1,434 matches
-
2011, spre seară... Fără vânt pădurea amorțită este, Fără cântec naiul orb e și pustiu, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nu e nici devreme dacă nu-i târziu... Rod fără de floare nu e în Grădină Ce-i grădina oare fără grădinar? Fără tine pruncul nenăscut suspină, Nu are hodină gândul meu hoinar! Nunta nu e nuntă fără de mireasă, Nici fără de mire cununie nu-i! Fără tine, Doamne, aerul m-apasă- Nu-mi lăsa pe suflet greutatea lui... Uitarea... Duminică, 3 Aprilie 2011
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
printre cele mai spectaculoase obiective din grădina de la Balcik. Pe malul cascadei se află uzina electrică a palatului, transformată în magazin de suveniruri. Aici se poate vedea și un dispozitiv de extragere a uleiului din trandafiri. Deasupra vilei Cuibul Liniștit, grădinarul țarului Nicolae al II-lea, Jules Jannin, a construit un labirint viu colorat. După moartea lui Jules Jannin, opera a fost continuată de elvețianul Carol Gutman, în cinstea căruia a fost ridicată o vilă care îi poartă numele. Vila Cuibul
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
lipsa celui care o mântuise. Deodată, în fața ei, apare un om, stând în picioare și vorbindu‑i: „Femeie, pentru ce plângi?” Ochii ei obosiți de plâns și întunecați în lacrimi, nu‑L recunosc pe Cel Înviat. Ea crede că este grădinarul... Dar Iisus o cheamă, cu glasul blând și plin de dragoste: „Maria, mergi la frații Mei și le spune...” Atunci ea Îl recunoaște și cuprinsă de o mare bucurie și fericire în suflet exclamă: Într‑adevăr Domnul a înviat! Când
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > NU UCIDEȚI GRĂDINARUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului Rup petale din corola Toamnei sufletului meu, Cât le mângâie-aurora, Cât se scaldă-n curcubeu. * De-s petale înecate În lumină și culoare, Strângeți-le
NU UCIDEŢI GRĂDINARUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365973_a_367302]
-
Rup petale din corola Toamnei sufletului meu, Cât le mângâie-aurora, Cât se scaldă-n curcubeu. * De-s petale înecate În lumină și culoare, Strângeți-le voi pe toate Și le presărați în zare. * Iar de-i searbădă petala, Nu ucideți grădinarul, Ci primiți-i învoiala Că-și va bea singur paharul. Referință Bibliografică: NU UCIDEȚI GRĂDINARUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU UCIDEŢI GRĂDINARUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365973_a_367302]
-
De-s petale înecate În lumină și culoare, Strângeți-le voi pe toate Și le presărați în zare. * Iar de-i searbădă petala, Nu ucideți grădinarul, Ci primiți-i învoiala Că-și va bea singur paharul. Referință Bibliografică: NU UCIDEȚI GRĂDINARUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NU UCIDEŢI GRĂDINARUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365973_a_367302]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > STĂRI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1262 din 15 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Stau pe o parte, citesc din carte, nu-mi aflu soarta, vine nepoata, rostul vieții, să-ți vinzi castraveții la grădinari veseli, hoinari. Lasă copacii, crească în lună, tu cară-ți sacii, nu da arvună, duhul e beat, prin fragi și mure, sânii-s pietroși, fesele dure. Fluturi -mirese, visele mele, nălucile morților- minții sfredele. O încordare permanentă, jerbele memoriei anciente
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]
-
această zi specială din viața lor, și care, s-au convins că școala este pregătită să-și primească elevii. Și totuși, cele mai tari bătăi de inimi au fost în piepturile micuților școlari din clasa pregătitoare, deoarece statutul lor de grădinari s-a schimbat, ei devenind școlari. Probabil se întrebau: Oare cum va fi în clasa pregătitoare? Cum va fi doamna învățătoare? Oare ne vom mai putea juca așa cum o făceam la grădiniță? Toate aceste întrebări și-au găsit răspuns, deoarece
DESCHIDEREA ANULUI ŞCOLAR 2013-2014, LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DIN JUDEŢUL BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365045_a_366374]
-
