557 matches
-
tradiție nu înseamnă numai lucruri bune; există în tradiție și, din nenorocire, și în vocația națională (sau, mai precis, regională) comportamente, atitudini incompatibile cu climatul concurențial global, cu evoluțiile tehnologiilor, cu calitatea produselor, cu atragerea investitorilor. Vectorul timp, care susține graful realizării strategiei, trebuie să includă: - ciclul de viață al unui produs (la strategiile de valorificare a unei resurse) și al infrastructurii de producție; - timpul de epuizare a stocului resursei; - timpul de recuperare a investiției; - timpul de refacere ecologică a sitului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
formalizeze într-o teorie a sistemelor funcționând departe-de-echilibru. Bertrand Russell și Whitehead publică în 1925 „Principia Mathematica” în care stabilesc condițiile în care un set de reguli logice este noncontradictoriu. Un alt fapt remarcabil este apariția, în 1936, a teoriei grafelor, în urma publicării de către germanul König a unei lucrări în care rezolva o celebră problemă pusă în urmă cu două secole de către Euler, și anume problema podurilor din Königsberg. Treptat, metoda sistemică își face simțită prezența în științele umaniste. Brentano începe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
modul în care procesează informația. iii) Absența interacțiunii sociale dintre agenți: agenții interacționează indirect prin intermediul prețului, ca în modelele Walrasiene standard. Nu se introduce nici o interacțiune socială intre agenți. În particular, nu se introduce nici localizarea, laticea sau structura de graf în mulțimea de agenți. iv) Eterogenitatea endogenă: regulile de comportament ale agenților sunt introduse endogen printr-o schemă de adaptare asincronă. Parametrii modelului sunt: s care descrie frecvența medie a adaptărilor, D care reprezintă abaterea standard a procesului de sosire
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prin translarea surselor Swarm scrise în Objective-C în Java. El conține o bibliotecă java extinsă de obiecte pentru a modela, programa, reprezenta și colecta date din simulile multi-agent. JAS permite reprezentarea vizuală a datelor obținute din simulare prin intermediul histogramelor și grafelor secvențiale. Mai mult, el poate reprezenta evoluția unui sistem complex simulat într-un format bidimensional (movie format). 3) NetLogo NetLogo este un mediu de modelare programabil care permite utilizatorului final să dea instrucțiuni unui număr variabil de agenți care operează
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de distribuție, rețelele de afaceri etc. Studiul sistematic al rețelelor a început încă din 1735 când Euler a rezolvat prima problemă de drumuri într-o rețea, cunoscută sub numele de problema podurilor de la Könisberg și întemeind, astfel, teoria modernă a grafelor. Conform manuscriptului lui Euler, „În orașul Könisberg din Prusia există o insulă A, numită Kneiphoff, cu cele două brațe ale râului Pregel curgând în jurul ei. Există șapte poduri a, b, c, d, e, f și g traversând cele două brațe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
natural din formularea problemei, arătând încă odată cât de importantă este formularea problemei, poate chiar mai mult de cât rezolvarea acesteia. Euler a observat că distanța fizică nu are importanță în această problemă și a reprezentat-o sub forma unui graf - o mulțime de noduri și legături conectând fiecare pereche de noduri (figura 6.1). Figura 6.1. Problema lui Euler a celor șapte poduri Euler a împărțit nodurile în pare și impare pe baza parității gradului unui nod, deci a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
1. Problema lui Euler a celor șapte poduri Euler a împărțit nodurile în pare și impare pe baza parității gradului unui nod, deci a numărului de legături direct conectate la nod. El a demonstrat că: 1) Suma gradelor nodurilor unui graf este pară; 2) Fiecare graf trebuie să aibă un număr par de noduri impare. Aceste constatări l-au condus la următorul rezultat: a) Dacă numărul de noduri impare este mai mare decât 2 nu există un drum Euler (deci un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
