555 matches
-
puncte/noduri. Nu doar punctele (nodurile) sunt critice pentru gradul de conectare al grafurilor, ci și liniile (legăturile) - liniile de articulație. Astfel, linia (legătura) de tip pod este cea a cărei eliminare produce un număr de componente mai mare în cadrul grafului. În graful nondirecțional din figura 2.12, legătura E F este un exemplu de legătură de tip pod. Graful, în forma sa inițială (cu legătura E-F inclusă), conținea o singură componentă. În urma eliminării legăturii E-F, graful se fragmentează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Nu doar punctele (nodurile) sunt critice pentru gradul de conectare al grafurilor, ci și liniile (legăturile) - liniile de articulație. Astfel, linia (legătura) de tip pod este cea a cărei eliminare produce un număr de componente mai mare în cadrul grafului. În graful nondirecțional din figura 2.12, legătura E F este un exemplu de legătură de tip pod. Graful, în forma sa inițială (cu legătura E-F inclusă), conținea o singură componentă. În urma eliminării legăturii E-F, graful se fragmentează, apărând două
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de articulație. Astfel, linia (legătura) de tip pod este cea a cărei eliminare produce un număr de componente mai mare în cadrul grafului. În graful nondirecțional din figura 2.12, legătura E F este un exemplu de legătură de tip pod. Graful, în forma sa inițială (cu legătura E-F inclusă), conținea o singură componentă. În urma eliminării legăturii E-F, graful se fragmentează, apărând două componente. Importanța legăturii E-F poate deveni și mai evidentă dacă ne-am imagina că figura 2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mare în cadrul grafului. În graful nondirecțional din figura 2.12, legătura E F este un exemplu de legătură de tip pod. Graful, în forma sa inițială (cu legătura E-F inclusă), conținea o singură componentă. În urma eliminării legăturii E-F, graful se fragmentează, apărând două componente. Importanța legăturii E-F poate deveni și mai evidentă dacă ne-am imagina că figura 2.12 descrie sistemul rutier dintr-o țară. Distrugerea drumului ce unește localitățile E și F va conduce la izolarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de putere. Distanța dintre noduri este o măsurătoare ce poate fi aplicată la nivelul unei rețele sociale și este în mod direct legată de ideea de conectivitate despre care am discutat mai devreme. Există trei proprietăți esențiale pentru studiul conectivității grafurilor, pentru definirea distanțelor dintre noduri și pentru identificarea punctelor și liniilor de articulație. Acestea sunt: drumurile (walks), cărările (trails) și circuitele (paths) (Borgatti, 2005; Wasserman și Faust, 1994). Aceste proprietăți sunt importante, de exemplu, în studiul fluxului de resurse din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ocupă. Drumurile sunt succesiuni de puncte și linii (sau succesiuni de noduri și legături) care încep și se termină cu puncte (noduri). Mărimea unui drum este determinată de numărul de linii sau legături pe care îl conține. De exemplu, în graful din figura 2.13, putem avea următoarele exemple de drumuri: Așa cum se poate observa din exemplul de mai sus, drumul este o succesiune de noduri adiacente, supusă unei singure restricții: trebuie să înceapă și să se termine cu un nod
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
se pot repeta). În figura 2.13, putem avea următoarele exemple de cărări:. Cele patru exemple de cărări respectă cele două restricții: (a) pornesc și se termină cu un nod, (b) în componența lor, nicio linie nu se repetă. Folosind graful din figura 2.13, putem construi următoarele exemple de circuite: . Cele patru exemple de circuite pe care le-am oferit respectă cele două restricții: (a) încep și se termină cu un nod (care nu se repetă), (b) conțin linii și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemple de circuite pe care le-am oferit respectă cele două restricții: (a) încep și se termină cu un nod (care nu se repetă), (b) conțin linii și noduri care nu se repetă. Între două perechi de noduri dintr-un graf conectat sau dintr-o componentă există cel puțin un circuit. De exemplu, în graful din figura 2.13 putem folosi patru circuite pentru a ajunge de la A la H. Cele patru circuite au următoarele mărimi (adică numărul de linii pe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și se termină cu un nod (care nu se repetă), (b) conțin linii și noduri care nu se repetă. Între două perechi de noduri dintr-un graf conectat sau dintr-o componentă există cel puțin un circuit. De exemplu, în graful din figura 2.13 putem folosi patru circuite pentru a ajunge de la A la H. Cele patru circuite au următoarele mărimi (adică numărul de linii pe care îl conțin). Circuitul cel mai scurt dintre două puncte se numește distanță geodezică
