576 matches
-
CRISTEA, Miron (18.VII.1868, Toplița - 6.III. 1939, Cannes, Franța), istoric literar. Este fiul Domniței și al lui Gheorghe Cristea, țărani înstăriți. După studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), a urmat Liceul Grăniceresc din Năsăud (1883- 1887), apoi Institutul Teologic-Pedagogic Ortodox din Sibiu (1887-1890) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut doctoratul cu teza, redactată în limba maghiară, Eminescu. Viața și opera. Studiu asupra unor creații
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
țărănești la Cantemir, asocieri de vale la Iorga, «țări» în tradiția vie a poporului, comunități suprasătești în terminologia lui P.H. Stahl, comunități devălmașe la H.H. Stahl etc.) nu au fost ignorate nici de Imperiul austriac, folosindu-le în logistica regimentelor grănicerești. Comunitățile de avere s-au născut și ele pe un atare suport etc. De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore?! Lucrul cel mai tulburător în studiile rurale ale tuturor monografiștilor este plasarea zonei lor de interes la cumpăna
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Mare), estetician, critic literar, poet și memorialist. S-a născut în familia cu cinci copii a Veronicăi (n. Mici) și a lui Coloman Husar, mecanic de locomotivă. Face școala primară în Ilva Mare, iar în 1931 este înscris la Liceul Grăniceresc „George Coșbuc” din Năsăud. Debutează în 1936 în anuarul liceului. Compune versuri ce-i sunt publicate în revistele „Vatra” și „Solia”, ca și în „Curierul elevilor năsăudeni”. După bacalaureat, urmează Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, specialitatea
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
DASCĂLUL, Petrea (pseudonim al lui Petre Olariu; 28.VI.1881, Orlat, j. Sibiu - 26.V.1956, Sibiu), prozator și autor de piese de teatru. Fiu al Anei și al lui Vasile Olariu, țărani, D. urmează școala „grănicerească” din Orlat, Preparandia de la Blaj, Institutul Pedagogic Teologic Ortodox din Arad și cel din Cluj, absolvindu-l în 1901. Funcționează ca învățător în câteva sate din județele Cluj și Sibiu, pentru a ajunge în cele din urmă în comuna natală
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
în aceste localități care desfășoară o activitate cu caracter social său economic cum sunt: învățătorii, profesorii, cadrele medicale - inclusiv farmaciștii, funcționarii publici, salariații din silvicultura, agricultura, industrie, construcții, transporturi, turism, comerț, gospodărie comunala, agenții ecologi, slujitorii cultelor, cadrele de poliție, grănicerești și vamale. ... (3) Pentru transportul fluvial al altor călători decît persoanele menționate la art. 1, pe relațiile de transport prevăzute la alin. 1, se vor aplica tarifele de transport pentru pasageri cu navele care efectuează curse în afara Deltei Dunării, stabilite
HOTĂRÎRE Nr. 547 din 12 august 1994 privind unele măsuri de protecţie socială a locuitorilor din Delta Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111172_a_112501]
-
Bistrița-Năsăud); 3. domnului Martin Login Mihail, muzeograf, Prislop-Năsăud (județul Bistrița-Năsăud); 4. domnului Prahase Vasile Ioan-Mircea, cercetător științific, director al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud; 5. doamnei Pop Leon Florica, muzeograf, Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud; 6. domnului Vaida D. Dan-Lucian, cercetător, director, Muzeul Grăniceresc Năsăud (județul Bistrița-Năsăud). Articolul 20 Se conferă Medalia Meritul Cultural clasa I, Categoria I - "Arhitectura": 1. doamnei Ilie Constantin Laura, arhitect-consilier, Secretariatul de Stat pentru Culte din Ministerul Culturii și Cultelor; 2. domnului Kisilewicz Otto Victor-Dan, arhitect, consilier în Ministerul
DECRET nr. 1.094 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163650_a_164979]
-
care lucrează la realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunărea; ... b) regimul vamal pentru materialale, utilajele de construcție și alte obiecte pe care un Beneficiar le expediază celuilalt Beneficiar în îndeplinirea obligațiilor reciproce; ... c) controlul grăniceresc și regimul vamal în cazul lucrărilor pe care o Parte le execută pe teritoriul celeilalte Părți în cadrul realizării Sistemului Porțile de Fier; ... d) regimul navelor și obiectelor plutitoare care servesc pentru construirea Sistemului Porțile de Fier. ... Articolul 2 1. Persoanele
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
