254 matches
-
agent șef de poliție DEACONU Constantin CONSTANTIN; 41. domnului agent șef de poliție DRĂGHICI Constantin GIGI-LAURENȚIU; 42. doamnei agent șef de poliție DUMITRU Iulus MIHAELA; 43. domnului agent șef de poliție FILIP Gheorghe GHEORGHE; 44. domnului agent șef de poliție GORGAN Dumitru VASILE; 45. domnului agent șef de poliție MEMU Hristu COSTEL; 46. domnului agent șef de poliție MOVILĂ Andronache ADRIAN; 47. domnului agent șef de poliție NISTOR Gheorghe VASILE; 48. domnului agent șef de poliție ROȘU Gheorghe DANIEL; 49. domnului
DECRET nr. 888 din 17 decembrie 2012 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247451_a_248780]
-
dr. Ciprian Nicolae Bolca - București Membri: Șef lucrări dr. Burlacu Ovidiu - Timișoara Șef lucrări dr. Cristina Grigorescu - Iași Dr. Cezar Motaș - București Dr. Claudiu Eduard Nistor - București Dr. Dan Nicolau - Cluj-Napoca. 30. Comisia de neurochirurgie Președinte: prof. dr. Radu Mircea Gorgan - București Vicepreședinte: prof. dr. Ioan Ștefan Florian - Cluj-Napoca Secretar: asist. dr. Corneliu Toader - București Membri: Prof. dr. Gabriel Iacob - București Conf. dr. Dumitru Mohan - Oradea Șef lucrări dr. Alexandru Tașcu - București Asist. univ. dr. Horia Pleș - Timișoara Dr. Adrian Bălașa
ORDIN nr. 876 din 19 iulie 2013 privind modificarea şi completarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253865_a_255194]
-
cardiovasculare prin proceduri de chirurgie cardiovasculară și chirurgie vasculară ... 13. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță a) Prof. dr. Gheorghe Iana - Spitalul Universitar de Urgență București - Subprogramul de radiologie intervențională ... b) Prof. dr. Mircea Radu Gorgan - Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar - Arseni" București - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos ... c) Prof. dr. Ioan Ștefan Florian - Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca - Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
ORDIN nr. 71 din 29 ianuarie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea coordonatorilor naţionali şi a atribuţiilor acestora în vederea coordonării tehnice şi metodologice pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279901_a_281230]
-
cardiovasculare prin proceduri de chirurgie cardiovasculară și chirurgie vasculară ... 13. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță a) Prof. dr. Gheorghe Iana - Spitalul Universitar de Urgență București - Subprogramul de radiologie intervențională ... b) Prof. dr. Mircea Radu Gorgan - Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar - Arseni" București - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos ... c) Prof. dr. Ioan Ștefan Florian - Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca - Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
ORDIN nr. 71 din 29 ianuarie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea coordonatorilor naţionali şi a atribuţiilor acestora în vederea coordonării tehnice şi metodologice pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275389_a_276718]
-
cardiovasculare prin proceduri de chirurgie cardiovasculară și chirurgie vasculară ... 13. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță a) Prof. dr. Gheorghe Iana - Spitalul Universitar de Urgență București - Subprogramul de radiologie intervențională ... b) Prof. dr. Mircea Radu Gorgan - Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar - Arseni" București - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos ... c) Prof. dr. Ioan Ștefan Florian - Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca - Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil
ORDIN nr. 71 din 29 ianuarie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea coordonatorilor naţionali şi a atribuţiilor acestora în vederea coordonării tehnice şi metodologice pentru implementarea programelor naţionale de sănătate curative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269285_a_270614]
-
fost atunci recrutați pentru Școala de la Băneasa. Acum, între două antene de radar de la Nenciulești la Pietroasele, A rămas spațiul meu stilistic peste gigantul trezit de-i pârâie oasele: în Biserica lui Heros Soteros, în Catedrala Cumințeniei Pământului Ridică mici gorgane popândăii, cățeii și vulpile vântului. Sgânta Sophie a Geților cu Zeul Prunc la sân M-au proclamat a toată Istrița Fecior și Frate Bun Peste Bazileeatele Salice înscrise în marile statuete ce-am filmat astă vară - Dar cât o să mai
