2,083 matches
-
spunei babei tale - așa din partea mea - că am să trec eu pe la ea să tai cocoșul, că în nădejdea ta îmbătrânește și când îi vrea să faci borș din el ai să-l fierbi până s-o topi oala - a grăit Pâcu, deși a spus că el nu mai scoate o vorbă. Adică cum, Pâcule, să treci pe la baba mea când eu nu-s acasă? Ai? Ei lasă că dau eu drumu’ la zăvozii ciia de câini și ți-or face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu morții alături! Păi cum să nu înnebunească omul când se trezește în miez de noapte în morgă?” Intre timp, bețivul a descoperit fața strigoiului. Directorul o făcut niște ochi cât cepele și după ce s-o zgâit un timp o grăit ca din altă lume: „Apoi aiasta îi femeie...îi femeia lui...lui Surcică...Eu...eu am constatat moartea ei și ce era să fac decât s-o duc la morgă? Astăzi trebuia să-i fac autopsia.” „Halal doctor ești, domnule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
râzând satisfăcut că povestea lui a prins. Hai, Pâcule, să ne culcăm și noi, că acușica-i ziuă și nu de alta, dar mâine umblăm ca împiedecații. Noapte bună, Costache băiete, și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat pe cărăuși - ca de fiecare dată - cu soarele în brațe. Razele piezișe ale chindiei le înțepau ochii ca niște suliți. Moș Dumitru și-a tras pălăria mai pe frunte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
moș Dumitru îi umbla prin cap un gând stăruitor: „Mi-a fi deajuns o viață de cărăușie. Ar cam fi vremea să las locul la alții mai tineri și eu să mă adun pe acasă.” In cele din urmă, a grăit către Pâcu: Pâcule, îți mai aduci aminte când îți spuneam ce voi face când am să mă las de cărăușie? Dacă aș ține minte toate prostiile spuse de tine sau de alții ar trebui să iau câmpii. Ce spuneai, mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se înghesuie să devină cărăuși. Si iar mă întorc și zic... Intoarce-te, Dumitre, dar nu mai zi nimic, că odată cu înserarea asta parcă se lasă amurgul și în sufletul meu... Ba am să zic, Pâcule. Am să zic - a grăit moș Dumitru, cu o vibrație anume a glasului. Dacă îți stă ceva pe suflet, atunci zi-i, Dumitre! Zi-i!... Imi stă, Pâcule. Imi stă. Si am să-ți spun. Spune, Dumitre. Spune, că ce altă treabă avem până ajungem
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și lupu-i colea! ANISIA (aparte): Doamne doamneeee, ce leliță și ce razachie ți-oi da eu, de mi-i pomeni! Îți trebuie leliță, ai? DĂNILĂ: N-am auzit bine cumnată; parcă ziceai ceva... ANISIA: Cată-ți treaba, Dănilă. N-am grăit cu dumneata. Am eu ale mele. DĂNILĂ: De bună seamă! Apoi, mulțumescu-ți pentru primire și vorbe bune, cumnată, că de-acu' oi mai vorbi și cu frate-meu. Destulă vreme te-am ținut de la trebi... ANISIA: Ba să mă ierți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a început; să mai văd și eu odată Sfântul Soare și toate bunătățile lumii acesteia... NIȚĂ: Ai prins la glas, babă Fira? Ba să-și strângă catrafusele și s-o ia la drum... Auzit-ai sau ba, cuvioase? SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las' c-avem noi ac de cojocul tău! Hai, dascăle Pitac, hai la dom' jandarul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o vreme tot zice că i-i frică noaptea, și nu știe cum să facă... Ei, ce spui sfinția ta? SISOE: Și nu ne duce pre noi în ispită... Că nu pentru asta m-am coborât eu aici. Și adevăr grăiesc ție, dacă mai zăbovește mult femeia aceea cu mâncarea, alta nu-mi rămâne decât să mă întorc în Rai pe calea cea mai scurtă. Și n-a mai avea cui purta de grijă după aceea... BABA RADA: Luță, dă fuguța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gata tat-tu și nu are astâmpăr! i-a șoptit maică sa, apărută în ușa bucătăriei de vară. Păi are și de ce - i-a răspuns Costăchel mândru. O dată începe nepot-su școala, nu?... Bună dimineța, nașule! Sărut mâna, nașă! a grăit Costăchel din poartă. Bună dimineața! au răspuns bătrânii, cu ochii