celor șapte poduri Euler a împărțit nodurile în pare și impare pe baza parității gradului unui nod, deci a numărului de legături direct conectate la nod. El a demonstrat că: 1) Suma gradelor nodurilor unui graf este pară; 2) Fiecare graf trebuie să aibă un număr par de noduri impare. Aceste constatări l-au condus la următorul rezultat: a) Dacă numărul de noduri impare este mai mare decât 2 nu există un drum Euler (deci un drum între două noduri arbitrare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
par de noduri impare. Aceste constatări l-au condus la următorul rezultat: a) Dacă numărul de noduri impare este mai mare decât 2 nu există un drum Euler (deci un drum între două noduri arbitrare în care fiecare legătură din graf apare exact o dată; b) Dacă numărul de noduri impare este 2, există drumuri Euler plecând din fiecare dintre nodurile impare; c) Dacă nu există noduri impare, drumurile Euler pot începe din oricare nod arbitrar. Deoarece toate cele patru noduri din
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
nod arbitrar. Deoarece toate cele patru noduri din problema podurilor sunt impare, Euler a demonstrat că nu există un drum care să traverseze fiecare pod o singură dată. Această lucrare a lui Euler a dus, mai târziu, la apariția teoriei grafelor și de aici la teoria actuală a rețelelor prin contribuția esențială a matematicienilor unguri Erdös și Reny. Rețelele sunt studiate astăzi extensiv în multe domenii științifice (tehnică, ecologie, biologie, economie, știința calculatoarelor, științe sociale ș.a.) deoarece cu ajutorul lor se poate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
puternic cercetărilor din domeniul rețelelor sociale complexe. Utilizând concepte și metode noi, bazate pe analiza statistică a proprietăților vârfurilor și arcelor unei rețele complexe, au putut fi abordate rețele care conțin milioane sau chiar miliarde de noduri și arce. Proprietățile grafelor de dimensiuni mici (având câteva zeci sau sute de noduri și arce) se dovedesc inoperante în condițiile rețelelor complexe de dimensiuni mari. De exemplu, dacă în cazul unui graf de dimensiuni mici putem determina ce influență exercită dispariția unui nod
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
care conțin milioane sau chiar miliarde de noduri și arce. Proprietățile grafelor de dimensiuni mici (având câteva zeci sau sute de noduri și arce) se dovedesc inoperante în condițiile rețelelor complexe de dimensiuni mari. De exemplu, dacă în cazul unui graf de dimensiuni mici putem determina ce influență exercită dispariția unui nod sau unui arc, în cazul rețelelor complexe acest lucru nu prezintă prea multă importanță, trecând pe primul plan probleme cum ar fi: „ Ce procent dintre vârfuri trebuie să dispară
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
tip de rețea socială este rețeaua comunicațională. În cadrul acesteia, fiecare arc (orientat) între doi oameni reprezintă un mesaj transmis prin poștă, telefon sau e-mail de la unul la celălalt. De exemplu, într-o rețea a telefoanelor date, numărul de vârfuri ale grafului care corespunde unui număr de telefon, este enorm, ajungând la 50 de milioane, cea mai mare rețea după cea a World Wide Web (Aiello et al.). Ebel ș.a. au reconstruit experimentul lui Milgram în cazul mesajelor e-mail transmise între 500
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
interconexiunilor dintre diferitele elemente componente ale sistemelor complexe. După aceea, ne vom referi la modalitățile de utilizare ale acestor proprietăți cantitative în studiul teoretic și empiric al rețelelor complexe. Pentru a fixa lucrurile, în termeni matematici, o rețea este un graf în care vârfurile (nodurile) și laturile (arcele) au valori asociate lor. Un graf G este definit de o pereche de mulțimi G={V, E}, unde V este mulțimea vârfurilor, notate cu v1, v2, ..., vn și E este o mulțime de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la modalitățile de utilizare ale acestor proprietăți cantitative în studiul teoretic și empiric al rețelelor complexe. Pentru a fixa lucrurile, în termeni matematici, o rețea este un graf în care vârfurile (nodurile) și laturile (arcele) au valori asociate lor. Un graf G este definit de o pereche de mulțimi G={V, E}, unde V este mulțimea vârfurilor, notate cu v1, v2, ..., vn și E este o mulțime de laturi care conectează perechile de vârfuri vi, vj aparținând lui V. O mulțime
