607 matches
-
Zotta � fost director al Arhivelor Statului din Iași și arhitectul N. Ghica Bidești, ca și indicațiile de la pagina 339345 din �Istoria Orașului Iași � vol.I� � �Junimea�, 1980 (pe care o menționăm în bibliografia prezentei lucrări), inclusiv notele de subsol. Mănăstirea Golia a fost închinată mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, la 20 ianuarie 1606 de către Ana Golia, soția logofătului și de către fiul lor, Mihail. Azi, arhitectura bisericii reprezintă o îmbinare între stilul bizantin, stilul Renașterii italiene, stilul bisericilor rusești și cel tradițional
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
indicațiile de la pagina 339345 din �Istoria Orașului Iași � vol.I� � �Junimea�, 1980 (pe care o menționăm în bibliografia prezentei lucrări), inclusiv notele de subsol. Mănăstirea Golia a fost închinată mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, la 20 ianuarie 1606 de către Ana Golia, soția logofătului și de către fiul lor, Mihail. Azi, arhitectura bisericii reprezintă o îmbinare între stilul bizantin, stilul Renașterii italiene, stilul bisericilor rusești și cel tradițional moldovenesc. Biserica are pridvor, pronaos, naos și altar, între 74 pronaos și naos exist�nd
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
naos și altar, între 74 pronaos și naos exist�nd perete despărțitor. Pictura murală din pronaos este din secolul al XIX-lea. Tot aici se află și portrele ctitorilor. În partea dreaptă a ieșirii din pronaos este prezentat Logofătul Ioan Golia � urmat de familia sa � dar, și de domnitorul Ieremia Movilă, care, după cum am mai spus, se pare că a făcut unele reparații și adăugiri. Ioan Golia oferă în tablou � o biserică, iar Ieremia Movilă oferă o construcție civilă, care azi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
și portrele ctitorilor. În partea dreaptă a ieșirii din pronaos este prezentat Logofătul Ioan Golia � urmat de familia sa � dar, și de domnitorul Ieremia Movilă, care, după cum am mai spus, se pare că a făcut unele reparații și adăugiri. Ioan Golia oferă în tablou � o biserică, iar Ieremia Movilă oferă o construcție civilă, care azi, probabil, nu s-a mai păstrat. În partea st�ngă a ieșirii din pronaos există un alt tabloul votiv, care îl prezintă pe Vasile Lupu, ca
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
odihnindu-se aici alături de nepotul ei, pe nume Scarlat, fiu al lui Alixandru Calimachi și de Princesa Eufrosina Calimach, născută Cantacuzino (+1875). Să mai menționăm aici și de Ecaterina Buciac, sora Doamnei Tudosca, prima soție a lui Vasile Lupu. Biserica Golia a fost și gazda cununiilor unor personalități de epocă, printre care cea a lui Constantin Duca cu fiica Domnului muntean Constantin Br�ncoveanu și, mai t�rziu, cea a lui Antioh Cantemir cu Catinca Ciaur. În vremea lui Alexandru Moruzi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
unor personalități de epocă, printre care cea a lui Constantin Duca cu fiica Domnului muntean Constantin Br�ncoveanu și, mai t�rziu, cea a lui Antioh Cantemir cu Catinca Ciaur. În vremea lui Alexandru Moruzi Vodă (1802-1806), în curtea bisericii Golia, lângă turnul de la intrare, s-a construit o �casă a apelor� și cișmeaua de afară, de unde se distribuia apa în oraș, după ce � prin conductă de olane � era adusă de la izvoarele de la Ciric. Într-o clădire din incinta Goliei s-a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
curtea bisericii Golia, lângă turnul de la intrare, s-a construit o �casă a apelor� și cișmeaua de afară, de unde se distribuia apa în oraș, după ce � prin conductă de olane � era adusă de la izvoarele de la Ciric. Într-o clădire din incinta Goliei s-a adăpostit Arhivele orașului Iași, instituție înființată de Gheorghe Asachi și condusă apoi de Vasile Alecsandri, după care a funcționat și Arhivele Statului din Iași, până la mutarea lor în clădirea proprie din Copou. Tot aici, într-o altă clădire
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mutarea lor în clădirea proprie din Copou. Tot aici, într-o altă clădire, a locuit o vreme Ion Creangă, fapt ce ne este cunoscut � de altfel � și din cunoscutul incident cu împușcarea ciorilor de pe turn. În zilele noastre, în incinta Goliei funcționează un prestigios centru cultural � spiritual compus din: editura și tipografia Trinitas și de stația de radio-emisie cu același nume, 76 toate aflate în grija starețului Arhimandrit Vitalie. Se cuvine să vorbim mai îndeaproape, despre zidul împrejmuitor și despre turnul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
