1,396 matches
-
Ioanițoaia, Ilie Șerbănescu, Victor Ponta, Daciana Sârbu, Ecaterina Andronescu, Jean Valvis, Lavinia Șandru, Nicolae Badea și Bebe Ivanovici, Adrian Năstase, Gigi Becali, Mitică Dragomir, Mircea Albulescu, Titus Corlățean Corina Crețu, Eugen Cristea, Dan Mircea Popescu, Robert Negoiță, Gheorghe Turda, Dumitru Graur, Vasile Șeicaru, Mircea Martin, Gabriel și Georgeta Dimisianu, Ducu Bertzi, Irina Loghin, Fuego, Paul Everac, Răzvan Theodorescu, Ivan Patzaichin, Gheorghe Gheorghiu, Evandro Rosetti, George Nicolescu, Mugur Mihăescu, Monica Pop, Carmen Tănase, Sorin Oprescu, Christian Ciocan și ambasadorul Republicii Moldova la București
Zeci de localnici din Bârca i-au adus un ultim omagiu lui Adrian Păunescu. Vezi cine a mai fost la sicriul poetului () [Corola-journal/Journalistic/49558_a_50883]
-
de lîngă noi, pe cele mai înalte culmi ale extazului, fiecare exclamînd, cu firească mîndrie, „what a wonderful world” pentru că sîntem, iată, pe locul întîi pe lumea cealaltă: „iarna își ia cortegiul ei de morți/ oameni și cîini păsărele pisici grauri și porumbei/ vine primăvara cu floricele și păsărele/ pleacă și ea cu cortegiul ei specific/ și vara și toamna la fel/ cresc recoltele/ crește pib-ul morții/ suntem pe cele mai înalte culmi/ locul întîi pe lumea cealaltă” (locul întîi pe
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]
-
în titlul însemnărilor mele cartea de interviuri cu scriitori contemporani ai lui Felix Aderca din 1929 de la Editura Națională S. Ciornei. Am un exemplar din prima ediție, cu „măștile”, adică portretele desenate de Marcel Iancu, dedicat de autor lui Constantin Graur și trecut prin biblioteca lui Virgil Ierunca, ale cărui sublinieri se pot observa din când în când. Nu peste mult timp, dacă aplecarea noilor generații către uitare va continua, nu-și va mai aminti nimeni de niciunul dintre aceștia. Nici măcar
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
în coadă de pește, fiecare scriind cum îl taie capul. Eșecul mai are o cauză în faptul că reforma recentă tulbura apele unei ortografii în cea mai mare parte fonetică, introducând elemente de etimologie. Să ne reamintim că și Al.Graur a publicat cu decenii în urmă un Mic dicționar ortoepic și ortografic în care corecta pronunții și scrieri greșite, cum ar fi muncipiu, atât de drag lui Ceaușescu, în loc de municipiu, sau prevèdere, preferat tot de Ceaușescu lui prevedère, ceea ce în
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
intelectuali, scriitori, filologi, savanți, artiști vizuali, actori, arhitecți, muzicieni etc.). Sunt cel puțin două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer, Z. Ornea etc.) și avangarda literar-artistică (Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, Sașa Pană, H. Bonciu, Max Blecher, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur, Șesto Pals, Isidore Isou, Paul Celan, Gherasim Luca, Marcel Iancu, Arthur Segal
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
de la „Jurnalul lui TeodorescuBraniște”, de consilier de presă la Externe, propus de C. Vișoianu, de colaborator al lui N. Carandino la un periodic nou nu-l „interesează”. Dar se retrage și din redacția „României libere”, siderat de conformismul lui Alexandru Graur și al „bandei lui” pe care nu-l percepuse din capul locului. Ochii i se deschid rapid, pătrunzător, inclemenți asupra cruntelor realități ale totalitarismului incipient. Ajunge adversarul „regimului de comitete secrete” și de „imbecilitate îndoctrinată”. Sînt vorbe salutare, în favoarea conștiinței
Mihail Sebastian mîntuit? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3646_a_4971]
-
cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, informează B365. Este o zi importantă și pentru păstori: ei își aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii și aleg paznicii care trebuie să le păzească
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, informează B365. Este o zi importantă și pentru păstori: ei își aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii și aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la pășune. De asemenea
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
celor care muncesc în această zi de sărbătoare sau care vor mai semăna porumb și ovăz li se vor usca bucatele pe câmp. Nici viticultorii nu au voie să muncească în această zi, pentru că doar așa vor proteja strugurii de grauri.
