14,967 matches
-
mă chestionă un altul, ce ținea în mână o listă. Mi-am deconspirat numele, insul îl trecu pe hârtie și-mi întinse un plic. Erau înăuntru cincizeci de mii, o bancnotă încă neîndoită. Brusc mi-am reamintit din care cauze grăbisem să prind un autobuz către centru: ca să ajung la timp la Banca Tuturor Noroacelor, unde să-mi ridic cecul de un milion de euro pentru achiziționarea Curții Supreme. Comisia aliată de control își dăduse aqui-ul. Mustăciosul citi pe fața mea
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
poate să aibă diferite atitudini posibile, care depind de caracterul fiecăruia. Unii acceptă să fie dominați de prietenul lor, căutînd uneori această dominare... Alții însă se revoltă la fiecare pas. Veți vedea că întrebarea mea este destul de delicată. Nu vă grăbiți să răspundeți... Ați trăit aproape un an alături de ei... Care dintre ei v-a lăsat amintirea cea mai puternică? - Violonistul, răspunse ea fără ezitare. - Deci Joachim... Blondul cu părul lung și fața foarte slabă? - Da... Totuși, nu era totdeauna un
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
Anton șoptea: - E frig la prăvălie, și-așa tremur de cînd am ieșit de la școală. - Nu-i nimic, îmbracă-te bine și n-o să-ți fie frig! - Am lecții multe pentru mîine. - Le faci la prăvălie. Hai, vezi de toate. Grăbește-te! Nu te mai mocăi! Ascultător, Anton lăsa tocul, își punea șuba, își trăgea cizmele găurite și, cu gramatica sub braț, ieșea după taică-său în întunericul înghețat al străzii. Prăvălia era alături, iar înăuntru domnea o temperatură polară. Doi
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
cu luminița lui în căușul palmei. Se vede lumină în biserică, prin ferestrele boltite. De aici îți poți închipui căldura dinăuntru. În prim plan în drum: două femei cu șaluri, botine de pâslă și lumânări, care probabil că s-au grăbit să iasă primele. Evită băltoacele și preferă să meargă prin zăpadă. Strâng în jurul lumânărilor mâinile înmănușate. Vântul mișcă flacăra lumânărilor. Sub baticurile roșii, chipurile lor prind contur pe măsură ce se apropie. Zăpada asta topită se lipește de tălpi și nu lasă
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
contribuția exclusivă a celor trei nume. Adriana Mitu și Raluca Dună, care semnează alături, sunt la fel de responsabile pentru aproximații, lacune, inconsecvențe, caracter heteroclit - greu de contabilizat într-un articol de întâmpinare ca acesta. Capitolele despre reviste și concepte par mai grăbit elaborate. De altfel, trebuie să spun că pentru marea misiune bibliografică pe care și-a propus-o colectivul este prea mic. Iese din aria lui de competență misiunea de teorie literară de definire a conceptelor, potrivită într-un dicționar separat
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
nu înseamnă că literatura mai joacă în viața oamenilor același rol ca la 1900, cînd importanța ei reală era mult mai mare. Asistăm oare la un proces negativ dintre cele mai descurajante? Poate că nu ar fi bine să ne grăbim cu concluziile. Dacă micul grup, elita protejată, reprezentată de comunitatea scriitorilor, pare din ce în ce mai izolat, dacă produsul ei are din ce în ce mai puțină căutare pe piață, asta nu se întîmplă și din cauza scriitorilor înșiși? Dacă literatura pierde teren, nu-i și din cauza păcatului
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
din cărțile mele, autor de asemenea al unor albume cu personalități politice precum Anwar al-Sadat sau Willy Brandt. Realizînd în 1983 un album cu Mitterand, mi-a transmis dorința acestuia de a mă cunoaște și a mă vizita. M-am grăbit îndată să schimb toată vesela, pentru că serviciile erau incomplete, farfuriile și ceștile ciobite, eu și prietenii beam fără complexe din pahare de muștar, furculițe aveam puține și de modele diferite, cuțite și linguri la fel. Am alergat îndată la bazarul
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
Ai toată viața înainte". Pavlovitch relatează într-o carte a sa că depusese la Mercure de France manuscrisul falsului Ajar, cînd a primit un telefon din partea lui Gary care îi spune: Am un titlu mult mai bun ŤPicătura de Aurť. Grăbește-te și telefonează la Mercure". Nepotul se execută, dar află că romanul era tipărit. Gary conchide că titlul îi va fi bun cu un alt prilej. Acel alt prilej am fost eu, patru ani mai tîrziu, cînd am publicat un
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
