5,312 matches
-
al scrierilor lui Eugen Istodor și conține întrebarea fără de care această carte nu poate fi citită: sînt autentice sau nu aceste interviuri? Problema autenticității feliilor de viață este vitală - "făcutul" este evident. În doar cîteva replici apare ba o greșeală gramaticală, ba o situație inedită (crocodilul se cam enervează dacă cineva de la etajul superior trage apa), ba o interpretare în stil mahalagesc a unor evenimente politice importante. Nu există oameni perfect stupizi cum îi face să apară în multe cazuri Eugen
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
Va reuși măcar atâta lucru? Nu e sigur deloc, dar nu e nici cu totul imposibil. Cât despre America, ea își va urma un destin care acum pare inexorabil. Va impune (este chiar în curs să impună) întregii planete categoriile gramaticale ale viitorului globalizat. În decursul acestui proces va înflori o vreme, iar apoi nu știu cât de curând: într-o sută, două de ani? mult mai rapid? vom asista la un colaps brusc (ca acela al imperiului sovietic?), se va ofili și
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
poate fi urmărită și prin examinarea volumelor de corespondență ale unor personalități culturale din trecut; am ales pentru acest mini-experiment Scrisori către Ion Bianu, ediție de Marieta Croicu și Petre Croicu, vol. I-V, București, Minerva, 1974-1980. O clasificare formală (gramaticală sau lexicală) a încheierilor epistolare nu spune mare lucru. Clasificarea sociolingvistică - în funcție de nuanțele exacte ale contextului și ale raporturilor (de vîrstă, profesie, intimitate) dintre corespondenți - e mai interesantă și este desigur indispensabilă utilizărilor practice ale materialului. Prefer însă, în acest
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
noi trecem zilnic, plictisiți, sunt înregistrate de Zamfira Zamfirescu cu o mare mobilizare afectivă, asemenea unor evenimente. Chiar și blazarea ei are ceva activ, dinamizator. Poeta colorează momentele cele mai cenușii. Plictiseala însăși devine o comedie, reprezentată prin mecanica ei gramaticală. Iată ce se întâmplă într-un anodin compartiment de tren: " Eu mă uitam pe geam/ Tu te uitai pe geam/ Ei se uitau pe geam/ Ele se uitau pe geam/ Noi toți ne uitam/ pe geam când s-a deschis
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
care se vorbește de limba română, cu atît mai mult cu cît ele nu sînt, din păcate, prea numeroase. în afara studiilor de tipologie lingvistică, a cercetărilor care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor fenomene și categorii gramaticale mai generale (negația, interogația, pronumele relative etc.), lucrările în care se acordă un spațiu apreciabil românei sînt, desigur, cele de romanistică. O recentă bibliografie dedicată frazeologiei și paremiologiei în limbile romanice - Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie, Tübingen, Gunter Narr
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
semantică a unui cuvînt savant poate fi acum urmărită pe fundalul fenomenelor similare din principalele limbi romanice. Așa cum observă autoarea în preliminariile cărții sale (Les emprunts...), interesul focalizat mult timp asupra elementelor moștenite și a aspectelor strict lingvistice, etimologice și gramaticale, tinde tot mai mult să se deplaseze către istoria culturală: căreia îi aparține și zona mai puțin spectaculoasă, dar foarte semnificativă, a "termenilor savanți". Dicționarul (care are ca autori pe Jana Balacciu-Matei, Cristina Halichias, Coman Lupu, Cristian Moroianu, Alexandra Nicolescu
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Lupu, Cristian Moroianu, Alexandra Nicolescu, Victoria Popovici, Sanda Reinheimer Rîpeanu, Oana Sălișteanu Cristea, Maria Theban) cuprinde un material foarte bogat și structurat riguros: se pornește de la termenul latin (6.932 de etimoane, cu minime indicații cronologice, de proveniență și clasă gramaticală), și se înregistrează eventualele sale transpuneri în șase limbi romanice, prezentate într-o ordine geografică, de la vest spre est: portugheză, spaniolă, catalană, franceză, italiană și română. De exemplu, articolul DICTIONARIUM cuprinde următorii temeni: port. dicionário, sp. diccionario, cat. diccionari, fr.
