312 matches
-
un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican, debutează ca poet, „Ager”, 1997, 63; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 101-102
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican, debutează ca poet, „Ager”, 1997, 63; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 101-102; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii’20-’30, Chișinău, 2002, 184; Firan, Profiluri, II, 327. C. M. B.
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
Bădescu, pot fi integrate transmodernismului. La noi, termenul a fost îmbrățișat cu entuziasm de tinerii grupați în jurul revistei "Aisberg", în anul 2005 marcându-se al doilea manifest al transmodernismului, la Cluj-Napoca, după care s-a instaurat liniștea transilvană. În schimb, gorjeanul Ion Popescu-Brădiceni a sintetizat tabla valorilor moderne/postmoderne și transmoderne, devenind un fervent teoretician al transmodernismului. Transmodernismul este un curent tot mai activ și în Occident, de pildă, în America, Paul H. Ray consideră că există 3 tipuri de percepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul UNIC Propunem Președintelui României recunoașterea prin decret, în funcția de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, a Preacuviosului Arhimandrit Nicodim (Nicolae Nicolaescu), având titulatura "Gorjeanul". PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu -------
HOTĂRÂRE nr. 719 din 26 iulie 2001 pentru propunerea Preacuviosului Arhimandrit Nicodim (Nicolae Nicolaescu) în funcţia de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, în vederea recunoaşterii prin decret al Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136090_a_137419]
-
Articolul UNIC Preacuviosul arhimandrit Nicodim (Nicolae Nicolaescu), având titulatura "Gorjeanul", se recunoaște în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -----------
DECRET nr. 664 din 13 august 2001 privind recunoaşterea în funcţie a unui cleric. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136184_a_137513]
-
Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a fost una fericită. Ea mi-a fost mijlocită de doi oameni cu adevărat minunați: profesorul Nicolae Onescu și salvamontistul Sabin Cornoiu. Primul, fost campion mondial la atletism, știe să fie o gazdă perfectă și să pună astăzi temeiurile sportului gorjean. Cel de-al doilea, Sabin Cornoiu, omul lui Dumnezeu, bun la toate, este șeful celei mai mari baze de salvamontiști din România. Seara, după lunga incursiune în zonă, profesorul Onescu ne-a prezentat stadionul. Micuț, foarte bine aranjat, cu gazon
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul acesta dintre CFR Cluj și FC Timișoara l-a contrazis. Violența a fost la ea acasă pe cochetul stadionul din Târgul Jiu. Evident, nu din vina gorjenilor. "Suporterii" bănățeni au devastat cu succes frumosul stadion. Am citit multe explicații cu privire la modul în care s-a justificat teribila violență. În primul rând a fost acuzată prestația arbitrului Cristi Balaj. Ar fi defavorizat pe timișoreni. Posibil să fi greșit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
el are specificul sau. În apropiere, la Turnu-Severin, cetățenii iugoslavi desfăceau în anii 80 produse care nu se găseau, în perioada „epocii de aur”, decât foarte greu sau deloc. Apoi, parcă trasă la indigo, am constatat în anii 90 prezenta gorjenilor, dar nu numai a lor, „dincolo”, cu produse autohtone ieftine sau cu foarte necesarii carburanți. Am putea sugera că într-o anumită proporție bazele „capitalismului” din zona s-au clădit și de către cei care treceau cu „mărfuri”, de mai multe
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
capitalismului” din zona s-au clădit și de către cei care treceau cu „mărfuri”, de mai multe ori pe lună, prin vama de la Porțile de Fier. În anii aceea s-a plămădit ideea unei cărți despre „titoismul” oglindit în paginile presei gorjene, lucrare ce vede lumină tiparului acum, când se pare ca pe teritoriul fostei Iugoslavii lucrurile au intrat pe un făgaș relativ normal. Suntem convinși că subiectul nu este nici pe departe epuizat, drept care promitem că nu ne vom opri aici
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a însemnat părăsirea unor dogme staliniste, I.B. Tito s-a aflat tot timpul în fruntea unui regim comunist, ce nu admitea sub nicio formă democrația reală, având la bază pluripartidismul, normele și idealurile statului de drept. Pentru români, inclusiv pentru gorjeni, sistemul patronat de el oferea totuși iluzia a ceva mai bun și mai aproape de ce au trăit înainte de 1945. Din nefericire o propagandă incorectă și insistența i-a îndepărtat de cunoașterea profundă a faptelor, chiar dacă destinul îi plasase într-o
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sârbi, N. Hasnaș presupune că nu vor avea pretenții teritoriale, „căci noi suntem acei ce i-am salvat în 1913 și nu ar fi bine pentru ei de a face dintr-un prieten un dușman”. La sfarsitul manifestării, omul politic gorjean da citire moțiunilor adresate guvernului României și Conferinței de la Paris, „prin care se cere respectarea drepturilor noastre naționale”. Peste o săptămână, moțiunea în șapte puncte, redactată de Amos Frâncu, N. Hasnaș și preotul Borgovan, este publicată în presa locală. Reținem
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