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei, Gorgane, Răzoare etc. și au în general formă de domuri ceea ce presupune existența în interiorul acestora a diferitelor bogății. Dealurile nu au pante abrupte ceea ce permite cultivarea acestora pe toată suprafața cu cereale și plante, pomi fructiferi sau viță de vie. Pe
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
a atacat stepele sciților, a spus că sunt aproape imposibil de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua jumătate a sec. VI î.Hr. puterea sciților a devenit un pericol pentru Imperiul Persan. Regele Darius I a fost nevoit să organizeze o expediție împotriva lor în anii 514—512 î.Hr. Se presupune că Darius urmărea să
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
oamenii aparținând unei culturi arheologice numite „cultura kurganelor” (din care făceau parte sau și culturile precedente) localizată în stepa nord-pontică au fost, cel mai probabil, vorbitorii limbii proto-indo-europene. Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar "kurgan" ("курган") și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar "kurgan" ("курган") și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană (Marija Gimbutiene), care a definit această cultură ca fiind caracterizată de patru perioade succesive, cea mai precoce (Kurgan I) incluzând culturile Samara și Seroglazovo dintr-o regiune situată
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
și în Europa de est. Contribuția Marijei Gimbutas la stabilirea originii indo-europeenilor, propusă pentru prima dată în 1956 în lucrarea "The Prehistory of Eastern Europe, part 1" ("Preistoria Europei răsăritene"), a reprezentat o sinteză interdisciplinară de pionierat în arheologie și lingvistică. Teoria gorganelor propune ca patrie primordială (Urheimat) a vorbitorilor de limbi indo-europene stepele nord-pontice și de la Marea Caspică și pleacă de la premisa că în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
și lingvistică. Teoria gorganelor propune ca patrie primordială (Urheimat) a vorbitorilor de limbi indo-europene stepele nord-pontice și de la Marea Caspică și pleacă de la premisa că în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spațiul stepelor nord-pontice și de la Caspica, cultura "Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spațiul stepelor nord-pontice și de la Caspica, cultura "Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
a conchide că evidențele arheologice sunt inutile dincolo de ceea ce poate fi motivat dintr-un punct de vedere lingvistic. Începând din 1990 noi evidențe arheologice provenind din culturile preistorice din nord-estul Europei au ridicat noi întrebări privind influența și expansiunea culturii gorganelor spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul unei „culturi a gorganelor ” postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
au ridicat noi întrebări privind influența și expansiunea culturii gorganelor spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul unei „culturi a gorganelor ” postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din stepele nord-pontice și de la Caspică în calcolitic și epoca bronzului (mileniile V-III î.Hr.) pentru a justifica identificarea acestei culturi ca o cultură arheologică unică sau un orizont cultural unitar. Construirea
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din stepele nord-pontice și de la Caspică în calcolitic și epoca bronzului (mileniile V-III î.Hr.) pentru a justifica identificarea acestei culturi ca o cultură arheologică unică sau un orizont cultural unitar. Construirea gorganelor eponime este doar un factor luat în considerare pe lângă alții. Ca întotdeauna, în procesul de grupare al culturilor arheologice linia de separare între o cultură și alta nu poate fi trasată cu precizie și poate fi disputată. Culturi ce fac
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
factor luat în considerare pe lângă alții. Ca întotdeauna, în procesul de grupare al culturilor arheologice linia de separare între o cultură și alta nu poate fi trasată cu precizie și poate fi disputată. Culturi ce fac parte din grupul culturii gorganelor: Această cultură, ce constituie ea singură, un orizont cultural variat, a avut ca areal de răspândire întreaga regiune a stepelor de la mările Neagră și Caspică între jumătatea mileniului IV și mileniul III î.Hr. Marija Gimbutas a definit și introdus termenul