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fi însă mult mai complicate. De exemplu, pot exista mai multe tipuri de vârfuri sau mai multe tipuri de laturi. De asemenea, vârfurile pot avea anumite proprietăți. De asemenea, laturile pot fi orientate (caz în care se numesc arce) iar grafele cu astfel de arce se numesc digrafe sau grafe direcționate. Arcele sau chiar și laturile pot avea ponderi înscrise pe ele, ponderi care pot indica diferite lucruri ce caracterizează legătura dintre vârfuri (mărimea unui flux, intensitatea unei relații, probabilitatea de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai multe tipuri de vârfuri sau mai multe tipuri de laturi. De asemenea, vârfurile pot avea anumite proprietăți. De asemenea, laturile pot fi orientate (caz în care se numesc arce) iar grafele cu astfel de arce se numesc digrafe sau grafe direcționate. Arcele sau chiar și laturile pot avea ponderi înscrise pe ele, ponderi care pot indica diferite lucruri ce caracterizează legătura dintre vârfuri (mărimea unui flux, intensitatea unei relații, probabilitatea de realizare a conexiunii etc.). 6.3.1. Microscara și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cei ki vecini și numărul 2 6.3.7. Subgrafe Uneori în studiul rețelelor complexe apare necesitatea separării din cadrul acesteia a unor părți care sunt definite prin anumite proprietăți comune ale vârfurilor și/sau laturilor. Aceste părți reprezintă subgrafe. Un graf Gi constând dintr-o mulțime de vârfuri Vi și o mulțime de laturi Ei se numește subgraf al lui G={V, E} dacă Vi V și Ei E. cele mai simple exemple de subgrafe sunt ciclurile, arborii și subgrafele complete
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
9. Criticalitatea Poate cea mai interesantă proprietate a rețelelor complexe o constituie criticalitatea acestora. Aceasta presupune existența unui prag critic începând de la care se formează componentele gigant. Sub acest prag, rețeaua există sub forma unor subgrafe deconectate. Peste acest prag, graful se transformă într-un cluster complet conectat. Figura 6.11. Fenomene critice în rețele complexe În figura 6.11 a) este reprezentată creșterea numărului de componente ale rețelei iar în figura 6.11 b) si 6.11 c) sunt date
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sociale, instrumente cu ajutorul cărora putem studia proprietățile rețelelor existente în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
existente în realitate fără a face efortul implicat de culegerea de date. Vom prezenta în continuare câteva astfel de modele mai bine cunoscute din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din domeniul rețelelor sociale complexe. 6.4.1. Modelul grafelor aleatoare (Erdös și Renyi) Modelul minimal al grafelor aleatoare are N noduri (vârfuri) legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
legate între ele prin arce sau laturi plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
plasate între perechi de vârfuri alese aleator. Fie GN,p graful în care între două vârfuri există un arc cu o probabilitate egală cu p. De fapt, GN,p reprezintă o mulțime de grafe cu N vârfuri, în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în care fiecare graf are o anumită probabilitate de apariție a laturilor. Vom exprima proprietățile lui GN,p în funcție de p, care este gradul mediu al unui vârf, adică numărul mediu de laturi incidente acelui vârf. Numărul de arce dintr-un graf aleator este dat de 2 Deci, dacă cunoaștem numărul de vârfuri N, atunci orice proprietate care poate fi exprimată în funcție de acesta poate fi exprimată și în funcție de gradul mediu al unui vârf, z. z se mai numește și număr de coordonare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]