în coșuri pentru săraci sunt pe o stradă tânără într-o călătorie ce se sfârșește când începe și începe când se sfârșește ceilalți vin și dictează în timpul dictării apucă de ceafă cuvintele orice asemănare este întâmplătoare mă înarmez cu experiența grădinarului mă bucur de toate prerogativele țelinei mărarului pătrunjelului lacom umblu în desaga doldora de bețișoarele jocului firimiturile se strâng în coșuri” Iedera înalță zidul „după ploaie în tablouri apar ciupercile trăiască intrările trăiască ieșirile au existat zilele au fost reale
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
locuri de distracție, Efteling a fost construit într-o zonă mai degrabă rurală, cu o vegetație bogată, în mijlocul unei păduri în care abundă pinii, fiind presărat cu iazuri și grădini mari, cu mii de flori, întreținute de o armată de grădinari. Și din acest punct de vedere, Efteling este diferit față de celelalte parcuri tematice din lume. În anotimpul rece, parcul primește un plus de strălucire, ce atinge apogeul în perioada Crăciunului, datorită miilor de lumini plasate pretutindeni, astfel că « Iarna Efteling
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
Articolele Autorului Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre umeri, umeri roșii, umeri goi de-atâția maci uciși și-atâtea ploi venind povara să mi-o poarte în fiecare zi de Vineri. Aruncă-n lume, Doamne, busuioc Și pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori, coroana să mi-o port de-acum, regal ca-n orice zi de Vineri. La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie
SĂ NU MAI FIE MÂINE ZI DE VINERI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366580_a_367909]
-
iulie 2016. Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre umeri, umeri roșii, umeri goi de-atâția maci uciși și-atâtea ploi venind povara să mi-o poarte în fiecare zi de Vineri. Aruncă-n lume, Doamne, busuioc Și pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori, coroana să mi-o port de-acum, regal ca-n orice zi de Vineri. La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
zi de răstignire. Citește mai mult Mi-e greu și doare ghebul vieții dintre umeri,umeri roșii, umeri goi de-atâția maci ucișiși-atâtea ploi venind povara să mi-o poarteîn fiecare zi de Vineri.Aruncă-n lume, Doamne, busuiocși pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori,coroana să mi-o port de-acum, regalca-n orice zi de Vineri.La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimprămân uitate-n agonie atâtea spicefă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasăîn
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mână nu prea iscusită, dovadă clară că altceva, nu arta-i ținta urmărită. Preocupată obsesiv de visul meu cu peștișorul, m-am deșteptat cu noaptea-n cap ca să dezleg întreg misterul, și-n grabă l-am chemat la mine pe grădinarul Ieremia, cel care deja aderase la crezul lui Iisus Mesia, ca să m-ajute. El mi-a spus când relatare-am terminat: „Sunt onorat, ilustră doamnă, că neuitării m-ați redat. Cât despre-acel desen, să știți că-i un simbol uluitor
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Vorbe scurte, dar cu bătaie lungă, pline de înțelepciune. În final, cei doi moderatori doamna Simona Tudor, profesoara de pian și director muzical la Radio Tv Unirea, Mihai Nae un umorist și om de cultură, împreună cu Ioan Godja, Dl. Alexandru GRĂDINAR Prim-colaborator al Ambasadei Române din Viena au înmânat premii, diplome de excelență și diplome de merit scriitorilor, artișilor plastici, rapsozilor populari, aluturi de dumnealor s-a aflat și Victorita Duțu, profesor, artist plastic și redactor muzical la Radio Tv
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori și căruțași, italieni zidari, albanezi și greci săpători în stâncă, germani arhitecți, maghiari dulgheri, turci arzând cărămidă, polonezi săpători în piatră, cehi fierari, francezi grădinari. Nu au existat ziduri, domnitorul considerând că acest castel este al tuturor, singura poartă fiind aceea a cetății Vidin, în războiul independenței (1877-1878). Așadar, castelul Peleș a fost inaugurat în anul 1883, iar așezarea sa n-a fost întâmplătoare. Ridicat