asuma: adevărul e că nu prea știu ce e "muzica țigănească". Aceasta este una din rațiunile pentru care m-am apucat să scriu cartea sună o mărturisire a Speranței Rădulescu. E oare o dovadă a vulnerabilității demersului (cum se vor grăbi mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci? Pentru publicul obișnuit, în schmb, și în general pentru toți cei dispuși să-și depășească măcar în parte barajele interioare
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
Spre deosebire de noi, bulgarii au înțeles ceva mai devreme că în loc să-și dea peste picioare unii altora, pe motive de moștenire politică, e de preferat să împingă lucrurile înainte. Cînd Bulgaria a încasat-o la Campionatul European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al celor care au rămas acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
revărsatul zorilor. În orice moment aș ieși pe balcon, spectacolul străzii îmi dă sentimentul participării pasive la viața tumultuoasă a celorlalți. Ritmul în care se trăiește îl accept cu îngrijorare și neputință, observându-i de la înălțime ofensiva, petrecerea. Unde se grăbesc, spre ce se îndreaptă periculos, și câți se vor și întoarce dintre adolescenții bogați și besmetici în costume luxoase, călărind motociclete asurzitoare, îmbătați de viteză? Provocându-și destinul, plătind uneori cu viața " un preț exorbitant pentru o plăcere care nu
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
dreapta și la stânga lui Mihai Viteazul (vreo 8 steaguri), tricolorul sub toate fundurile, pe băncuțele fără excepție vopsite, coșurile de gunoi, musai vopsite în tricolor. Printre steaguri mai apuci să vezi oameni liniștiți, clujeni molcolmi, care par că nu se grăbesc nicăieri.Dar există o perioadă în an, pe la sfârșitul primăverii " și anul acesta s-a întâmplat între 28 mai și 6 iunie " când Cluj-Napoca se transformă, când hotelurile se supraaglomerează, când clujenii sunt nevrozați din pricina valurilor de intruși și, oriunde
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
obligă să recunoaștem: ceea ce s-a născut, cu doar trei ani în urmă, ca un produs al unui grup de entuziaști are acum alura unui festival internațional important. Este reconfortant să vezi oameni din toată țara " și nu numai " tarversând grăbiți în sus și-n jos Clujul de patru, cinci ori pe zi, încercând să se împartă între cele trei cinematografe care găzduiau proiecții TIFF (patru, dacă e să pun la socoteală proiecțiile în aer liber din curtea Universității Babeș-Bolyai, pregătită
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
spus, probabil trecînd la a doua imagine reflectată... Ambiguitate,... numele tău este... (și șoptise ceva neinteligibil)... Același, la persoana întâi: dacă văd la piață o bătrână care își numără cu greu mărunțișul, să-și ia morcovi, iar țăranul, enervat, o grăbește țipând la ea: Hai mai repede, babo, moartea te caută pe-acasă și 'mneata umbli prin piață! - pe ăsta îmi vine să-l omor pă loc! Sau dimineața, când dau firimituri păsăretului și vin și cele două turturele grațioase, plăpânde
Autoportret cu lumina stinsă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12795_a_14120]
-
adevăr, de o clară superioritate a industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E un mic "gheșeft" iluzoriu, o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și a două canistre... Prin
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Sarmisegetusa, în Retezat (p. 163-174), mai ales pentru că sunt înglodate de multe presupuneri de tipul: "a trecut, poate, și prin piața colegiului..." (p.164), "Voiculescu și Herescu vor fi simțit și ei acea atmosferă intimă..." (p. 167), "...se vor fi grăbit să ajungă pe Valea Cernei..." (p. 168) etc. - reminiscențele unor reverii turistice ale exegetului însuși, atribuite arbitrar scriitorului. Mari porțiuni din carte ne apar mai degrabă ca produs al unei geografii literare decât al unei istorii literare - ceea ce nu e
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
care îl îndepărtează de sine și îl apropie de esența umană a personajului X sau Z, reușește să intre într-un fel de armonie cu cîteva dintre valorile importante. M-am întîlnit de două-trei ori cu Răzvan Ionescu, am schimbat grăbit, așa cum mi se întîmplă adesea, cîteva cuvinte pe treptele unui teatru, știam că a iubit-o pe Ileana Predescu, că i-a prețuit pe Iulian Vișa și pe Dan Micu. Printre alții, desigur. Coincidența face ca și eu să fiu
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
