12,265 matches
-
pentru că e prea deșteaptă prin felul discret cu care știe să facă uz de această prerogativă, Adriana nu intervine în acest mod drastic decît atunci cînd simte că, dacă nu ar face-o, ceilalți ar săvîrși o greșeală. În mitologia greacă, zeița proteguitoare a unui loc sau a unui cămin purta numele de Hestia: era spiritul protector a cărui prezență influența în chip prielnic mersul lucrurilor. Adriana Bittel este o Hestia modernă al cărei lăcaș menit proteguirii este redacția României literare
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
scriitorului și istoricului religilor. Doar unul dintre "monștrii sacri" ai istoriografiei contemporane amintește de câteva ori numele lui Eliade într-una din cărțile sale: Pierre Vidal-Naquet. Este vorba de Vânătorul negru, forme de gândire și forme de societate în lumea greacă, volum apărut și în țara noastră, în traducerea... Dnei Zoe Petre, la Editura Eminescu, în 1985. Jean Grenier (1898-1971), profesor de estetică la Sorbona a corespondat și el cu Eliade. Probabil că Jean-Yves este fiul Domniei Sale. în Franța există peste
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
34 Dr. Birtu-Pirăianu Viorel / p. 44 George Roca, Australia /p. 45 Pagina bilingvă: /p. 47 Relu Coțofană /p. 47 Sebastian Golomoz /p. 49 Enrique Anton Sanchez Liranzo, trad.re în l. română: Ioan Friciu /p. 51 Pagini de istorie: Arta greacă /p. 53 (selecție și prezentare: George Gh. Ionescu) Din lirica universală: Mihail Lermontov /p. 56 (traducere: Alexandru Philippide); selecție și prezentare: Elena Loghinovski Proză scurtă - Parcul Înverzit din Mijlocul Cenușiu al Orașului /p. 57 autor: Octavian Lupu, București Eseu - Despre
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
au astfel de pensii, atunci când în „ferma de dobitoace europeană” cele mai mici pensii depășesc o mie de euro. Chiar și în sărăcita Grecie premierul A. Tsipras a decis să-i ajutoreze acum în ajun de anul nou pe pensionarii greci cu cele mai mici pensii de 840 euro! Cine să-i ajutoreze pe bieții noștri pensionari aflați la limita sărăciei? Ne așteaptă o luptă grea cu acești monștri ai politicii moldoveniști, o muncă grea de desintoxicare a lui moș Ion
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
este meditativă, transmițând o nostalgie senină, apolinică și mioritică. Stilul este eliptic, limbajul esențializat. Versul liber, bine strunit, curge într-o albie sonoră în care vocalele se rostogolesc într-o armonie mediteraneeană luminoasă. Elda Kokoneshi a realizat traducerea în limba greacă cu talent, facilitată de ritmul alert, asemănător cu al poeților eleni contemporani. Lucian Gruia Referință Bibliografică: LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
care vocalele se rostogolesc într-o armonie mediteraneeană luminoasă. Elda Kokoneshi a realizat traducerea în limba greacă cu talent, facilitată de ritmul alert, asemănător cu al poeților eleni contemporani. Lucian Gruia Referință Bibliografică: LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum, nu imită pe nimeni și încadrarea într-un anumit curent este aleatorie. Poezia este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea.Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum, nu imită pe nimeni și încadrarea într-un anumit curent este aleatorie.Poezia este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ci mai ales pe cercetarea surselor și a lucrărilor de bază ale Teologiei Euharistice. Astfel, o mulțime de izvoare și documente editate au fost consultate, fie în limba română, fie în alte limbi străine, cum ar fi engleză, franceză și greacă. Deci, munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre viața Bisericii, examinând fenomenul euharistic și felul în care Biserica noastră Ortodoxă a știut să transmită fiilor și fiicelor ei evlavia și experiența harică, dobândită de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos și
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte era numit de greci Arimanios iar Venus era soția lui Marte al geților, având și numele de Areia (N. Densușianu, D.P., Vol. II, pag 193). Ținutul de la nordul Istrului, unde s-a luptat gigantul Tiphon, Herodot îl numea țara arimilor (www.ariminia.ro). Arimaspii
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
multă vreme, nu pot constitui un pericol politic, el a trebuit să prevină prin sinucidere o condamnare iminentă. Tot sub Tiberius un poet a fost pedepsit, deoarece delatorii au considerat că acesta, ponegrindu-l într-o tragedie pe legendarul rege grec Agamemnon, îl vizase în realitate pe Tiberius. Evident delatorii erau răsplătiți regește pentru serviciile pe care le aduceau împăratului. Și chiar și atunci când delațiunile se dovedeau a fi întru totul false, "turnătorii" nu aveau de suferit nicio consecință. Tiberius a
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