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
Popoarele rămase în cadrul Ungariei (croații, sârbii, cehii, slovacii, ucrainienii, românii) se vor considera trădate de Viena, dezvoltând o mare antipatie pe seama ungurilor și a politicii lor de maghiarizare. 1867 este, din punct de vedere al tehnologiei mondiale, anul în care grădinarul francez Joseph Monier obține primul patent pentru o invenție capitală în istoria construcțiilor: betonul armat. Inventat din necesitatea de a obține ghivece mai rezistente pentru plante, betonul armat cu fire de fier va fi expus apoi la Expoziția Universală de la
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
amintiri de peste an - / poate că frigul / în care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Vă rog. Femeia îl anunță pe Stoica Petre că este așteptat acasă la Tudor Cristache. Nu-i spusese motivul. Părea că acesta era străin de nefericitul eveniment. - Te așteaptă niște domni, i-a mai precizat. Vor să vorbească cu tine. Grădinarul nu mai trecuse pe la casa pictorului de două zile. Despre moartea acestuia aflase de la polițiști. Fusese plecat la țară, unde soția își îngrijea părinții bătrâni și bolnavi. O umbră de regret îi brăzdă chipul. Tudor Cristache fusese pentru el un
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > GRĂDINARUL LALELELOR MELE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Grădinarul lalelelor mele Șoaptele mele ți-ascund numele în fiecare primăvară prin simfonia lalelelor. În cele galbene ți-ascund săruturi, în cele albe
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > GRĂDINARUL LALELELOR MELE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Grădinarul lalelelor mele Șoaptele mele ți-ascund numele în fiecare primăvară prin simfonia lalelelor. În cele galbene ți-ascund săruturi, în cele albe ți-mpletesc dorul iar prin cele roșii iubirea. Mă deschid în toate culorile, să mă sorbi prin picăturile
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
În cele galbene ți-ascund săruturi, în cele albe ți-mpletesc dorul iar prin cele roșii iubirea. Mă deschid în toate culorile, să mă sorbi prin picăturile fine de rouă, când sclipiri argintii se scurg în diminețile lumii. Ești magicul grădinar ce-mi îngrijește grădina din suflet în parfum diafan de lalele! Ești frumusețea dorințelor pe care le-am frământat printre petale! Ești rugul meu de flori care-mi mistuie inima la fiecare anotimp ce-mi înflorește lalelele în trup... Referință
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
mi îngrijește grădina din suflet în parfum diafan de lalele! Ești frumusețea dorințelor pe care le-am frământat printre petale! Ești rugul meu de flori care-mi mistuie inima la fiecare anotimp ce-mi înflorește lalelele în trup... Referință Bibliografică: Grădinarul lalelelor mele / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GRĂDINARUL LALELELOR MELE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346696_a_348025]
-
invaloarea acestei relații va face ca membrii ei să caute altceva pentru ca să-și trăiască măcar vreo minimă valență a vieții lor în afara cuplului. Motiv pentru care vreo regină disperată a putut căuta ’iubirea’, sau pseudo-pronunțarea ei prin sex, cu un grădinar, de pildă. Ori, dimpotrivă, toată energia să poată fi orientată către alte preocupări(prin sublimare): conducerea cât mai bună a unui clan/popor, acte caritabile, eroism, ceea ce chiar și post mortem poate suscita o amintire afectuoasă de la alți semeni, dacă
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
Vieru! Așa a fost o seară și apoi o dimineață: ziua întâi! Adică, nașterea unei noi poezii și apariția ei pe spațiul virtual: „Odă lui Grigore Vieru”! Cu grijă maestră, dl. Roca m-a încurajat încă din primele zile „precum grădinarul un pom”, pentru a-mi putea găsi orizontul crescând drept. Au urmat comemorările lui Mihai Eminescu, după care... o lovitură trăznet a fost înălțarea poetului atlanților români, Adrian Păunescu, tot către Luceafăr! Poetul, promotorul cultural, care a făcut bine ce
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]