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
presupune că circulația bârfei se realizează în situații izolate în care numărul actorilor implicați este destul de scăzut. Pentru a ilustra câteva dintre tipurile de fluxuri de resurse prezentate în tabelul 2.2, voi folosi exemplele propuse de Borgatti (2005) și graful nondirecțional din figura 2.13. Transferul resurselor pe cărări. Bogdan îi poate oferi lui Dan o carte pe care a citit-o și de care nu mai are nevoie. Dan poate oferi cartea respectivă mai departe lui Cosmin. La rândul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
membri: legături de comunicare, de prietenie, de simpatie, de consiliere, de antipatie, de conflict, de afiliere etc. Rezultatul acestor măsurători se concretizează în seturi de date de tip relațional. Aceste date de tip relațional pot fi vizualizate sub forma unor grafuri (vezi figurile 2.14, 2.15, 2.16 și 2.17) și pot fi stocate sub forma unor matrice (tabelul 2.4). Figura 2.14 exemplifică modul în care sunt poziționate în spațiu birourile membrilor unui grup de lucru. Această
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care se dezvoltă legăturile de prietenie, de comunicare, de antipatie etc. la nivelul grupului. De exemplu, biroul lui Bogdan este așezat cele care obțin între 0 și 12 puncte sunt considerate ca având un nivel scăzut de automonitorizare (Snyder, 1974). Graful din figura 2.14 exemplifică, de asemenea, cantitativ legăturile de comunicare dintre membrii grupului de muncă ale căror birouri sunt vecine (grosimea unei legături diadice este direct proporțională cu cantitatea de mesaje schimbate de membrii diadei). În plus, în graful
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Graful din figura 2.14 exemplifică, de asemenea, cantitativ legăturile de comunicare dintre membrii grupului de muncă ale căror birouri sunt vecine (grosimea unei legături diadice este direct proporțională cu cantitatea de mesaje schimbate de membrii diadei). În plus, în graful din figura 2.14 sunt indicate și date de tip atribut (nodurile albe semnifică sexul feminin). Grafurile ale căror linii definesc cel puțin două tipuri de relații se numesc grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ale căror birouri sunt vecine (grosimea unei legături diadice este direct proporțională cu cantitatea de mesaje schimbate de membrii diadei). În plus, în graful din figura 2.14 sunt indicate și date de tip atribut (nodurile albe semnifică sexul feminin). Grafurile ale căror linii definesc cel puțin două tipuri de relații se numesc grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura 2.14 semnifică atât proximitatea fizică a membrilor grupului (existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cantitatea de mesaje schimbate de membrii diadei). În plus, în graful din figura 2.14 sunt indicate și date de tip atribut (nodurile albe semnifică sexul feminin). Grafurile ale căror linii definesc cel puțin două tipuri de relații se numesc grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura 2.14 semnifică atât proximitatea fizică a membrilor grupului (existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea legăturilor de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
