KorAP: Find »[drukola/base=grădiște & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...42 >

1,047 matches

Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098

că nu a susținut examenul de stat. Părinții săi sperau ca, după câtva timp, să se transfere în comună că aveau și acolo animale. Vorbise cu președintele C.A.P.-ului. Dacă nu găsea post la Ciocănești, mai era și Bogata, Grădiștea, Dorobanțu sau Ulmu. Făcea naveta, dar era acasă - nu mai plătea chirie și nu mai stătea printre străini. Era și pentru ei un ajutor acum la bătrânețe. Săndica a luat cu ea cartea unei scriitoare tinere și încă necunoscută - Daniela

CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403019506.html [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800

câte un țipăt. Ecoul lui se spărgea în valea adâncă a cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc.

HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
în valea adâncă a cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul

HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
cetății de stejarii poleiți în argint, stejari ce căpătau forme umane ca și cum vechii locuitori ai acestor locuri se porniseră într-un dans fantastic. Ilie Fîrtat este bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul de Creație „Dumitru Mitrana

HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819

Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Acasa > Cultural > Spiritual > GRĂDIȘTEA - ROMÂNIA - EUROPA - OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE CRĂCIUN - Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt, în această zonă s-a dezvoltat o vatră etnoculturală cu influențe gorjenești. Crăciunul a fost și a rămas unul dintre cele

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
aceste conflicte spontane. Împodobirea bradului de Crăciun este un obicei de dată mult prea recentă, fiind preluat mai mult din dorința de modernism, la început de către familiile mai cu dare de mână, generalizându-se apoi. Ilie Fîrtat, bibliotecar Referință Bibliografică: Grădiștea - România - Europa - Obiceiuri și tradiții de Crăciun - / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1451498983.html [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651

AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului GEORGIANA ELENA FÎRTATeste profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, București Este coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector

AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407166383.html [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”. Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Marin Preda”, sector 6, BucureștiEste coautor la lucrările: „Grădiștea, plai cu dor” și „Monografia învățământului grădiștean (1840-1989)”. În mai 2013 a publicat nuvela „Evadarea” în revista „Interferențe”.Este membru al grupului literar „Literatura de azi” - București. Și EU? -Și eu! -Și tu...ce? -Știi tu.Și eu te iubesc

AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407166383.html [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810

unuia dintre autori. Ori acest accent pus pe explicații ușurează lectura și face lucrarea accesibilă și cititorului neavizat, nu numai celui cu pregătire în domeniu. În continuare am să abordez lucrarea doar din punctul de vedere al interferențelor istorice cu Grădiștea, comună vecină actualei comune Livezi, localitate în care boierii Pârâieni au ctitorit și au avut moșii. Important este de menționat că boierii Pârâieni, având moșii în actuala comună Grădiștea, s-au implicat nu numai în viața economico - socială a localității

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
abordez lucrarea doar din punctul de vedere al interferențelor istorice cu Grădiștea, comună vecină actualei comune Livezi, localitate în care boierii Pârâieni au ctitorit și au avut moșii. Important este de menționat că boierii Pârâieni, având moșii în actuala comună Grădiștea, s-au implicat nu numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
moșii. Important este de menționat că boierii Pârâieni, având moșii în actuala comună Grădiștea, s-au implicat nu numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
numai în viața economico - socială a localității, dar și cultural - religioasă. Când spun asta am în vedere ctitorirea unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o arată și pisania de la intrarea în biserică. Profesorul Grigore Ionescu, în ”Istoria arhitecturii românești”, lucrare apărută în anul 1937, descrie biserica din Grădiștea ca având pictură în frescă de valoare artistică. În aceeași lucrare se găsește și o fotografie a bisericii. Biserica a fost renovată și i s-au făcut reparații în anii 1859, 1948 și 1951. În anul 1964 este repictată. În