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
originalul, iar asta cu cît traducerea e mai sclipitoare și cu cît sună mai firesc. În confruntare cu fanceza bogată, colorată, foarte liberă încă a poeziei lui Villon, limba română da măsură uriașelor ei resurse lexicale și a plasticității sale gramaticale. Diferența dintre cele două traduceri ale lui Romulus Vulpescu o dovedește încă și mai convingător, pentru că prima exploatează posibilitățile fondului lexical vechi și ale formelor gramaticale arhaice, care îngreunează de multe ori înțelegerea, iar cea de-a doua se bazează
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
lui Villon, limba română da măsură uriașelor ei resurse lexicale și a plasticității sale gramaticale. Diferența dintre cele două traduceri ale lui Romulus Vulpescu o dovedește încă și mai convingător, pentru că prima exploatează posibilitățile fondului lexical vechi și ale formelor gramaticale arhaice, care îngreunează de multe ori înțelegerea, iar cea de-a doua se bazează aproape exclusiv pe resursele limbii române moderne, mult mai potrivite cu directețea, modernitatea și caracterul universal al operei lui Villon. Din amurgul Evului Mediu și pînă
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
verbul unicitatea de sens fiind trecut dezinvolt. Desfășurând rămâne dinamic, chiar prolific, datorită celor două diateze observația, adăugăm sentințe, apoftegme. care îl susțin în comunicare - activă și reflexivă. Toate sunt sclipiri ale gândirii, fie într-un moment de Simplele speculații gramaticale formulate aici, revelație, fie formulate în urma sau în baza unei experiențe aplicate, diferențiat savantului Nicolae Iorga (5 iunie 1871 accentuate sau îndelungate de viață. 28 nov. 1940), au darul de a accentua profunzimile gândirii Deși impulsul fiecăreia în parte rămâne
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
dictonul latin naturalia non sunt turpia (cele naturale nu sunt vulgare) rămâne valabil. Atunci, cine greșește și unde greșește? Este morală cenzurarea naturii și a cuvintelor? A doua observație în legătură cu folclorul WC-urilor este, cel puțin în cazurile menționate, corectitudinea gramaticală. Ceea ce înseamnă că limbajul suburban vine din zona urbană, ca să zicem așa, adică de la oameni cu oarecare școală. De altfel, aproape toate aceste texte sunt depozitate acum pe internet, alături de multe inovații recente în domeniu. Iar internetul, nu-i așa
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
2014 în București. Sector 7 este un grup de umor din România, care încearcă să reinventeze comedia de le TV în mediul online, într-o nouă formulă. Aceștia abordează probleme sociale românești precum numărul scăzut al tinerilor care scriu corect gramatical, care citesc cărți și faptul că aceștia își aleg modele sociale nepotrivite. Printre cele mai cunoscute clipuri video realizate în cadrul proiectelor Sector 7 se numără piesa „Mă-ta are cratimă”, interpretată alături de Krem, dar și clipurile „Cărți! Te Fac Neprost
Vino la Comic Con să cunoşti echipa Sector 7 [Corola-blog/BlogPost/98812_a_100104]
-
în care teatrul sibian a decis punerea în scenă a spectacolului, grupul sibienilor care iubesc arta teatrală contemporană a format o celulă de criză, aceștia declarându-se, și aici citez din caietul program: ”sătui de irlandezii care nu vorbesc corect gramatical limba engleză literară dar care ne dau nouă lecții de moralitate socială”. Nemulțumiți că nu au reușit să boicoteze spectacolul, recoluționarii intenționau acum să blocheze premiera. Fără succes, din câte se pare sala de spectacole fiind plină ochi. Simțindu-mă
True story. Never happened! [Corola-blog/BlogPost/99703_a_100995]
-
pierzi chiar dacă ești mai bun. • Oamenilor le este mai ușor să creadă, decât să cerceteze ei însăși (Seneca). • Vidanjorul nu trebuie să pună nimic în loc... O fac alții! • Nu e nevoie să apărăm ce nu-i atacat. • Terminați cu regulile gramaticale! Trăiască libertatea! Câți sunt dispuși să renunțe la avantaje nemeritate de dragul adevărului? • Poți fi fericit numai dacă încetezi să dai vina pe alții pentru nefericirea ta (Mathieu Ricard). • Lucrurile stau așa cum le vede fiecare. • Adevărul nu prea are circulație pentru că
MOD DE ÎNTREBUINŢARE & NEGATIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380214_a_381543]
-
elev, chiar și un student, pot și sunt dese ori penalizași deoarece nu notează „importantele perle vocale” spuse de profesor. Judecați puțin cu capul elevului dragi profesori. Dumneavoastră nu „dictați” în ritm lent cu tonalități de accentuare a diferitelor forme gramaticale. Dumneavoastră conferențiați, în ritm alert spre a dezvolta cât mai multe teme în scurta oră. Elevul scrie ce prinde. Dese ori fără subiect sau predicat care au fost pronunțate în timpul ocupat de scriere. Ce folos au oare aceste notițe incomplete
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
specializase să descifreze textul poetic fără punctuație și să găsească mesajul. De ce nu se revine cu drag la punctuație? Drumul înainte ar fi cu o întoarcere necesară la uneltele ei binecuvântate, cu un ocol și o asimilare corectă a regulilor gramaticale. Dacă în Ochiul din umbră, reținem virgulele de la capătul versurilor, așa cum le-ați pus dvs., observăm că numai prima este în regulă, celelalte șase sunt total aiurea: "ochiul din umbră/ e pupila mișcătoare/ că vede și tace./ E tărâmul galben
