1,000 matches
-
9-11"", se arată într-o precizare a Parohiei Ortodoxe publicată în ziarul Sălăjanul. ""Delegația greco-catolica a respins aceste propuneri, a refuzat să semneze procesul-verbal al întâlnirii și a părăsit dialogul"", se arătă în același comunicat ortodox. Invocând numărul mic de greco-catolici, ortodocșii susțin că au întâietate. Argumentele invocate de ortodocși la discuțiile din 19 mai cu reprezentanții parohiei greco-catolice au fost legate de faptul că ""nu numai cele 13 persoane care alcătuiesc actuala comunitate greco-catolica din Bocșa sunt moștenitorii celor care
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
de proprietate, biserica este a oamenilor, nu a vreunei parohii"", afirma primarul în cadrul aceluiași articol. Întâlnirea în discuție nu a decurs fără probleme, primăria fiind luată cu asalt de protestatari. Primarul Barou afirmă în același articol din Sălăjanul că preotul greco-catolic Alexandru Fit ""a refuzat să vorbească și cu cetățenii aflați în fața Primăriei"". Poziția Episcopiei Ortodoxe a Sălajului: La ora această ""nu știm nimic despre această situație"", a precizat preotul Gabriel Gardan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului. În comunicatul greco-catolic
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
această ""nu știm nimic despre această situație"", a precizat preotul Gabriel Gardan, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Sălajului. În comunicatul greco-catolic din 19 mai 2010 se menționează că partea ortodoxă a refuzat propunerea de celebrare alternativă în biserică câștigată de greco-catolici. Parohia Ortodoxă răspunde public afirmând că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserică de la ora 8-10 sau 9-11 duminică dimineața. Greco-catolicii accepta contra-oferta ortodoxă: Printr-o scrisoare oficială remisă părții ortodoxe pe data de 21 mai 2010
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
2010 se menționează că partea ortodoxă a refuzat propunerea de celebrare alternativă în biserică câștigată de greco-catolici. Parohia Ortodoxă răspunde public afirmând că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserică de la ora 8-10 sau 9-11 duminică dimineața. Greco-catolicii accepta contra-oferta ortodoxă: Printr-o scrisoare oficială remisă părții ortodoxe pe data de 21 mai 2010, Parohia Greco-Catolica Bocșa afirmă că acceptă propunerea făcută de reprezentații ortodocși că aceștia să folosească biserică de la ora 8-10 duminică dimineața. ""Parohia Greco-Catolica Bocșa
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
-și mai onorează propria oferta: Într-un comunicat al Parohiei Greco-Catolice din 25 mai 2010 se afirma că, la înmânarea scrisorii, ""partea ortodoxă a afirmat că nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică."" Parohia Greco-Catolica consideră că ""această atitudine scoate încă odată în evidență, dacă mai era nevoie, ca Biserică Ortodoxă nu este un partener serios de dialog. Preocuparea acesteia este să țină prin orice mijloace de bisericile
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
serios de dialog. Preocuparea acesteia este să țină prin orice mijloace de bisericile greco-catolice pe care le-a primit de la comuniști în 1948, nu să găsească soluții practice de rezolvare a acestei nedreptăți care îi face și astăzi pe atâția greco-catolici - cum e cazul și celor de la Bocșa - să se roage în locuri improvizate."" La sfârșitul comunicatului partea greco-catolica afirmă că va face demersurile legale pentru a intra în posesia efectivă a bisericii. ""Credincioșii greco-catolici nu pot reintră pe proprietatea lor
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
se menționează într-un comunicat greco-catolic. "Recursul la instanța și executarea silită s-au datorat faptului că, în prealabil, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române au refuzat propunerile de colaborare cu partea greco-catolica", se arătă în același comunicat. La auzul veștii că greco-catolicii au intrat în posesia lăcașului de cult din localitate, ""peste 100 de persoane s-au adunat în fața bisericii pentru a protesta împotriva deciziei de executare silită"". Din grup a făcut parte primarul de localitate Ioan Barou și preotul ortodox Stelian
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
