316 matches
-
Beclean, mă mustră din colț, ești grasă, mănînci prea mult! de luni de zile nu mai mănînc pîine, dar sînt bolnavă de inimă și am probleme cu tiroida! da, trebuie să slăbească, am avut și eu probleme cu tiroida! e grasă rău! fata înstrăinată prin Austria, mă întorc la neamuri, pocești cuvintele, doi bătrîni te provoacă, vorbele rele din staționarea prelungită, mecanicul o fi adormit de nu mai pleacă din Beclean! vinovata de obezitate propun explicații, așteaptă alt tren! așa sărim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria ruptă în clivajul sat-oraș, medie ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
face prețurile În așa fel Încât toată lumea să fie mulțumită și sătulă. Poporul se veselește și chefuiește În draci și pe lângă popor Își trage sufletul și Steluța și Motănica. Masa lor e plină mereu, pisicile se clatină pe picioare de grase, numai Gilbert mănâncă de unul singur un pui pe zi, de s-a făcut un ditamai buldogul, ca mâine Îl vezi prinzând de pe urmă pe huiduma aia de țigan căruia i-a luat numele. Numai de Laur nu le-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care nu existau în realitate: nu mai întâlnisem până în momentul acela brazi atât de înalți și de drepți, stejari atât de robuști și de umbroși, râuri atât de limpezi, pajiști atât de verzi, flori atât de parfumate, iarbă atât de grasă, și tot așa, atâtea specii de animale și de plante a căror existență paradisiacă nici n-aș fi putut să mi-o imaginez. Am rămas copleșit de ospitalitatea oamenilor acestora care, știindu-mă prieten cu Cotys, mă tratau cu mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
respectiv a municipiului București; ... c) prelucrarea resturilor lichide grase presupune existența următoarelor condiții: ... - unitatea trebuie să aibă amenajările necesare care să asigure separarea completă între, pe de o parte, resturile lichide grase netratate și, pe de altă parte, resturile lichide grase tratate; - unitatea trebuie să aibă spații de depozitare a resturilor lichide grase netratate, precum și spații de depozitare a resturilor lichide grase după tratare termică; - spațiile de depozitare și instalațiile de tratare ale unității să poată fi spălate ușor și dezinfectate
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 27 aprilie 2001 privind măsurile de supraveghere, profilaxie şi combatere a pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136142_a_137471]
-
Brânză grasă sau pudra, de orice tip: 0406.20.10 -- Brânză Glarus cu ierburi (zisă și "Schabziger"), fabricată din lapte - 273 smântânit cu adaos de ierburi fin măcinate 0406.20.90 -- Altele - 273 0406.30 - Brânză topită, alta decât cea grasă sau pudra 0406.30.10 -- La fabricarea cărora nu s-au folosit alte brânzeturi decât Emmental, Gruyere și Appenzell și care pot avea adăugată brânză Glarus cu ierburi (zisă și "Schabzinger"), condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, cu un conținut de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Mușcat Cabernet Sauvignon - Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay - Columna - Creată Zackelweiss Feteasca albă Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagră Schwarze Madchentraube Feteasca regală Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Frâncușa Mildweisser Furmint - Galbenă de Odobești - Grasă de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca albă Slancamenca Merlot - Mușcat Ottonel - Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger - Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio Plăvaie - Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling
NORME METODOLOGICE din 10 octombrie 2002 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145625_a_146954]
-
în greutate Peste, pui la grătar sau fiert la cuptor; vegetale (fără roșii și fasole); fructe (prune,ananas, grapefruit, kiwi, cireșe, suc de cireșe negre) Lipsa acidului clorhidric din sucul gastric. nu pot digera bine lactatele, în special pe cele grase grâul care duce la creșterea în greutate și hiperaciditate musculară -crește cantitatea de mucus Apar reacții insulinice (rezistență la insulină) care încetinind metabolismul duc la diabet și obezitate Soia, lapte, brânză, făină de orez, pâine secara, ulei măsline, un pahar
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
dintre cele mai de sea mă artis te lirice din toate timpurile“, interpreta a peste 60 de roluri în opere celebre, murea în sărăcie. Dar la Cotnari n a curs tot timpul râuri de lapte și miere, alături de poloboace cu Grasă. Au fost și vre muri înt unecate, de sărăcie și moarte. Iată ce zice cronicarul Io n Neculc e, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), nu pomenește de vreo ieșire a țarului și domnului din Iași (atunci când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre care Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este un soi foarte vechi și, de ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este un soi foarte vechi și, de ce nu, un soi d acic. Deși cel mai adesea numele podgoriei este legat de cel al lui Ștefan cel Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ștefan cel Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de 4.000 - 5.000 kg. Producerea unor vinuri dulci naturale, provenite din strugurii soiului Grasa, ce au suferit fenomenul de botrytizare (având un procent ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a căutătorilor de aur în nisipurile aurifere. Vinurile dulci din Grasa, obținute din strugurii culeși la stafidirea boabelor, prezintă însușiri organoleptice și de compozi ție care corespund vinurilor de acest gen de reputație mondială. Aceste vinuri se caracterizează prin conținuturi importante de glicerol și extract, ceea ce le conferă onctuozitate și corpolență
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția Mondială de la Paris, Grasei de Cotnari i s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este licoarea căreia, din cauza controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de știință, scriitorii și specialiștii (pe care îi vom prezenta împreună cu referirile lor la Cotnar i, în pa rtea a doua a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]