grija starețului Arhimandrit Vitalie. Se cuvine să vorbim mai îndeaproape, despre zidul împrejmuitor și despre turnul de clopotniță de la intrare. până pe la jumătatea secolului al XVI lea, Iașul se Întâindea spre miazănoapte, doar până la locul unde se află azi mănăstirea Golia. Măsura luată nu se știe precis de către cine � de a se împrejmui mănăstirea cu un zid de piatră cu turnuri de apărare la colțuri și cu metereze a fost în scopul apărării acestui sfânt locaș de năvălirile dușmanilor care veneau
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
dintr-o inscripție așezată aici c�ndva, se știe că: �� în urma focurilor și a cutremurilor înt�mplate crăp�nd, amenința a se surpa. Chibzuitu-s-a deci a se mai ușura d�ndu-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul mănăstirii Golia la anul 1855 și păstr�ndu-se numai partea zidită din vechime, restauratu-s-a așa cum se vede în al 33-lea an al domniei M.S. Regelui Carol I și al 25-lea an al păstoririi I.P.S.S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei D.D. Iosif
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
I și al 25-lea an al păstoririi I.P.S.S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei D.D. Iosif Naniescu, fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, în anul m�nturii 1900, luna mai, zile 10�. Din monografia lui N.A. Bogdan aflăm că: �Legendarul turn al Mănăstirii Golia era să dispară cu totul și el acum vreo douăzeci de ani în urmă (scrie Bogdan în anul 1913), sub cazmaua nemilioasă, dacă câteva voci ale unor iubitori de conservare a monumentelor trecutului nostru nu ar fi protestat cu energie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în tobă) și prin sunetul clopotului mare. După anul 1950, serviciul de pază antiaeriană al orașului a instalat un post de p�ndă cu mitralieră a.a. adăpostit într-un turnuleț metalic. Inutilitatea l-a desființat. Întreg ansamblul de la Mănăstirea Golia este unic în felul lui și încărcarea lui istorică și culturală îl face inegalabil. 22. BISERICA SFÂNTUL HARALAMBIE Situată pe strada Octav Botez fostă Sf. Haralambie din cartierul Sărărie (altădată "Târgul boilor" din mahalaua "Muntenimea de Mijloc"). Despre anul ctitoririi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
DUMITRU VITCU PRECURSORI AI MODERNIZĂRII SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI: CAROL MIHALIC DE HODOCIN Coperta 1: Monumentul apei, proiectat de C. Mihalic de Hodocin (stânga) Cișmeaua de la Golia (dreapta) Coperta 4: Ulița pavelei de lemn din Iași în vremea lui C. Mihalic de Hodocin, după un desen de I. Rey. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VITCU, DUMITRU Precursori ai modernizării societății românești : Carol Mihalic de Hodocin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
terenurilor și resurselor mineralogice, inclusiv al instrumentelor utilizate în exploatarea lor, planul tehnic al aprovizionării cu apă a orașului Iași din anul 1843, cuprinzând "drumul apelor" de la izvoarele situate în preajma localității, pe dealurile de la Aron Vodă și Șapte Oameni, până la Golia și, în sfârșit, planul acelei părți din București care a ars în anul 1847. Din păcate, aceste manuscrise nu se mai află astăzi la depozitar, ele pierzându-se ori fiind distruse împreună cu nenumărate și neprețuite alte cărți, în vremea ultimei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de obârșie a izvoarelor, în satul Aron Vodă, "pe partea despre apus a dealului cu deasemine numire", cât și de-a lungul întregului traseu al aducțiunii, pornind de la unul din cele două izvoare "de căpetenie" și până la "turnul apei de la Golia", acoperind distanța de 2.755 de stânjeni. La poalele acelui deal, structura solului și vegetația specifică îl îndreptățeau pe Mihalic de Hodocin să aprecieze existența unui bogat rezervor subteran constând în mai multe izvoare, care, "deschizându-se și împreunându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înlocuirea țevilor doar "în cele mai grele locuri, de la mazlâcul dincolo de Ciric, pân la mazlâcul dincoace de Ciric". Într-o altă etapă, considera potrivită continuarea operațiunii pe traseul "de la drumul de piatră de la Cacaina, prin Târgu Cucului, pân la turnu Goliei și, de aice, pân la cișmelele publice". Ultimul segment al lucrării îl rezerva înlocuirii țevilor de la obârșia izvoarelor și până la primul mazlâc situat dincolo de Ciric. Cunoscând ori numai presupunând parcimonia bugetară a celor mai multe dintre instituțiile centrale ale statului în privința cheltuielilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