1930 populația comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Ambele biserici au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
filiala Vatra Dornei s-a celebrat la 24 iunie 1999 de către preotul paroh Ilie Veneciuc. Ca urmare a faptului că bisericile greco-catolice din Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei se aflau în folosința comunităților ortodoxe din acele localități, slujbele religioase ale greco-catolicilor ucraineni se celebrează în bisericile romano-catolice din localitățile respective, cu acceptul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. La Vatra Dornei, se celebrează liturghia greco-catolică o dată la două săptămâni în biserica romano-catolică. La mijlocul secolului al XX-lea, credincioșii ortodocși din orașul Vatra Dornei
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
din 2011, orașul Nyírbátor avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nyírbátor () [Corola-website/Science/308281_a_309610]
-
2011, satul Pátyod avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de români (%) și germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), greco-catolici (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pátyod, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332322_a_333651]
-
9,5% evrei, 1,5% ruși, 1,4% greci, 1,1% maghiari, ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 87,0% ortodocși, 9,8% mozaici, 1,9% romano-catolici, 0,3% luterani, 0,2% reformați, 0,2% greco-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 101.611 locuitori, dintre care 68,2% români, 19,1% evrei, 2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
2,9% ruși, 2,9% greci, 2,1% maghiari, 1,2% germani, 0,5% armeni ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 73,9% ortodocși, 19,8% mozaici, 3,9% romano-catolici, 0,7% luterani, 0,5% reformați, 0,3% greco-catolici ș.a.
Județul Covurlui (interbelic) () [Corola-website/Science/301549_a_302878]
-
1200 de vize de intrare în țară pentru evreii refugiați din Cluj, încercând să tranziteze România". În acele vremuri grele și tulburi, când era cea mai mare nevoie de ajutor, doi episcopi din Transilvania, Iuliu Hossu și Marton Aron, primul greco-catolic, al doilea romano-catolic, au oferit un exemplu al umanitarismului lor. Pe episcopul Iuliu Hossu nu l-am cunoscut personal. Cei care-l cunoșteau îmi spuneau că era un om înțelept, înzestrat cu însușiri deosebite. Pe lângă înțelegere și inițiativă el era
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
de boieri si domnitori ai Moldovei. Descendenți din familia Joldea poartă astăzi numele de Șoldea, Șioldea și Sălvan sau Salvan, prin alianță. În 1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
1850 erau 1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
una de maghiari (61 adică 0,63%). Pentru 6,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,26%), dar există și minorități de penticostali (5,39%), baptiști (2,69%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de ruteni (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau greco-catolici, existând și minorități de romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Filkeháza () [Corola-website/Science/313960_a_315289]
-
140 de români). În localitatea Șercaia, la acea dată, nu existau lăcașuri de cult sau preoți ai vreunei religii românești, cea mai apropiată biserică românească se găsea la Vad (la circa 5 kilometri distanță), unde erau recenzați doi preoți uniți (greco-catolici): în ortografie ungurească: Iuon și Sztán (Stan). În anul 1927, s-a organizat un recensământ al populației în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
minorități sunt cele de maghiari (13,77%), romi (6,57%) și slovaci (1,93%). Pentru 1,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,9%), dar există și minorități de greco-catolici (21,91%), reformați (10,7%), baptiști (10,5%) și romano-catolici (2,28%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Marca, Sălaj () [Corola-website/Science/310790_a_312119]
-
6%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (4 persoane) și maghiari (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (87,1%), dar existau și romano-catolici (5,0%), mozaici (0,6%), evanghelici\luterani (6,6%), greco-catolici (0,6%) și reformați\calvini (0,1%). Date istorice și geografice pe JudețulSUCEAVA | în imagini și cuvinte
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]