459 matches
-
să arunci Înăuntru nisip, ciment, apă și să apeși, cu mare Îndemânare, pe buton. Atunci totul se făcea cu unelte strunite de mâinile oamenilor. Apa, cimentul, nisipul și, după caz, varul, se amestecau și se răsamestecau cu sapa, lopata si grebla. După aia se căra spre schele În găleți de tablă zincată. Erau așa de grele, că unora li se lungiseră brațele ca la maimuțe, de le atârnau pumnii prin țărână. Deținuții sunt convins că munceau În condiții mai umane decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
astfel? Să ne folosim, așadar, de acest dar al lui Dumnezeu tocmai pentru a ne proteja de această lume infestată de Rău din cauza unor demiurgi haini... VI CERINTHE și „satisfacerea poftelor pântecului” Isus hedonist... Cerinthe este agățat rapid de dinții greblei patrologice, și abia dacă scapă... Citat un piculeț, el dispare aproape imediat după aceea. Și, de fapt, singurul care-l citează este Ipolit din Roma, care expediază „cazul” în doar câteva rânduri... Destul pentru a ne face să întrezărim o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căci nu mai era nici un suflet care să trăiască acolo, domnul nu se mai arăta, iar cucoana avea să stea la băi până la jumătatea lui septembrie; asta era atât de adevărat, încât portăreasa îl rugase pe Zéphyrin să dea cu grebla și, de două duminici, Zéphyrin și cu ea își petreceau acolo după-amiezile. Oh! era frumos, era necrezut de frumos 196. Ceea ce am plasat în italice aparține discursului indirect liber. Pe ce se bazează această afirmație? În primul rând, putem opera
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
editoriale practicate de Editura și Librăria Alcalay și de Editura Cartea Românească sau în nota referitoare la F. Aderca, ale cărui cunoștințe de limbă franceză nu l-ar îndreptăți să traducă sau să comenteze texte din Paul Valéry (Moralistul și grebla). Literatura străină este prezentă doar printr-un fragment, într-o tălmăcire semnată M.S., din O seară cu domnul Teste de Paul Valéry. A.-M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287502_a_288831]
-
iarnă s-ar întări și așa mai lesne și mai sigur ar suferi asprimea timpului răce. Sămânța să se amestece pe giumătate cu ovăz și așa să se samene, deopotrivă, pe locurile săpate, apoi să se grebleze pe deasupra cu o greblă tare cu dinți de fier; ca să se amestece sămânța cu pământul, iar nu să se acopere și apoi să se netezească bine i apăsat cu un sul, pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se apuca de treabă. Cred că în toată viața ei, mămica n-a dormit mai mult de patru ore, din 24. Era foarte îndemânoasă la treabă. Mânuia acul și mașina de cusut, andrelele și „inglița”, dar și sapa, coasa sau grebla, la muncile câmpului. Singură, croia cămăși, bluze sau rochițe pentru frații și surorile mai mici. Avea o mașină de cusut „Singer” pe care o primise ca zestre când s-a căsătorit, și pe care a dat-o ca zestre sorii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cu degetul pe unde să mai scormonească pentru frunza care dovedește că toț i muncesc și-și merită paraua. Cam un sac de frunze veștede, adunat de 4 oameni (dar, nu cu cine știe ce osârdie ?! , pentru că prin gardul viu se strică grebla) ar fi trofeul zilei, răsplătit cu mila statului. Cum iarba rămâne iar căzăturile nu, la 1 milion de lei, 1000 de frunze - repede ascunse (deh! frunzele și zăpada nu se pot număra sau cântări, dar leafa merge). Puși pe evaluare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
distribuit, pe bază de semnătură la luptători, atunci când aveau loc activități specifice de instruire. Ședințele de pregătire se desfășurau lunar și de câte ori credeau șefii că era nevoie. Plutonul I de gărzi patriotice era comandant de maistrul mecanic Constantin Greblă și cuprindea luptătorii care erau mecanizatori agricoli de la S.M.A.; acesta era plutonul model. Plutonul al II-lea activa sub comanda lui Filip Dorneanu (președinte C.A.P.) cu luptători neinstruiți din Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, cu excepția comandanților de grupă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuitori). Pe atunci existau în comună doar două tractoare, o semănătoare și două batoze, în 1966 ajungându-se la 16 tractoare, 13 semănători pentru cereale, dintre care 7 pentru porumb, 4 batoze pentru treierat, 5 combine, 2 cositoare mecanice, o greblă mecanică, 2 cupluri de tăvălugi, 7 cupluri de grape reglabile și alte mașini ce sunt încredințate pentru deservirea la cerere și pe baza contractelor încheiate cu Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii- S.M.T. S-a trecut la protejarea solului împotriva eroziunii pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grâu „de toamnă”, pentru că se seamănă toamna, și ghirca fără mustăți (grâul „de primăvară”), care se semăna primăvara. Grâul după ce „dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale (după un anume Bucur) (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După treierat urma vânturătoarea, operațiune prin care cerealele, adunate cu împingătoare sau greble, se vânturau manual, separându-se semințele de pleavă și de praf. Pentru aceasta, cerealele erau aruncate în sus cu lopata (când bătea vântul); boabele cădeau vertical, iar