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
ziare Prin toată țara la țară prin arii - ici-colo și câteva flori de floarea-soarelui cu tulpinile viguroase cu frunzele cât brusturii leit atletele plantelor; florile soarelui cu receptacole mari zise site învelite în ziare să nu le ciugulească semințele ciorile graurii vrăbiile. Posibil în unele ziare sunt publicate și versurile tale ocrotitoare cum ar veni păstrătoare de semințe. Botez Nicio legătură între placentele de la naștere și placentele de petrol ce acoperă oceanul și totuși așa se face că urme de petrol
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/2557_a_3882]
-
un înger Să le-nfășoare-n șoapte și-n răsfrîngeri Spre a le face-apoi, moi, să îndure Cele mai strașnice și îndelungi alaiuri De fauni lăudînd-le sînii din naiuri, Cînd roua lin pogoară, bleu, pe plaiuri, Ademenită de privighetori și grauri, Linsă cu poftă, de pe brusturi, de balauri... Căci Dumnezeu e bun și ne învață Plăcerile, de dis-de-dimineață, Ca să le ținem minte-o-ntreagă viață... Să poți să furi din frumusețea lumii... Să poți să furi din frumusețea lumii Fără să
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
Israel, dar și pe militanții sioniști din închisorile comuniste românești, deși fiul său este un colonel de Securitate, recent epurat, și care nesuportându-și păcatele vs. consângeni, se va sinucide. Sub trăsăturile savantului profesor Mendelică, îl recunoaștem pe lingvistul Alexandru Graur . Pe deja cunoscutul fundal de Delațiune, arestări, teroare a dosarelor, aflăm de un Nando Rossi, cetățean italian repatriat o dată cu instalarea la putere a comuniștilor, și revenit la sora lui căsătorită la București cu un român. Misiunea comunistului Nando este de
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
întărește percepția ei negativă. Iorgu Iordan a fost convins că -i se va generaliza: în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (1943, 1948), considera tendința ireversibilă: "nu văd ce-ar putea interveni s-o oprească" (p. 63). Și Al. Graur a preluat această idee (prin care în 1940 explica pluralul sumi, în loc de sume). În celebra sa carte din 1968, Tendințele actuale ale limbii române, Graur discuta pe larg problema ("foarte adesea cele două forme coexistă, de exemplu cireșe și cireși
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
tendința ireversibilă: "nu văd ce-ar putea interveni s-o oprească" (p. 63). Și Al. Graur a preluat această idee (prin care în 1940 explica pluralul sumi, în loc de sume). În celebra sa carte din 1968, Tendințele actuale ale limbii române, Graur discuta pe larg problema ("foarte adesea cele două forme coexistă, de exemplu cireșe și cireși ", p. 106), dar își punea și o întrebare aproape retorică: "Nu cumva în momentul de față, după o perioadă de dezvoltare a tipului cu -i
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
punea și o întrebare aproape retorică: "Nu cumva în momentul de față, după o perioadă de dezvoltare a tipului cu -i, se dezvoltă din nou cel cu -e?" (p. 118). Mai tîrziu, în Dicționar al greșelilor de limbă (1982), același Graur recomandă tocmai formele cireșe și căpșune, cu o explicație care se va bucura de o lungă carieră: forma în -i "e pluralul de la numele pomului / plantei". Am constatat cu surprindere că unii vorbitori de azi pur și simplu neagă existența
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
tendințe de a elimina ambiguitatea și de a distinge sensurile. În realitate, limbile naturale funcționează perfect cu o mulțime de ambiguități și polisemii, rezolvate doar de apelul la context. În cazul dat, i-a convins pe mulți ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
Rodica Zafiu Într-un articol intitulat Limbi amestecate (publicat în 1947 în Bulletin linguistique și reluat în volumul Scrieri de ieri și de azi, 1970), Alexandru Graur descria tendința ludică a vorbitorilor de a transforma cuvinte ale propriei limbi în cuvinte străine, prin adăugarea unor terminații sau doar prin modificarea scrierii și a pronunțării. Cele mai multe din jocurile care produc falși termeni străini sînt efemere; unele ajung totuși
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