scăldați în aurul toamnei. Îndată sunt gata, numai să-mi șterg ghetele, că de când nu le-am încălțat... s-a așezat colbul de un deget pe ele - a răspuns învățătorul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a lui Costăchel. Între timp, au ajuns și Măriuca cu ceilalți. Învățătorul și-a luat bastonul de după ușă și, sprijinindu-se de brațul lui Costăchel, au pornit spre poartă. Ia să-l pup pe Tăchel, că tare-i frumos - a grăit învățătoarea. Măi, da’ mândri mai suntem noi astăzi! a apreciat bătrânul învățător. Dar nu mi-i rușine nici cu mămicile lor. Uite-te la ele cât îs de emoționate și ce bujori le-a pus în obraji bucuria! Hai să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
privea adunarea cu un zâmbet cald adunat sub mustața albă... Nu știu cum să-i mulțumim domnului învățător pentru că ne-a deschis inimile spre gânduri și fapte bune. Și fiindcă este prezent și domnul primar, să-l ascultăm și pe el - a grăit învățătorul care deschisese adunarea. Costăchel și-a lipit umărul de al bătrânului dascăl, parcă pentru a simți vibrația inimii acestuia, și a pornit să vorbească., liniștit: Dragi consăteni! Astăzi, poate ca mulți dintre dumneavoastră, mă simt școlar. Parcă mai ieri
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
or ciomăgi zdravăn și la zdup cu tine!” „Ce vrei să spui cu asta, măi Catârcă?” am întrebat eu. „Lasă că ai să vezi tu atunci. Ca mâine-poimâine ajunge funia la par ... ”o continuat Catârcă. „Nu ți se pare că grăiește gura fără tine, măi Catârcă? Da’ când ai vorbit tu după capul tău! Mereu ți-au dictat alții ce să spui. Eu cred că tu țiai găsit alți stăpâni și acum liorbăiești ce îți dictează aiștia. Știi tu cine își
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ca fetele mari pe flăcăi. Ia fă-te-ncoa’, măi Petrache, și deslușește-mi pe așăzatelea taina despre care ai adus vorba. Moș Dumitru a luat-o înainte, iar Petrache pe urmele lui. Când au intrat în casă, moșneagul a grăit. Ia uite-te aici, măi babă, ce flăcău ți-am adus. Tot te plângeai că eu am cam îmbătrânit. Ia zi-i, îți place flăcăul sau îl vrei pe Făt Frumos? Și tu să rămâi cu Ileana Cosânzeana, ai? Apoi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de citit, a rămas cu privirea pierdută într-un ungher al încăperii. Moș Dumitru se uita la el cu încordare, neînțelegând frământarea de pe chipul negustorului. După un timp, angrosistul l-a fixat pe moș cu o privire grea și a grăit. Știi dumneata, bade Dumitre, ce țin eu acum în mână? Sau, mai bine-zis, ce mi-ai adus dumneata? Trotil, bade Dumitre. Trotil... Cum vine vorba asta, jupâne Ștrul? Ce trotil? Nu pricep. Apoi, bade Dumitre, matale nu știi nimic. Da
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
poarta gospodăriei sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să mă duc astăzi și pace - a răspuns hotărât moș Dumitru. Ei, dacă-i musai, îi musai. Ce să mai zic? a oftat lelea Zamfira, în timp ce punea pe masă de ale gurii. Cu toată graba pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-l îndupleca, dar, din priviri, a făcut semn oamenilor lui să se apropie de sacii cu sămânță aflați alături. Nici nu vreau să aud. Afară, am spus! s-a prefăcut neînduplecat jupânul și s-a făcut nevăzut. Măi băieți - a grăit moșul către oamenii lui - nu-i chip să te înțelegi cu aista. Hai să luăm sacii înapoi și gata. Cât ai bate din palme, sacii cu sămânță au dispărut în coșurile căruțelor. Iar țăranii, bodogănind a supărare, pe aici ți
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de rău învățătorul. Oare se vor adeveri cele scrise în Gromovnic? a întrebat gânditor Costăchel. Lumea-i lume și în ea sunt și buni și răi. Nimeni nu poate prevedea ce se poate întâmpla până mâine, dar peste veacuri? a grăit învățătorul. Din câte se vede - a vorbit inginerul - nemții - acest popor mare și plin de virtuți, nu a avut parte de-a lungul istoriei de mentori înțelepți, ci numai de conducători „pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