plus, în graful din figura 2.14 sunt indicate și date de tip atribut (nodurile albe semnifică sexul feminin). Grafurile ale căror linii definesc cel puțin două tipuri de relații se numesc grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura 2.14 semnifică atât proximitatea fizică a membrilor grupului (existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea legăturilor de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura 2.14 semnifică atât proximitatea fizică a membrilor grupului (existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea legăturilor de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor tipuri de relații. Spre deosebire de graful din figura 2.14 (care este nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea legăturilor de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor tipuri de relații. Spre deosebire de graful din figura 2.14 (care este nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este un graf direcțional, binar (legăturile sunt fie prezente, fie absente, fără a fi valorizate), care permite vizualizarea legăturilor de prietenie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor tipuri de relații. Spre deosebire de graful din figura 2.14 (care este nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este un graf direcțional, binar (legăturile sunt fie prezente, fie absente, fără a fi valorizate), care permite vizualizarea legăturilor de prietenie dintre membrii grupului de lucru. În graful din figura 2.15, sunt reprezentate și date
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor tipuri de relații. Spre deosebire de graful din figura 2.14 (care este nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este un graf direcțional, binar (legăturile sunt fie prezente, fie absente, fără a fi valorizate), care permite vizualizarea legăturilor de prietenie dintre membrii grupului de lucru. În graful din figura 2.15, sunt reprezentate și date de tip atribut: mărimea scorului de automonitorizare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este un graf direcțional, binar (legăturile sunt fie prezente, fie absente, fără a fi valorizate), care permite vizualizarea legăturilor de prietenie dintre membrii grupului de lucru. În graful din figura 2.15, sunt reprezentate și date de tip atribut: mărimea scorului de automonitorizare. Cu cât crește mărimea nodului, cu atât scorul de automonitorizare este mai mare. Se poate astfel observa că nodurile care au cel mai mare scor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mare număr de nominalizări în rețeaua de prietenie. Adriana a fost nominalizată drept prietenă de cinci membri ai grupului de muncă (Dana, Bogdan, Cristina, Gabriel și Florin), în timp ce Adriana a nominalizat o singură persoană drept prietenă, Cristina. Rețelele vizualizate cu ajutorul grafurilor din figurile 2.14 și 2.15 sunt compuse din legături pozitive (proximitate fizică - vecinătate și prietenie). Pot fi însă construite și rețele sociale compuse din legături negative (antipatie, ură, conflict, evitare etc.) (Labianca și Brass, 2006). De exemplu, graful
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
grafurilor din figurile 2.14 și 2.15 sunt compuse din legături pozitive (proximitate fizică - vecinătate și prietenie). Pot fi însă construite și rețele sociale compuse din legături negative (antipatie, ură, conflict, evitare etc.) (Labianca și Brass, 2006). De exemplu, graful din figura 2.16 58 REȚELELE SOCIALE ilustrează rețeaua de antipatie de la nivelul grupului de muncă. Acest graf este direcțional, compus din săgeți care indică persoana antipatizată din interiorul grupului. Bogdan este cel mai antipatizat membru al grupului, fiind nominalizat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Pot fi însă construite și rețele sociale compuse din legături negative (antipatie, ură, conflict, evitare etc.) (Labianca și Brass, 2006). De exemplu, graful din figura 2.16 58 REȚELELE SOCIALE ilustrează rețeaua de antipatie de la nivelul grupului de muncă. Acest graf este direcțional, compus din săgeți care indică persoana antipatizată din interiorul grupului. Bogdan este cel mai antipatizat membru al grupului, fiind nominalizat de trei persoane (Elena, Gabriel și Cristina), astfel că Bogdan primește trei săgeți (in coming ties/arrows). Bogdan
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
urmare, Bogdan transmite două săgeți (out-going ties/arrows) către Gabriel și Cristina. Analizând rețeaua de antipatie din figura 2.16, putem observa că există două relații reciproce de antipatie: Bogdan-Cristina și Bogdan-Gabriel. Aceste relații sunt reprezentate de săgețile bidirecționale din cadrul grafului. De asemenea, în rețeaua de antipatie se poate observa că Adriana, Dana și Florin sunt noduri izolate (isolates sau isolated nodes). Acest lucru înseamnă că cei trei membri ai grupului nu au nominalizat niciun alt coleg ca fiindu-le antipatic
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]