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
constituie ea singură, un orizont cultural variat, a avut ca areal de răspândire întreaga regiune a stepelor de la mările Neagră și Caspică între jumătatea mileniului IV și mileniul III î.Hr. Marija Gimbutas a definit și introdus termenul de „cultură a gorganelor” în 1956 cu intenția de a introduce un „termen generic” ce voia să combine orizonturile arheologice ale culturilor Srednîi Stog, Iamna și a ceramicii cordate (existente între mileniile IV și III în multe regiuni din estul și nordul Europei. În jurul
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
poate reprezintă o diversificare. Compararea asemănărilor culturale între aceste culturi este o chestiune de arheologie independentă de ipotezele relative privind limba proto-indo-europenă. Postulatul „similitudinilor culturale" din mileniul al V-lea enunțat de arheologie este o condiție prealabilă a „modelului culturii gorganelor”, care identifică stepele nord-pontice și de la Caspica, din calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas] a sugerat inițial identificarea a patru etape succesive în evoluția culturii gorganelor: Trei „valuri” succesive de extindere a
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
o condiție prealabilă a „modelului culturii gorganelor”, care identifică stepele nord-pontice și de la Caspica, din calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas] a sugerat inițial identificarea a patru etape succesive în evoluția culturii gorganelor: Trei „valuri” succesive de extindere a culturii gorganelor au fost propuse: Cultura „kurganizată” a amforelor globulare în Europa este propusă ca o „patrie secundară” a PIE, cultură ce se separă ulterior în și cultura ceramicii cordate în jurul 2300 î.Hr.. Acest
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
identifică stepele nord-pontice și de la Caspica, din calcolitic (mileniul al V-lea î.Hr.) ca aria de origine a populației proto-indo-europene. Gimbutas] a sugerat inițial identificarea a patru etape succesive în evoluția culturii gorganelor: Trei „valuri” succesive de extindere a culturii gorganelor au fost propuse: Cultura „kurganizată” a amforelor globulare în Europa este propusă ca o „patrie secundară” a PIE, cultură ce se separă ulterior în și cultura ceramicii cordate în jurul 2300 î.Hr.. Acest lucru a dus în cele din urmă la
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
srăbătută de râul Mara și alte două pâraie. Localitate este împărțită în mai multe cartiere sau zone: cartierul Josani, adică partea de jos a satului care este așezată de-alungul șoselei DN 18; cartierul Valea Glodului; cartierul Poderei; cartierul Hagău; cartierul Gorgan; cartierul Capu Câmpului; cartierul Susani; cartierul Valea Arji; cartierul Arini; cartierul Mociră. Localitatea are trei ulițe principale de-alungul cărora sunt așezate casele: ulița mică sau ulița adunării; ulița mare sau ulița curții (denumirea veche) și ulița din sus. Aceste ulițe
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
de cele mai multe ori făcând naveta pe jos, trei km până la Trifești sau 10 km până la Roman; pe scurtătura de la podul Prefabricatelor, sau chiar pe cel de calea ferată. Sunt multe povești despre locurile din prejma Miron Costin-ului, precum despre gorganul de la Dealul Viei unde se spune că ar fi înmormântați tătarii uciși într-o bătălie de Ștefan cel Mare, alții susținând că de fapt ar fi mult mai vechi de pe vremea năvălirilor migratoare. Cum cobori în șesul Moldovei, pe poteca
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
reînființat, în actuala componență. Șapte obiective de pe teritoriul comunei Breaza sunt clasificate în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre acestea sunt situri arheologice. Una o constituie situl de la Bădeni, aflat în zona „La Gorganele” de sub vârful Istrița, cuprinde locuința rupestră de „La Piatra Șoimului”, utilizată în secolele al XVIII-lea-al XX-lea, precum și mai multe așezări: una aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), una aparținând perioadei
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]