mare dintre regii din Tracia... Nemaipomenitul... cum nu a mai fost și nu mai este”. Uluitoare coincidența aproape perfectă Între teritoriul acestui regat al Daciei și conturul bazinului hidrografic al Dunării, de la Viena până la vărsarea În Marea Neagră, numită de coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să mascheze verbele, n.n.), deoarece își serba ziua, vânatul unui rege nefiind vrăbiile, ci robuștii, falnicii mistreți, precum cerbii cei cumsecade, ori drăguțele de căprioare. Ca să reușească în treaba asta, leul recurse la măgar, cu răgetul său de Stentor (războinic grec ce răcnea cât cincizeci de inși, n.n.). Măgarul, așadar,'Nălțimii Sale făcu oficiul de Corn de vânătoare, Leul îi găsi un loc, îl acoperi cu ramuri și frunze, să nu fie văzut. Și îi porunci să zbiere tare, convins că
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național, cedând locul "constelației postnaționale". Naționalismele, care de fapt i-au slăbit forța, trebuie înlocuite cu un "patriotism constituțional" fundamentat în tradițiile culturale comune ale bătrânului continent (monoteismul iudeo-creștin, raționalismul de sorginte greacă și republicanismul) și în formarea publică a voinței politice. "Organizarea autorităților legitimate democratic și dezvoltarea unei culturi politice centrate asupra cetățeanului rămân problemele urgente pe care Europa are a le rezolva" (p. 374). Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să răspundă la
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
simți omul din spatele filologului, simți partea de chin din care s-a născut traducerea. Pînă acum, Ființă și timp a fost tradusă în 25 de limbi, existînd traduceri integrale în 21 de limbi: bulgară, chineză, cehă, coreeană, engleză, finlandeză, franceză, greacă, georgiană, italiană, japoneză, maghiară, olandeză, poloneză, portugheză, română, rusă, sîrbo-croată, slovenă, spaniolă și suedeză. Mai există o traducere recentă, dar parțială, în persană, precum și traduceri aflate în curs de încheiere în arabă, norvegiană și turcă. Ciudățenia este că în japoneză
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
Lidia Vianu Imaginația umană a fost, este dintotdeauna, mare devoratoare de povești, de narațiune. Multă vreme epicul a sufocat aproape toate celelalte genuri, de la Biblie încoace, prin Antichitatea greacă, Evul Mediu, Renaștere, Secolul Luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp, povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spunemi, poți să cazi de uimire în fața unui depozit care ține înăuntru atâta murdărie?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 355. footnote> De la avva Ammona aflăm următorul sfat: Dacă te luptă cu plăcere dorința de femei, gândește-te unde se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Totuși, aceste ajutoare duhovnicești nu trebuie folosite abuziv, ci cu măsură, de aceea este nevoie de cumpătare în psalmodie, pentru că în situație de asimetrie se ațâță senzualitatea<footnote Mitropolitul Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă continuare și dezbateri -, Traducere din limba greacă: prof. Ion Diaconescu și prof. Nicolae Ionescu, Edit. Sofia, București, 2001, p. 83. footnote> și se cere să se facă o deosebire a plăcerii în timpul cântărilor religioase din harul și puterea aflătoare în ele<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și tot roiul de nevoi. Pe toate acestea le-a târât moartea cu ea, când a intrat în lume<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie, în vol. Despre feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 28. footnote>. Și Sfântul Ioan Damaschin descrie amănunțit situația omului căzut: Prin călcarea poruncii îndreptându-se mai mult spre materie
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”<footnote J.D. Mansi, Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, Paris-Leipzig, 1902, tom XIII, col. 293. footnote>. Vedem în el un teolog a cărui îndrăzneală speculativă nu e egalată în antichitatea greacă creștină decât de aceea a lui Origen și a Sf. Maxim Mărturisitorul. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez Anthony Meredith profesor de patrologie la Colegiul Heythorp din Londra, este de părere că e indubitabil că Sfântul Grigorie de Nyssa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sanctorum i-a atribuit ziua de 9 mai ca zi a sărbătoririi, dar, în afară de aceasta, spre deosebire de contemporanii săi, nu posedă o zi de sărbătoare universală în calendarul roman modern, fiind celebrat împreună cu ceilalți doi capadocieni pe 2 ianuarie. În tradiția greacă, este comemorat la 10 ianuarie, deși nu se celebrează o liturghie specială la această dată. Din contra, 25 ianuarie se bucură de o solemnitate mai profundă, ca sărbătoarea Sfântului Grigorie Teologul. Nici nu a fost canonizat în același grad ca
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
studiați erau Origen, Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Maxim Mărturisitorul. Dintre aceștia el îl consideră pe Sfântul Grigorie drept cel mai interesant din punct de vedere filosofic. El îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil”<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée: essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. XV. footnote> arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]