modificarea scrierii și a pronunțării. Cele mai multe din jocurile care produc falși termeni străini sînt efemere; unele ajung totuși să circule, cel puțin în limbajul familiar; un exemplu de formație glumeață cu terminație străină impusă în uz ar fi, după Al. Graur, colocvial-ironicul familion. Evident, transpunerea inconștientă a unor cuvinte și expresii din limba maternă în cea străină e în primul rînd o tendință normală și o sursă tipică de greșeli în procesul învățării unei limbi: furculision și fripturision ale lui Guliță
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
străină de fantezie a unor cuvinte și texte din limba maternă (nu rareori din registrul vulgar, cu transgresarea unor tabu-uri). În funcție de ponderea în sistemul de învățămînt, ținta preferată a parodiei au fost latina, franceza, germana etc. În articolul său, Graur evoca și cazul cuvîntului mitocan, pronunțat în glumă în manieră franțuzească: mitocain. Rezistența formei e confirmată de atestări mai recente, în presă - ,Le mitocain roumain" (titlu în Academia Cațavencu, 36, 1992) sau din Internet: ,nu îmi place când bărbații sunt
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
la un moment dat, în mulțimea de gură-cască, ,mitocans et mocofans", cărora li se adaugă, pe aceeași pagină, și badarans; cuvintele românești - și caragialești - sînt inconfundabile și e plăcut să ne imaginăm efectul lor misterios-eufonic asupra cititorului francez. Tot Al. Graur semnala, în 1947, pronunțarea Obeur, care s-a păstrat pînă azi, cu diverse inovații de transcriere: ,vedeam cozi (...) prin Obeurre & Pantelimon market / plazza" (Observator Cultural, 199-200, 2003); ,Magazinul Bucur OBEUR" (comentariu din forumul Gândul, 1.06.2005); ,el aducea vorba
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
la menținerea formei provine desigur din contrastul între registrul popular al unui cuvînt de origine non-latină și franțuzirea lui (uneori într-o parodie extinsă a pronunțării în manieră franceză). Nu cred că se mai folosesc azi alte forme citate de Graur, ca pardeuse și poften. Materialele mai vechi despre argoul românesc atestau și alte locuțiuni populare cu aparență franceză: pe nevé, a la fonfé; dintre acestea, doar prima se mai folosește, fiind simțită mai curînd ca o siglă. În ultima vreme
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se succed cu o viteză prin care transpare miracolul vieții într-o necurmată, incomensurabilă proliferare: "pe timpan grauri sonori își făcuseră culcușul/ și un cîntec molcom susura din ramuri de diamant/ sub membranele translucide/ densitatea și zborul se desprindeau una de alta/ prin cromozomii sticloși orbecăiau mesageri cu făclii/ flacăra olimpică tremura într-un corp ce se plăsmuia
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
pe esplanada din fața Palatului de Cultură, la cortul verde Accu-Chek, incepand cu ora 10:00. Personal medical autorizat va va oferi sfaturi în ceea ce privește importantă automonitorizarii și a unui stil de viață adecvat pentru persoanele cu diabet. Prof. Univ. Dr. Iuliana Graur va va răspunde întrebărilor dumneavoastră între orele 11:0012:00. Citește tot... Alexandrina Hristov @ Mojo, sâmbătă 10 octombrie Alexandrina Hristov, cântăreața și compozitoare originară din Republică Moldova vine la Iași, sâmbătă 10 octombrie 2009, în Mojo, o noua locație atractivă
Evenimente [Corola-blog/BlogPost/94942_a_96234]
-
înstrăinare de sine, Ion Horea își caută mântuirea în amintirea și iconografia Transilvaniei natale și eterne. între tumultul haotic al orașului și "întunecimea gropii" poetul alege să se-ntoarcă "în plop la cuibul de buhă", revizitându-și reperele vitale, ocrotite de grauri și sturzi, de Târnave și Mureș, de Munții din Apus, aflându-l în toate pe El: "Desculț, pe drumul țării, de când, nici nu mai știu,/ El în vecie Tatăl și eu vremelnic Fiu,/ S-ajungem unde-i locul de nuntă
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
fie mai bine cunoscute. S-a apelat, pentru a depune mărturie, pentru a face aprecieri asupra uneia sau alteia dintre componentele personalității lui Densusianu, la lingviști (Gaston Paris, I.-A. Candrea, G. Giulea, Al. Rosetti, G. Ivănescu, D. Șandru, Al. Graur, D. Macrea, B. Cazacu, Valeriu Rusu), la scriitori (Eugeniu Speranția, M. Cruceanu, Emil Isac, I. Minulescu, Dragoș Protopopescu, Al. T. Stamatiad, I. A. Bassarabescu, V. Tempeanu), la critici și istorici literari (P. P. Panaitescu, Basil Munteanu, D. Murărașu, Ovidiu Papadima
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]