intrinsecă fie pe cea extrinsecă a coagulării), împreună cu ionii de calciu se leagă de reziduurile de acid glutamic ale fragmentului 1 de protrombină, determinând scindarea lentă a protrombinei în două locuri (între fragmentul 2 și pretrombina 2 și în interiorul buclei disulfidice interne a pretrombinei 2). Această a doua scindare transformă pretrombina 2 în trombină. Trombina formată acționează asupra
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
GGG) cu arginina (AGG) în poziția 241 a lanțului de aminoacizi (G241R), iar polimorfismul din exonul 6 constă din substituția A/G în poziția 1548 (cod acces Genebank - X59288, cod din dbSNP - rs5030382) care determină modificarea lisinei (AAG) cu acidul glutamic (GAG) în poziția 469 a lanțului de aminoacizi (K469E). Aceste substituții de aminoacizi (care ar putea determina modificări conformaționale ale moleculei ICAM-1) sunt presupuse a avea efecte funcționale deoarece primul și al doilea domeniu extracelular al ICAM-1 formează situsul de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]