2,142 matches
-
brațul și din ciot îi crește, instantaneu, un steag tricolor. Cățeii de usturoi zboară în toate direcțiile, ăia atinși fac sfâââr și dispar, se evaporează, se duc, rămâne numai o dâră de pucioasă după ei. S-au dărâmat toți pereții, gravitația a dispărut dintr-odată și plutesc printre mobile, cioburi colorate, picioare, torsuri și brațe smulse. „Ce faci, iubitule?” îmi zâmbește un cap blond. - Ce faci, dragă? repetă Carina. Ce pedalezi ca apucatul? *** Luni Coastele-mi îmboldesc plămânii, umărul stâng seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de mâna omului. Orice e generat de computer și cântat de-un sintetizator Moog. Vreau să mă rup în figuri la o petrecere dansantă într-un zbor al TWA către Lună, unde băiețași și fetișcane cool dansează twist sălbatic la gravitație zero și mănâncă delicioase pilule snack. Asta vreau. I-o spun lui Brandy Alexander, și ea se duce ață la geamurile din sticlă și alamă și execută un dans scălâmbăiat, chiar dacă ne mișcăm în sus, iar forța gravitațională face asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
simțiți nobile când masați picioarele vagabonzilor jegoși care apelau la serviciile gratuite ale clinicii de la școală. Asta cu ani și ani în urmă. Tu, tu ești tot săracă. Părul îți cade, rupându-se lângă scalp. Din cauza alimentației proaste sau a gravitației, oamenii cred că te-ncrunți chiar și când n-o faci. Pe fata asta care ți-a fost colegă o vezi ieșind dintr-un hotel șic din centru, portarul îi ține ușa deschisă în timp ce ea iese legănându-și blănurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
zis singură se îndepărtase de profesorii Alexe, descoperise în primul rând că este posesoarea unor ore plate și goale, pe care nu știa cum să le umple, că odată ieșită din ciudata lor influență, fusese propulsată în afara unor forțe de gravitație și-i era greu să-și recunoască dezechilibrul resimțit. Când să plece sosi acasă și Ovidiu, ridicat în slăvi de Sidonia cu câteva minute mai înainte. Uite, glumea ea pe hol, unde se întâlniră cu toții, vorbești de lup și Ovidiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fluturi, a curcubee, și râsul meu le face să danseze, să-și schimbe culorile de la unul la altul, într-o plăcere de gheare viguros înfipte dintr-o carne în alte, până la sângele care se sparge în sfere albe, roșii, fără gravitație, zâmbetul lui mă saltă cu lava din tălpi, măi?! ție îți cam place de el, spune Cezar, da, cum să nu, și tu și eu căutăm același lucru în toate sensurile. Bianca, am pierdut un prieten, ce faci, ție îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-și bate capul ca Michelangelo, modelul lui totuși, dar pe stil ortodox, cu Capela Sixtină pe care și noi am văzut-o. Enoriașii cu dare de mână ajung tocmai sus pe pereții bisericilor fără probleme și fără nici o aprobare. Legea gravitației e suspendată În acest caz și ajungi pe post de sfânt În funcție de danie și de preferințe. Pentru Vechiul Testament prețurile sunt mai mici pentru că cine vrea să fie evreu În ziua de azi? Rămân chiar locuri libere, măcar că ce versuri frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și simți răceala apei, legănarea neîntreruptă a lacului, apa urcând și coborând ritmic pe degete tale. Îți retragi brațul; savurezi amorțeala pe care răceala apei ți-a lăsat-o în degete. Întinzând mâna, închizi ochii și pipăi mecanismele infinitezimale ale gravitației și rezistenței pe când lichidul își găsește făgașe pe pielea ta, se acumulează în picături de-o greutate precisă, apoi cade, fiecare strop dispărând cu un plescăit sonor. Acum, chiar în clipa în care se aude acel plescăit - oprește-te. Încetează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o sută nouăzeci de cuvinte care au alcătuit descrierea mea, îndărătul sau înăuntrul sau prin cele nouă sute nouăzeci de litere, are loc un soi de flux. O curgere pur conceptuală, fără masă, greutate sau substanță și fără vreo legătură cu gravitația sau timpul, o curgere ce poate fi observată doar dacă alegi să te uiți la ea exact din unghiul din care ne uităm noi acum, însă, cu toate acestea, un flux ce se varsă direct din lacul meu imaginar într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