de serviciu, la cererea Organului local operativ de coordonare, sau în caz de boală sau accidente, organele competențe pot, pe baza dispozițiunilor interne, să prelungească șederea. ... Articolul 10 Persoanele care trec frontieră de stat pe baza permisului sînt supuse controlului grăniceresc și vamal. Articolul 11 Persoanele care trec frontieră de stat pe baza permisului sînt obligate, pe timpul șederii pe teritoriul celuilalt Stat, să respecte legile acestui Stat și sînt supuse jurisdicției acestuia; în ce priveste raporturile de muncă, aceste persoane sînt
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
Părțile contractante valabile pe timp pînă la un an, pentru un număr nelimitat de treceri. Articolul 14 1. Materialele, utilajele de construcție și alte obiecte, prevăzute la art. 1, lit. b, din prezentul Protocol sînt supuse, la trecerea frontierei, controlului grăniceresc și vamal, sînt scutite de taxe vamale și de orice alte taxe, precum și de consemnarea acestor taxe și sînt supuse numai acelor formalități vamale care sînt prevăzute prin prezentul articol. 2. Evidență materialelor, utilajelor de construcție și a altor obiecte
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
găsesc pe teritoriul acestei Părți pentru realizarea Sistemului Porțile de Fier. Articolul 17 1. Navele și obiectele plutitoare care servesc pentru transportul persoanelor, materialelor, utilajelor de construcție și altor obiecte necesare pentru realizarea Sistemului Porțile de Fier sînt supuse controlului grăniceresc și vamal. 2. Inventarul navelor și obiectelor plutitoare trebuie să fie vizat de către organele vamale ale statului unde mijlocul de transport este înregistrat. 3. Echipajul navelor și obiectelor plutitoare prevăzute la punctul 1 din prezentul articol, trece frontieră de stat
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
unde mijlocul de transport este înregistrat. 3. Echipajul navelor și obiectelor plutitoare prevăzute la punctul 1 din prezentul articol, trece frontieră de stat pe baza documentelor eliberate conform legislației statului respectiv, care confirmă calitatea de marinar, si este supus controlului grăniceresc și vamal. 4. În zona șantierului obiectului principal, navele și obiectele plutitoare ale unei Părți, prevăzute în prezentul articol, pot acosta și în alte locuri în afara porturilor, cu aprobarea organelor de frontieră ale celeilalte Părți. În aceste cazuri, navele și
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
culoare alb-argintie. În a treia partiție, în câmp de argint, este reprezentat pomul vieții, de culoare verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Cocoșul reprezintă emblema pe care o purtau mărganii pe tresele grănicerești. Lira reprezintă continuitatea seculară a cântecului pe aceste meleaguri; "Monumentul Cântecului", sculptură în marmură, reprezintă omagiul adus tuturor mărganilor. Copacul reprezintă pomul vieții, simbolul continuității și al dăinuirii pe aceste meleaguri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 1.760 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162908_a_164237]
-
personal care participa la misiuni în cadrul forțelor internaționale destinate menținerii păcii ori constituite în scopuri umanitare; 2. personal care participa la alte misiuni militare internaționale; 3. personal din structurile Forței de Reacție Rapida; 4. personal din marina militară și marina grănicerească; 5. personal aeronautic din aviația militară; 6. personal care participa la experimentări, omologări de armament, tehnica și muniție, precum și la asanarea și marcarea focului în poligoane; 7. personal care executa misiuni pirotehnice; 8. personal care participa la misiuni de menținere
LEGE nr. 15 din 8 ianuarie 1998 (**republicată**) (*actualizată*) cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane şi răspundere civilă în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153964_a_155293]
-
geniu; 17. supraveghetori cazane sub presiune; 18. personal aeronautic și naval din cadrul sistemului de siguranța națională. C. Asigurarea de răspundere civilă: -------------------------------- 1. personal aeronautic din aviația militară; 2. personal îmbarcat pe submarine; 3. personal navigant din marina militară și marina grănicerească; 4. scafandri; 5. personal care lucrează cu surse radioactive, chimice și explozivi; 6. conducători auto; 7. personal care executa misiuni informative, operative, pirotehnice, antiteroriste, de telecomunicații speciale, paza și protecție în cadrul sistemului de siguranța națională, în țara sau în străinătate
LEGE nr. 15 din 8 ianuarie 1998 (**republicată**) (*actualizată*) cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane şi răspundere civilă în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153964_a_155293]
-
102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ... , republicata, li se va