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
este însă vorba de precizarea modelului literar ori istoric aflat la baza scrierii, lucrurile par mai puțin clare. Analiștii monografiei au invocat mijloacele retorismului romantic, vestigiile evidente ale oratoriei clasice, fraza și paragraful cu subtile alterări ale timpurilor verbale ("basorelieful gramatical"), stereotipia figurativă, mai ales în cazul epitetelor. Definirea specificului stilistic al acestei insolite opere a rămas însă, pînă acum, incertă, iar pomenirea unui nume-sursă a fost mereu ocolită. Deși se bazează pe o impunătoare bibliografie de sorginte mai ales franceză
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
ținut de verdeață și răcoare, perspectiva se lărgește treptat, în spațiu și în timp, prin cercuri concentrice având în centrul configurator un personaj-cheie. Utilizând cu dexteritate și în mod creativ stilul indirect liber și pe cel direct legat, alternând persoanele gramaticale și înfățișând "eroii" din exterior sau dinlăuntrul lor, autorul face să crească volumul și complexitatea unor ficțiuni sprijinite pe câte o axă narativă și caracterologică. Ponderea faptelor, structura obiectivă a lumii epice sunt, așadar, marcate și influențate de psihologia, morala
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
adjectival (al douăzeci și douălea meci) se poate explica prin dificultățile de flexiune ale numeralelor ordinale românești. În genere, erorile de tipul citat țin de neatenția uneori explicabilă într-o comunicare orală, dar și de acțiunea unor trăsături ale sistemului gramatical. Confuzia formelor e favorizată de faptul că pluralul substantivelor nu este transparent, lăsînd loc unei ambiguități a interpretării semantice. Identitatea de formă a desinenței de plural -e pentru substantive feminine și neutre și mai ales acordul identic al acestora (cu
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor compuse - indică și categoria gramaticală și flexiunea; are și valoare explicativă, menționînd și etimologia onomastică (care ajută adesea la fixarea formei corecte de pronunțare). Chiar faptul că sînt incluse în dicționar multe nume românești e pozitiv: vorbitorii au adesea ezitări mai ales în ceea ce privește accentuarea unor
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
comodității discursive. Acolo unde poeții adevărați, tensionați și reformatori căutau o transgresare a genului liric, o mutație la nivelul sintaxei și în interiorul lexicului, autorii mimetici se instalează confortabil și previzibil, scriind versuri fără rimă și ritm, cap și coadă, reguli gramaticale și coerență simbolică. O excepție este, pe lângă cea reprezentată de Gabi Eftimie, foarte tânărul Andrei Doboș, câștigătorul concursului organizat de editura Vinea (ediția a XVI-a) și răsplătit prin însăși publicarea manuscrisului. Mănăștur Story nu este un volum capabil să
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
și a atîtor proteste, pe site-ul ministerului) nu ignoră necesitățile lecturii și ale interpretării; la unul dintre puncte se cere, corect, "evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice". Utile mi se par și cerințele care verifică unele cunoștințe gramaticale printr-un aspect aplicativ (și în mare suferință astăzi): punctuația ("explicați rolul semnelor de punctuație"). Sînt totuși multe întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau impresia de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape la fiecare text, cerința de
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
Ea pare tipărită după o versiune la prima mână, fără ca textul final să fi zăbovit vreo clipă sub ochii unui corector. Altfel nu se explică numărul impresionant de greșeli, de la cuvinte care se repetă în imediata lor succesiune până la dezacorduri gramaticale provenite probabil din tăieturi și/sau adăugări de text operate în grabă, nume dactilografiate aiurea (Istambul în loc de Istanbul) sau semne de punctuație aberante (un capitol se încheie cu semnul două puncte (":"). Fără a ști cu precizie dacă o carte precum
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
pronume în reflexiv, indicînd interesul, participarea (îmi cer scuze). Ultima construcție nu este un caz izolat în limba română; ea apare și în a-și cere iertare, a-și cere voie să plece etc., fiind îndreptățită din punct de vedere gramatical și semantic și confirmată de tradiția literară: secvența îmi cer scuze e atestată în Dicționarul limbii române (DLR), chiar la scriitorii mai vechi. Și construcția similară, în care obiectul cererii este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
de pași" din miezul celei de a doua chemări, ca și sărutul pe talpa iubitei cu care aceasta nu se îndură să-l calce - versuri din vara aceasta ori din veri mai vechi, unde poetul își apără tenace o formă gramaticală bizară, preferând subțioarei subsorul, și gata! (Dan Minoiu Ploiești) *Despre oboseala trecerii timpului în privirile, în ridurile femeii care cu modestie își aduce aminte până la urmă de singurătate, după ce a iubit, după ce a născut, după ce a pierdut speranța. Temele femeii
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]