știm asta sigur. — Păi, nu știm sigur nici că eu n-am cancer. Nu știm nimic sigur. Asta ar trebui să mă liniștească? Am ridicat picioarele vertical cu pământul și am încercat să le țin așa, luptându-mă cu forța gravitației. — Hmm. La asta mă gândeam când am spus-o. Am băut restul de bere în tăcere pe când cerul de seară se întuneca, pescărușii fâlfâiau din aripi și bombardau marea, valurile se loveau de stâncile mari și maronii, măsurându-ne clipele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și ștecărul îmi biciui coastele și țâșni pe punte, peste balustradă și dispăru în mare. Tăcere, întreruptă doar de vasul care se scufunda pârâind. Apa revărsându-se peste balustrade și catargul înclinându-se spre mare. Eu întins pe spate plângând. Gravitația trăgând încet totul de pe punte către albastrul apei. 33 Fragmentul becului (Partea a treia / Porțiunea codificată) totul totul s-a terminat. Ultimele semne ale verii încă-și mai fac loc printre nori în unele după-amiezi, dar noaptea se lasă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
moartă, de vreme ce era atât de îngrozitor de vie, de verde și strălucitoare. În jurul ei, totul se mișca: norii, florile în bătaia vântului, chiar și soarele pe cer se mișca în cercuri concentrice și strălucitoare; ea stătea nemișcată, ca un centru de gravitație al întregii lumi, așa cum trebuie să fi stat în sufletul străbunicului. De altfel, imediat a doua zi mi s-a arătat ferestruica și de-atunci am revăzut-o de multe ori, dar pe Lucreția nu am mai visat-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cap, înainte și înapoi, și ateriza de fiecare dată în picioare. Era foarte înalt și saltul său brusc depășea cu mult săritura celorlalți. Lui nu-i era frică să zboare, să se înalțe oricât de sus. Ateriza lent, parcă în ciuda gravitației, pe picioare de pisică, apoi se înălța iar, făcea câte o rotație sau două prin aer, apoi iar și iar, fără efort, fără întrerupere, într-un perpetuum mobile. Și energia lui pornită dintr-o sursă necunoscută creștea, fără aparența celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tot aici se pregătesc de zbor, disciplinat, unul câte unul, pășesc agale până la stânca de la buza mării. Aici așteaptă o vreme, ca și cum s-ar pregăti pentru o călătorie lungă, deschid larg aripile și se înalță lin, ușor, apoi planează împotriva gravitației către înaltul cerului. Odată intrat în tărâmul celest și al mărilor, albatrosul devine o pasăre măiastră. Modelul uman al aeroporturilor pare să fie o copie a obiceiurilor acestor păsări fantastice. Ciocurile se prind într-un duel amoros, se distinge un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
prin fereastra deschisă; deodată, un fulger străbate camera, se izbește de oglindă, apoi se întoarce ca un bumerang și străpunge capul gnomului, el se revelează a fi doar un balon scofâlcit ce a pierdut prea mult neon în luptă cu gravitația. Totuși și aceasta poate constitui un semn, îmi spun ducându-mi mâinile la urechi. Unde este tunetul? mă întreb. Fulgerul a trecut deja de-o vreme, dar perechea lui unde e? De ce nu se aude?... Privesc din nou prin întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ecloza. Din mugurii răspândiți pe tot corpul, scoteau timid capul, flori. "Dacă o ține așa, vom fi invadați de albine", spuseră specialiștii. Doctorul Talancă hotărî izolarea. În rezerva ei se putea intra doar cu costume de cosmonaut. Pentru că se instaurase gravitația Lunii. De altfel, băboiul plutea. Nu părea să o deranjeze vidul care năvălise în rezervă, ci faptul că nu putea să coasă. Ținea acul de aur între degete, dar orbise total. Fapt benefic pentru bucătăresele care culegeau cu plasele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tsunami-urlet, în urlet-seismic, în bombă atomică-urlet, sau urlet-supersonic, spărgând bariera de viteză a sunetului și trecând prin corpurile solide și lichide, devenind urlete care creau vid și antiurlete, asemănătoare cu plonjonul antimateriei peste noi, găurile negre ale urletelor, cu o gravitație uriașă, care atrăgeau distrugând toate urletele vii, concurente, o galaxie de o forță uriașă a urletelor materiale închise în atomi și molecule. Ermetizate magnetic în urlete, undă-tractoare chiar a strigătului începutului, pentru că avea puterea supremă de a vehicula, prin urlete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