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159463_a_160792]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ... , republicata, li se va elibera un singur titlu de proprietate
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159463_a_160792]
-
3) al art. 26 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 9 iulie 2002. (2^4) Retrocedarea pădurilor comunale ce provin din păduri grănicerești se va realiza în cote egale către formele asociative ale foștilor grăniceri și comunelor, pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care sunt situate pădurile respective. ------------ Alin. (2^4) al art. 26 a fost introdus de pct. 13 al art. I din
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159463_a_160792]
-
din 17 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 9 iulie 2002. Articolul 28 (1) În vederea administrării și gospodăririi terenurilor forestiere prevăzute la art. 26, membrii formelor asociative de tip composesorat, obști de moșneni, obști de răzeși, păduri grănicerești și altele sau moștenitorii acestora se vor constitui într-o asociație autorizată de către judecătorie, potrivit legii. ... ------------ Alin. (1) al art. 28 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 , publicată în
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159463_a_160792]
-
teritoriul statului român și li se aplică legislația națională. Supravegherea vamală se face numai la limita zonelor libere. Articolul 3 Zonele libere trebuie să fie precis delimitate și împrejmuite. Controlul accesului către zonele libere se efectuează de organele vamale și grănicerești. Articolul 4 În zonele libere sunt admise mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri, fără restricții privind țara de origine, de proveniență sau de destinație. Nu sunt admise bunurile al căror import este prohibit pe teritoriul României prin lege sau
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158858_a_160187]
-
cale, intră în sau ies din zonele libere, trebuie să fie însoțite de documentele prevăzute de legislația română și de convențiile internaționale. Capitolul 2 Autorizarea de înființare Articolul 6 Înființarea și delimitarea teritorială a zonelor libere, a unităților vamale și grănicerești corespunzătoare se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor interesate și a autorităților administrației publice locale. Articolul 7 Prin hotărârea Guvernului de înființare se aprobă regulamentul de organizare și funcționare a zonei libere, regimul de exploatare, administrare și control
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158858_a_160187]
-
administrației publice locale. Articolul 7 Prin hotărârea Guvernului de înființare se aprobă regulamentul de organizare și funcționare a zonei libere, regimul de exploatare, administrare și control, modul de percepere a taxelor și a tarifelor, precum și mijloacele necesare supravegherii vamale și grănicerești. Capitolul 3 Administrarea și coordonarea activității zonelor libere Articolul 8 Administrarea zonelor libere se realizează de către administrațiile acestora, care se organizează și funcționează ca regii autonome. Atribuțiile administrației zonei libere se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 7. Articolul 9
LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 (*actualizată*) privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158858_a_160187]
-
iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179445_a_180774]
-
comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179445_a_180774]
-
3) al art. 26 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 400 din 17 iunie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 9 iulie 2002. (2^4) Retrocedarea pădurilor comunale ce provin din păduri grănicerești se va realiza în cote egale către formele asociative ale foștilor grăniceri și comunelor, pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care sunt situate pădurile respective. ------------ Alin. (2^4) al art. 26 a fost introdus de pct. 13 al art. I din
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179445_a_180774]
-
în Registrul național al asociațiilor de proprietari de păduri se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. ... Articolul 95 (1) Obștile de moșneni în devălmășie, obștile de moșneni în indiviziune, obștile răzeșești nedivizate, composesoratele, pădurile grănicerești, pădurile urbariale, comunele politice, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al României. ... (2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă și inalienabilă, acesteia fiindu-i aplicabile
CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 46/2008 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196304_a_197633]