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
să cred că este vorba de o piatră de altar provenită de la o altă biserică din sat care a fost demolată. Nu este exclus nici existența unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
nici existența unui mormânt. Bătrânii satului și-amintesc de vizite ale unor cercetători ce veneau la Grădiștea cu elicopterul. Acesta ateriza în apropierea bisericii. Ce căutau acești cercetători, a rămas o enigmă pentru locuitorii satului?!! De începuturile învățământului sătesc de la Grădiștea se leagă și numele boierilor Pârâianu. Astfel școala sătească din satul Băești, azi satul Dobricea, era susținută financiar și de proprietari pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești. Aici învățătorul

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
sunt așa de clare în ce-l privește pe Hamza banul din Obislave, sfetnic domnesc între anii 1512 - 1535. Și acest lucru trebuie lămurit. Poate într-o ediție viitoare. Nu este clar despre care Obislav este vorba: de cel din Grădiștea Vâlcii sau de cel din comuna Corbii Mari, devenit din 1968 satul Grozăvești, județul Dâmbovița. Conform monografiei localității respective, Hamza banul, este de fel din vechiul sat Obislave, azi Grozăvești. Într-un document emis la 23 iulie 1571 ( sau 1574

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
Stanca de a ei bună voie Sfintei mânăstiri.” ( Documente privind istoria României, B, Țara Românească, veacul al XVI-lea, 1571-1580, Ion Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna

DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1427573537.html [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932

din care s-a dedus că dacii aveau totuși scriere. S-a putut descifra inscripția „ARCINA”, de unde s-a bănuit că acesta era numele cetății . SARMIZEGETUSA este numele a două cetăți: Sarmizegetuza Regia - capitala regilor daci din Munții Orăștiei, de la Grădiștea Muncelului, la poalele Muntelui Godeanu și Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegeza. Godeanu este Kogaionul, muntele sfânt al dacilor. Iar Valea Godeanului, apă sfântă . Din vestita cetate Sarmizegtuza au rămas peste timp doar zidurile cetății și incinta sacră. Marele sanctuar

IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038

ani; - Metalurgie mai avansată decît ceea din zilele noastre; - Cuie care nu ruginesc de 2000 de ani; - Calupuri de fier de 40 kg, cînd românii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăți mai mari de 25kg.; - Modelele Matematice de la Grădiștea Muscelului și desigur cele Topografice, prin așezarea „așa ziselor cetati"din Munții Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) într-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar și azi. Dar nimănui, se pare, că îi pasă acolo sus, la nivel „profesoral"de acești

CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
Corola-website/Law/215635_a_216964

AGROINDUSTRIALA - S.A. CĂLĂRAȘI 187. AGROINDUSTRIALA - S.A. SĂRULEȘTI 188. AGROIND TURISTICA DRAGALINA - S.A. 189. AGROINDUSTRIALA UNIREA MÂNĂSTIREA - S.A. 190. AGROMIXT BUCIUMENI - S.A. 191. AGROMIXT ROSETI - S.A. 192. AGROMIXT - S.A. CĂLĂRAȘI 193. AGROSERVCOM - S.A. CĂLĂRAȘI 194. AGROZOOTEHNICA DRUMUL SUBȚIRE - S.A. 195. AGROZOOTEHNICA GRĂDIȘTEA - S.A. 196. AGROZOOTEHNICA MIRCEA VODĂ - S.A. 197. AGROZOOTEHNICA PIETROIU - S.A. 198. CERES CIOCĂNEȘTI - S.A. 199. DAPHNES - S.A. OLTENIȚA 200. HORTICOLA - S.A. CUZA VODĂ 201. HORTICOLA - S.A. LEHLIU-GARĂ 202. INTEGRATA COMSIUN - S.A. CĂLĂRAȘI 203. LEFRUCT - S.A. CĂLĂRAȘI 204. LEGOMSEM MÂNĂSTIREA - S.A.

EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/215635_a_216964]