despre care eu, nea Costică frizerul, asemenea prietenului meu, Șepcarul, de la prăvălia de vizavi, auziserăm de-a lungul existenței noastre serbede, întreruptă din când în când de moarte, așa cum tata lui Grasu, în timp ce înălța zmeul, a făcut infarct și, ignorând gravitația, s-a ridicat la cer, iar când Dumnezeu i-a întins o mână, datorită diferenței de fus orar, tata lui Grasu trecu pe lângă Creator, într-altă veșnicie, cu degetele încleștate pe sfoara zmeului, care pentru prima dată în istorie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Eu aveam mai mulți în contul meu bancar, dar nu până într-atâta încât comparația să fie nejustificată. De altfel, mașina mea valora pesemne de zece ori mai puțin decât a lui. Și-apoi, aveam de ales? Centrul meu de gravitație îl părăsise deja pe Baptiste pentru Olaf. Nu îmi aminteam nici măcar ce făcusem înainte. Cu oarecare efort, aș fi putut să-mi aduc aminte. Nu produsei acest efort: dacă precedenta mea activitate nu-mi țâșnea de la sine în memorie, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
-te și tu cu cine voi fi nevoit să mă aliez, în cine trebuie să am încredere, cu cine trebuie să bat palma, se plînge. Pătrățelele lucioase prind conturul unei table de șah zidite în perete pe suprafața căreia, sfidînd gravitația, pioni, nebuni, regi și regine își dispută teritoriile. Doi, trei, patru, ef, ghe, haș, s-ar putea totuși ca mica mea strategie să fie etichetată ca fiind cel mai diabolic plan din istoria modernă a României. Îmi asum această responsabilitate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
înseamn... peste 1/3 din populația Lumii. Chină reproduce un mers al dezvolt...rii economice întâlnit în Coreea de Sud, Taiwan, Malaezia etc. Ins..., repet, dimensiunea procesului este sau poate deveni copleșitoare. În deceniul trecut, se vorbea deja despre glisarea centrului de gravitație în economia mondial... în zona Pacificului. Criză financiar... din Asia de Sud-Est se dovedește a fi fost un episod care nu schimb... datele fundamentale ale procesului. Dac... tendințele actuale se mențin, într-o generație, China va fi un rival al SUA și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
r... temei. Dac... ins... lungim orizontul de timp, apar întreb...ri care invit... la o deschidere a gamei de opțiuni. Astfel, majoritatea analiștilor serioși consider... c... ascensiunea economic... a Asiei (a Chinei, mai ales) este de nestopat, c... centrul de gravitație economic... al lumii gliseaz... c...tre zona Pacificului. Acest fenomen se produce pe fondul unui progres tehnologic extraordinar (al absorbției și gener...rii de tehnologii informaționale și comunicaționale), al intensific...rii schimburilor comerciale în Regiune. Ar fi numai o chestiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
prefață, în ce împrejurări și-a scris versurile: „Acum, la «strunga vieții», după ani de pribegie pe crestele munților [...] Dumnezeu m-a răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În seara aceea am încropit câteva versuri. Astfel evocă poetul momentul de neuitat în care a început să scrie un volum de versuri destinat uitării... Si poetii spun lucruri trAsnite „Într-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în somn, / înveselit ca tartina unei / tranzacții deschise, deodată / la toți nasturii“ (fără titlu) „eu, în gangul de ochi / ostil pândind din iasomie, / eu, acest rest de câine / tricolor pe roată.“ (Un câine tricolor pe roată) „Mâna mea scuipată de gravitație / din gura statuilor / sparge ouă primordiale / cu imaginea șarpelui.“ (Lin coboară ziua de naștere) „După ultima modă a iluziei, / stăm într-o flacără / fără nici o fisură, / schimbând numai din când în când / polaritatea pâinii“ (Ca o cometă la domiciliu, II
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
1. (A)casă este locul unde ești așteptat. Petru a făcut cale întoarsă în inima muntelui. Drumul între două singurătăți îl recunoștea cu ochii închiși. Valea Bârgăului, acolo unde cu câteva zile în urmă un furnicar negru mișuna într-o gravitație browniană, era scăldată în galben hepatic. Soarele gelatinos se lua după cizme. Era noiembrie. Arbuștii, plantați într-o ordine perfect geometrică, stăteau neclintiți în front, precum niște soldați disciplinați, adunați compact pentru inspecție. Dincolo de Bistrița, o culme de brazi tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
respira. Era complice cu un sine străin într-o mare minciună. Adevărul, un zar cu muchiile tocite, s-a rostogolit de atâtea ori pe partea luminoasă, încât partea luminoasă nu mai exista și totuși rostogolea cuburile știrbite de nenoroc în virtutea gravitației de a fi unul. Complicitatea sinelui de împrumut se ia precum noroiul pe ghete: Hai să ne amăgim împreună, Doamne! Să numim minciuna adevăr și să exaltăm în binefacerile lui! Deschide fereastra să respirăm adevăr cu toți plămânii: adevăr la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]