S-a uitat bine la el. Era Vrăbioi, ajutorul intendentului de la liceu. Dumneata ai vreo treabă la primărie? Eu nu te știu locuitor al comunei. Cel întrebat s-a oprit din vorbire, a făcut un pas către Costăchel și a grăit cu voce arțăgoasă: Chiar dacă am locuință la liceu, nu mă poate opri nimeni să stau de vorbă cu sătenii. Doar unii dintre ei lucrează în timpul verii pe moșia liceului și mă cunosc. Și nu-i poate opri nimeni să mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să zici bogdaproste că nu te-au pus sătenii pe fugă. Mai vedem noi cine are dreptate - a răspuns cu scrâșnet intrusul, ieșind cu coada între picioare. Du-te învârtindu-te și să vii când te-om chema noi - a grăit moș Țâdulă, aflat între oamenii din primărie. Tu vezi, măi Costăchele, că aiștia ți-o pus gând rău? Ai grijă, dragul moșului, că cu nebunii nu-i de șagă - a intervenit moș Cocârlă. Auzind discuția din holul primăriei, Petrache a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ai luat repede cu vorba și am uitat să-ți spun că moș Costache nu se simțea prea bine când am trecut eu. Măriuca ședea cu el. Hai să grăbim pasul, Petrache!... Sărut mâna, mamă. Ce faci matale, tată? a grăit Costăchel de cum a intrat în odaie. Bătrânul ședea întins pe laiță, cu ochii închiși. Răsufla greu. Slăbise mult în ultima vreme. Arăta ca un Crist încărunțit. La întrebarea lui Costăchel a întredeschis ochii, dar nu a reușit să îngaime măcar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cuvânt. A întors anevoie doar privirea ștearsă spre cei care ședeau la căpătâiul lui. De dimineață șade nemișcat și nu o scos o vorbă. Doar se uită la noi, așa ca din altă lume, și oftează cu răsuflare grea - a grăit cu glas înmuiat în lacrimi mama lui Costăchel. Parcă ar vrea să spună ceva, dar nu are glas - a completat Măriuca. O lumânare ardea la capul bătrânului... Costăchel s-a așezat pe marginea laiței, i a luat mâna uscată într-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Sperăm să se întoarcă vremurile bune, domnule inginer - și-a exprimat speranța învățătorul. Da, dar să nu fie prea târziu pentru noi - a intervenit învățătoarea. Să avem răbdare. Vorba ceea: „Cu răbdarea teci marea, dar cu răul nici pârăul” - a grăit bătrânul, ridicându-se să-l conducă pe agronom. Când s-a întors, s-a oprit în mijlocul camerei și, zâmbind unui gând, a clătinat din cap. Măi, măi! Strașnic om și inginerul ista. Nu te mai saturi să-l asculți... Dacă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ți s-o fi năzărit și dumitale cu războiul ista. Să știi că jurnalele nu se dau pe gratis. Așa că... Cum adică? Un hangiu așa de mare nu are câțiva crăițari acolo pentru o gazetă-două!? Da’ ce vorbesc eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un surâs pișicher i-a luminat fața, care grăia de la sine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
eu. Ori grăiesc la un perete, ori jupânului Froim. Tot una-i. Mai bine caută în traista din coșul căruței... La auzul ultimelor cuvinte, ochii hangiului au avut o lucire scurtă și un surâs pișicher i-a luminat fața, care grăia de la sine. „Așa parcă mai vii de acasă, bade Dumitre”... Bătrânul Țâdulă nu a venit la vreme, așa cum s-au înțeles. L-a așteptat cât l-a așteptat și, în cele din urmă, moș Dumitru a grăit către hangiu. Jupâne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
luminat fața, care grăia de la sine. „Așa parcă mai vii de acasă, bade Dumitre”... Bătrânul Țâdulă nu a venit la vreme, așa cum s-au înțeles. L-a așteptat cât l-a așteptat și, în cele din urmă, moș Dumitru a grăit către hangiu. Jupâne Froim. Cum se vede treaba, Țâdulă s-o fi încurcat pe undeva. Eu nu-l mai aștept... Mergi sănătos, bade Dumitre, și spune-i lelii Zamfira că îi mulțămesc pentru toate câte ne-o trimis. Drum bun
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]