conductelor din lut ars cu altele din lemn, "măcar la cele mai grele locuri sus-arătate". Diferența de preț față de cele metalice (dar și de rezistență în timp) era considerabilă: bunăoară, pentru întreaga distanță cuprinsă între mazlâcul de peste Ciric și până la Golia, costul materialului lemnos pentru acele conducte, adus de la munte, ar fi fost de aproape zece ori mai ieftin decât țevile de fier. Dar, indiferent de opțiunea finală a autorităților în privința materialului utilizat (chiar dacă legea în vigoare era foarte clară, neadmițând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Mihalic de Hodocin împuternicit de Vistierie cu întocmirea devizului lucrărilor de "a să face asamine canaluri cu țăvi de fier vărsat și legate cu plumb, pentru a avea o trăinicie veșnică"12. Costul lor, pentru distanța cuprinsă între Ciric și Golia, era estimat la 138.585 de lei, în afară de munca salahorilor necesari pentru "deschiderea șanțurilor". Guvernul, în numele căruia semna Costache Sturdza, aprobase lucrarea, cu precizarea că pentru salahorii sau munca brută, necalificată, urmau a fi utilizați robii Cârmuirii. Iar distribuția cheltuielilor, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întârzietă a țevilor la Iacobeni, dintre care giumătate am fost nevoit a înturna direcției ca netrebnice, sunt pricini care, cu toată stăruința măsurilor, au împiedicat a nu se putè încă face apeducul de la zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un debit la vărsare de 75,5 măsuri 26, socotite la o oca și trei litre pe minut, sau 189
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
câtime îmbelșugată și pentru primejdia focului"27. Potrivit angajamentelor pe care și le asumase față de aceeași instituție sau autoritate, el raporta totodată realizarea planului topografic și a devizului de cheltuieli necesare pentru extinderea sau înlocuirea rețelei de canalizare internă, "de la Golia pân la Curtea Veche și pân la răspântiile caselor Cantacuzino". Costul estimat al tuturor lucrărilor cuprinzând: săparea canalurilor din afara orașului, fabricarea și transportul țevilor până la Iași, via Galați, antrepriza întreținerii canalurilor intravilane, execuția unui număr de patru cișmele și patru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Hodocin pregătise și elaborase, în cursul anului 1843, două foarte minuțioase proiecte tehnice, vizând ansamblul lucrării. Primul dintre acestea, intitulat Planul drumului apelor de la izvoare de Șepte Oameni și de la izvoare de la Aron Vodă până la Casa apelor de la turnu Goliei, redicat în 1843 de Mihailik de Hodoczin 38, ilustra proiecția în teren a sistemului de captare a apei din izvoarele situate la poalele dealului Aron Vodă din preajma satului cu același nume (astăzi, satul Aroneanu), precum și a rețelei de aducțiune, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
teren a sistemului de captare a apei din izvoarele situate la poalele dealului Aron Vodă din preajma satului cu același nume (astăzi, satul Aroneanu), precum și a rețelei de aducțiune, de la obârșie, peste Ciric și înălțimea Tătărașilor, până la Casa Apelor din fața mănăstirii Golia. Cel de al doilea proiect, la fel de laborios, numit Planul drumului apelor capitalei redicat în 1843 și pus în aplicație de domnitorul Prințul Mihail Sturza, litografiat la Institutul Albinei mai târziu, în 1857, este însoțit de un tabel lămuritor în privința lungimii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele planuri, treptat, au fost înlocuite sau instalate, după caz, sub directa supraveghere a autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf. Gheorghe Lozonschi, Academie și Mitropolie, lista fiind suplimentată cu alte două cișmele la (și lângă) spitalul logofătului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]