terminarea celui mai sângeros conflict din istoria umanității, despre astfel de amenințări, putea deveni o adevarată lovitură propagandistica. Recunoaștem și noi că asemenea abordări transmise de la București, din inițiativa Kremlinului, nu puteau să nu aibă un anume impact. Românii, inclusiv gorjenii, doreau liniște, aveau în vedere reconstrucția, intrarea în normalitate și, de ce nu, încă își mai plângeau morții de pe front sau pe cei rezultați în urmă prigoanei comuniste. Dacă în Caraș-Severin, aproape de noi, în orașul Reșița, gazeta locală „Flamura Roșie” publică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pacea ne este dragă pentru că ne aduce o viață mai bună și fericirea copiilor noștri. Dacă mi s-a acordat acest mandat eu voi cere acolo, în numele dumneavoastră, aspră pedepsire a clicii spionilor titoiști din R.P.R.” Același număr al gazetei gorjene publică o caricatură, în care mareșalul Tito trăgea cu pistolul într-un panou pe care scria cu litere mari „PACE”. Deasupra imaginii se spune: „Tito a interzis în Iugoslavia strângerea semnăturilor pentru pace”, iar mai jos, aluzie la focurile de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande teroriste și caută să smulgă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
puișori, oi, capre, îmbrăcăminte, ceva unelte și mâncare dacă mai încăpeau, plus copiii, indiferent de vârstă. Restul lucrurilor (casă, turmă de oi, vaci, recolta de pe campa a rămas de izbeliște. A fost jale mare!” Una din problemele abordate de presă gorjeana are în vedere situația țărănimii din țara vecină. Într-o primă etapă, după ruptură cu Moscova, regimul de la Belgrad a acționat în direcția generalizării cooperativizării agriculturii, prevăzută de altfel și într-o lege specială, adoptată în iunie 1949. Depășinduse uneori
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
funciar au fost limitate proprietățile agricole la suprafață de maxim 10 hectare, în cazuri excepționale 15. Ulterior, au fost luate măsuri pentru susținerea agricultorilor prin credite și subvenții și sau făcut investiții în mecanizare, chimizare, irigații. Pe aceste evoluții complexe, gorjenii sunt informați că în patria natală a lui Tito, Croația, în satul Glina, aproape de Zagreb, poliția a arestat un numar de aproximativ 200 țărani „care opuseseră rezistență autorităților titoiste ce luau cu forța de la țărani cereale din noua recolta”. Conform
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lichidate. În ultimul timp se știa despre dispariția în Muntenegru a peste 50, Voievodina aproape 300, în Croația „au ieșit din cooperative peste 5.000 gospodării”, evoluții similare semnalându-se în Macedonia, Slovenia sau Herțegovina. Fenomenul este prezentat opiniei publice gorjene, în contrapondere cu accelerarea procesului de colectivizare din județ și cu adoptarea altor măsuri vizând demonstrarea „superiorității” agriculturii socialiste de tip stalinist. „Starea dezastruoasă a asistenței sanitare în Iugoslavia titoistă” este o altă preocupare a presei gorjene. Paralel cu irosirea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
prezentat opiniei publice gorjene, în contrapondere cu accelerarea procesului de colectivizare din județ și cu adoptarea altor măsuri vizând demonstrarea „superiorității” agriculturii socialiste de tip stalinist. „Starea dezastruoasă a asistenței sanitare în Iugoslavia titoistă” este o altă preocupare a presei gorjene. Paralel cu irosirea unor sume impresionante pentru „îmbogățirea fabricanților de arme americane” nu se găseau fonduri pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate a populației. Situația este demonstrată, înainte de toate, prin numărul redus de medici ce funcționează în sistem. Agenția Taniug recunoaște
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bugetul țării, pentru 1953 prevăzându-se 78,6%. Împotriva acestor evoluții dureroase au avut loc greve (în porturile Mării Adriatice au participat circa 20.000 muncitoria, sabotaje, refuzul de a lucra pentru înarmare etc. Prin intermediul unei agenții de știri bulgare, gorjenii sunt informați de „starea mizerabilă” a învățământului profesional din Iugoslavia, lipsit de localuri, ateliere și manuale corespunzătoare, cu nivel de predare scăzut întrucât „în școli sunt numiți profesori total nepregătiți”. Fenomenul „titoismului”, cu multiplele sale înfățișări, pătrunde și în literatură
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au fost amnistiați de I.B. Tito. La Munchen s-ar fi zvonit că liderul iugoslav
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito primind dolari americani, cu mâna dreaptă, în șapca de mareșal. În cealaltă mână se află o secure uriașă, simbolul etichetei de „calau”, pe care adesea o primea. Pentru data de 30 octombrie 1950 avem cunoștință de judecarea și condamnarea gorjeanului Aureliu Băltănoiu, de către Tribunalul Militar București, la 15 ani muncă silnica și confiscarea tuturor bunurilor, „pentru un motiv foarte confuz și anume, că ar fi fost în legătură cu ambasada Iugoslaviei, făcând astfel spionaj și complotând împotriva ordinii de stat”. În ultima
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-l mortal pe fruntașul I. Călin aflat în post. Incidentul a fost urmat de alte acțiuni ale grănicerilor sârbi, care au tras focuri de armă în mai multe puncte ale graniței. Prin articolul „Provocările titoiștilor împotriva R. P. Albania” cititorii gorjeni ar trebui să fie convinși de falsitatea știrilor transmise de agenția de presă iugoslavă „Taniug”. Potrivit acesteia la 3 septembrie grănicerii albanezi ar fi violat cu „bunăștiința” integritatea teritorială a Iugoslaviei. În replică guvernul de la Tirana dezminte știrea susținând că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]