primarului Vasile Mihalache. De ce o fi dînsul așa de mulțumit, habar n-am. "Faptele contează!" zice sloganul. Care fapte, nu se precizează. În cele mai multe zone, imaginile sînt apocaliptice, în Parcul Carol, abandonat mizeriei și bodegilor de doi lei, s-a grăbit, doar, să încercuiască Monumentul de pe esplanadă, deși există îndoieli, cele ale specialiștilor, asupra celebrului proiect cu Catedrala. Gardul cel verde este montat cu atîta exactitate, la linie, încît îmi dă fiori pe șira spinării. Atîta efort, merita și o cauză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
acum ne vedem cotropită țara. Trebuie țapi ispășitori. Voi sunteți..." (Opere 3, p. 29). Apare pentru prima dată un cuvânt greu - spionaj - pus într-un context aparent neutru, ca simplă probabilitate, dar care va atârna decisiv, mai târziu, deasupra capului, grăbind deznodământul nefericit. Remus Lunceanu asistă deocamdată la victoria germanofililor, în frunte cu Marghiloman și Carp. Frică, suspiciune, vinovăție Subiectul epic e destul de palpitant, punctat de interiorizările și problematizările lui Remus Lunceanu, ca protagonist al întâmplărilor. Se instalează ocupația, "începe robia
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
cu cel intentat nazismului. Rusia, pe care Nivat o dezvăluie cu simpatie și înțelegere, este Rusia profundă, tolerantă, dornică de libertate și prosperitate. O Rusie plină de comori uitate, de valori artistice a căror intrare în circuitul mondial i-ar grăbi deschiderea, adaptarea la o lume dinamică, solidară și pacifică. Cartea lui Georges Nivat este incitantă, pe alocuri poetică, invitând la dialog și la acceptarea reciprocă. îngemănarea cu Asia o deosebește de cealaltă Europă, cea, în sfârșit, unită. "Or, scrie Nivat
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
liniștită Respirația devine mai blândă în catifea Moare fără ca eu să-i pretind ceva Golesc paharul du-te acolo urmează-le celorlalți la drum la drum 4. La o parte Stau la rând murdărit de dorință Du-te acolo, aleargă Grăbit spre toate intrările 5. Dă-mi gura, doritor de plăceri Între sâni și ninsoarea de crin Hodorogesc vise Containerul de peste drum E tot mai plin de ele, mai plin 6. Totul pare mai alb ca oricând Moare dar va renaște
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
și șoldurile învinețite serios de centurile de siguranță. Altfel, părea să fie întreg, la fel ca și Jonas și Aidaris. Gitanas fusese aruncat de colo-colo, izbit de bagajele nelegate. Din rănile de la frunte și bărbie îi curgea sîngele. Îi spuse grăbit ceva lui Jonas, aparent cerîndu-i să taie farurile, dar era prea tîrziu. Pe drum, în spatele lor, se auzi o frînă masivă de motor. Jeepurile urmăritoare traseră la marginea curbei și din ele coborîră, unul după altul, bărbați în uniforme și
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
2002). Amnistiat după moartea lui Stalin, absolventul de Litere și Filosofie cu Magna cum Laude trăiește pînă în 1965 ca un lumpen, singura slujbă la care e primit într-un tîrziu fiind la o cooperativă de dactilografie. Odată cu destinderea, se grăbește să-și publice primele cărți de poeme, sever cenzurate, Exil (scrise în 1945-47) și Lamento pentru peștișorul Baltazar (din �46-'48) - lirică de avangardă de o prospețime și o autenticitate extraordinare după seceta proletcultistă. în 1970 îi apare romanul-feerie închide
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
flămînzi. Cartea ajunsese să se vîndă pe sub mînă la suprapreț, să circule în variante fotocopiate, să aibă valoare de monedă forte pentru doctori și să corupă profesori, altfel onești. Intuind că relativa libertate nu va dura, Iordan Chimet s-a grăbit în acei ani să tipărească, să-și facă ideile generoase cunoscute în emisiuni radiofonice și de televiziune și a avut dreptate căci, din 1973, a devenit din nou persona non grata datorită programului său estetic și, implicit, politic. Regimul dictatorial
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
umanoizi fără reflexe, fără identitate, fără destin, supuși unei uniformizări totale ș...ț Idealul lor - omul fără sentimente, fără decizie, omul instrument, omul obiect." Iordan Chimet nu și-a arogat după '89 merite de disident și nimeni nu s-a grăbit să i le recunoască. Atunci cînd cei care au slujit, contra privilegii, cultul personalității lui Ceaușescu au intrat în parlament și fac pe victimele Securității, cînd turnători și ofițeri ai poliției politice ne dau lecții de patriotism iar noua nomenclatură
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]