pleava era spulberată de curenții de aer. Era o treabă migăloasă și mizerabilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grajd din toamna trecută. Se efectua arătura în primăvară, când gunoiul era bine putrezit, pământul deja zvântat, iar brazdele sau bulgării care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la stânga la dreapta (la fel ca și celelalte, dar cu o altă desfășurare), circulare (în centru se trece conducătorul, iar în celelalte cercuri concentrice sunt grupate alte funcții, potrivit nivelului ierarhic pe care îl ocupă), în grilă sau în greblă (un conducător coordonează mai mulți subordonați), în evantai (un conducător coordonează doar doi subordonați). (Pentru informații cu privire la modul de construire a organigramelor, vezi Hérard, 2003.) În afara acestor organigrame, pe care le-am putea denumi teoretice, în orice organizație există și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instala cu timpul la marginea satului unde Își deschidea un atelier permanent de fierărie. Rromii fierari fabricau toată gama de produse din fier necesare Într-o gospodărie țărănească sau la o curte boierească, cum ar fi: uneltele pentru agricultori (sape, greble, seceri), arme și armuri, cuțite, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente, unelte și obiecte de uz comun (cuțite, dălți, ciocane, topoare, cazmale, ace, foarfeci), elemente de fier pentru construcții și instalații (fiare de moară, lanțuri, Încuietori). Ceea ce aduc nou meșterii
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nimeni nu văzuse vreun evreu la Dolșanka, unde oamenii din celălalt capăt al satului erau deja socotiți străini. Mai târziu, la școală, a dat peste cele câteva zicale din înțelepciunea populară despre evreul „care adună banii cu amândouă mâinile făcute greblă“. O înțelepciune în mod curios deformată de profesorul lor de istorie, fost soldat, evreu și ciung, pe care era greu să ți-l închipui în rolul celui care-și face mâinile greblă ca să strângă banii... A doua zi (fuseseră azvârliți
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Un elev va interpreta rolul poștașului, iar ceilalți va trebui să recunoască și să denumească obiecte după imagini/material concret. Elevii vor preciza utilitatea obiectului respectiv. Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu cei mai frumoși și mai buni cai din sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am alături, să-l încurajez în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem unelte-jucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sunt bune, că le-au adus din alte țări. Din piață Își cumpărau cute și tiocuri. Se pregăteau pentru munca cea mai grea și mai importantă din an, cositul. Bătrânii pe acasă se Îngrijeau din timp să aibă cozi pentru greble și pentru furci, lemn de tei și de caprifoi. Holdele ajungeau acum până la genunchi, porumbul la fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la cosași. Doamne, de unde aveau atâta energie? Cosașii plecau și ei Înainte de răsăritul soarelui, ca atunci când se va ivi soarele să aibă culcate la pământ câteva brazde. Coasa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
văd din parte României o poziție mai tranșantă în acest sens. Și aș vrea ca România să ofere sprijin nu doar guvernării de la Chișinău, ci și comunităților: comunelor, primăriilor acestora și consiliilor raionale. Mă tem că guvernarea va calcă pe grebla pe care am mai călcat-o și noi și va repartiza fonduri îndeosebi spre primarii care fac parte din partidele aflate la putere. E foarte important că primarii care vin cu proiecte bune să nu fie discriminați doar pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
tenis de masă, "9 pietre" sau "Țară, țară vrem ostași". De asemenea, la grădiniță, aveam un bazin rotund cu apa în care faceam baie vara, în spielhosen-i. Bazinul era înconjurat de o curte plină cu nisip, în care aveam găletuțe, greble, lopățele și forme pentru nisip cu care contruiam. Era o adevărată plăcere! În fine, îmi aduc aminte și de serbările în care recitam și cântam, dar și de prima simpatie conștientă pentru un băiat pe nume Sebastian. După vârsta de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
amenințe, să ne insulte. Au scos pistoalele, acuzându-ne de revoltă în colonie. Atunci Valeriu Gafencu le-a răspuns: Puneți-vă pistoalele în tocuri! Mergem la muncă! Dar să știți că Dumnezeu n-o să vă ajute! Am luat furci și greble, ne-am încolonat și am plecat. Până la locul respectiv erau 3 kilometri. La ora 9 am ajuns. Am început să strângem fânul, să-l facem poloage, apoi clăi, să poată fi încărcat. În văzduh sunetele clopotelor anunțau intrarea la Liturghie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un banc: "Ce-i taică-tu, băi?" "E agricultor". Dă-l la Infanterie!" "Ce-i taică-tu?" "Manager". Dă-l la Cercetare!" "Ce-i taică-tu?" "Medic stomatolog". "Dă-l la Transmisiuni!" "Și ce face acolo?" Cică: "Pune dinți la greblă". Deci, erau repartițiile astea, le mai făceau și aleatoriu, și-atunci n-aveam ce spune. Dar, din cauza sărăciei și a nevoilor, dom'le, soldatul venea cu o vază, cu mai știu eu ce. S. B.: Era micul trafic. Pentru învoiri
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]