354 matches
-
se servește de procedee generale; despre acestea se va discuta, în funcție de proiectul personal de scriitură (de scopul și de finalitatea lui). Capitolul 1 Descrierea ornamentală Originea descrierilor pe care le calificăm drept ornamentale trebuie căutată, cu precădere, în literatura romanescă greco-latină și în epopee. [...] studiind descrierea epopeilor grecești, constatăm că în ele se pune accentul, în cvasitotalitate, pe obiectele al căror caracter ornamental și estetic deosebit este afirmat și subliniat. R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de frapante, încît nici n-au putut fi observate. Două exemple din multe altele. Într-unul dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, zeul-păstor, Dumuzi, deși se bucura de o poziție înaltă în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea că urmează să fie ucis, „în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gîndește să ia măsuri de apărare, nu pune mîna pe ciomag să-i întîmpine pe vrăjmași, ci începe să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și mod particular de a proceda”. Întreaga distincție între păcat și corupție se bazează pe această determinare inedită a corupției, ca un rău ce se califică prin faptul că a devenit un habitus. Termenul aristotelic hexis, cuvânt cheie al paideei greco-latine, pentru a indica cum virtuțile (dar e valabil și pentru vicii) se dobândesc cu practica, familiaritatea, prin care se configurează totalitatea dispozițiilor, proprii umanității subiective și care dau naștere fie modalităților de a fi ale persoanei fie abilităților individuale. Este
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
1990. Este titulara cursurilor de Introducere În filologia clasică, Fonetică istorică latină, Lingvistică comparată indo-europeană, Sintaxă latină, la care se adaugă cursuri din autori greci și latini. A publicat monografii și articole de specialitate; a tradus texte majore ale literaturii greco-latine (Cato, Seneca, Pliniu cel Bătrîn, Septuaginta - Deuteronomul, Judecătorii, 4Regi, Ecleziastul, Iezechiel ) și a coordonat publicarea integralei filozofice Seneca și a enciclo pediei lui Pliniu cel Bătrîn. Monografii: Neflexibile indo-europene, 1999; Fonetică istorică latină, 2003, 2008; Textele antice și transmiterea lor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
este cea care stilizează, fără îndoială, spiritul polemic. Homo eloquens este războinicul care cucerește, subjugă, domină, vrăjește cu o armă infinit mai puternică decât armele materiale: cuvântul. Agresivitatea verbală directă, necenzurată este amendată ca barbarie, în timp ce spiritul public al Antichității greco-latine va fi sedus de discursul oratoric, emoționant, patetic, speculativ și, nu în ultimul rând, argumentativ. Marc Baratin, în La parole polémique, depistează două direcții ale relației dintre retorică (desigur, cea antică) și polemică: una vizează semnificația etimologică, deci "referința războinică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nesimțite și, dincolo de un anumit punct de coincidență, redarea iluzionistă precede epuizarea realistă, apoi căutarea unui nou început prin întoarcerea la o stilizare puternică. Totul se petrece ca și cum ciclul paleolitic s-ar "repeta", mai strălucitor și mai scurt, în ciclul greco-latin, pe care-l reia ciclul creștin, apoi cel al artei moderne. Cronologia nu indică așadar maturitatea unei arte. O figură magdaleniană din anul 10000 are mai multă precizie anatomică sau "fotografică" decât o figură asiriană de la 2000. În Nigeria, arta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ruanda), Tesalia (Thesalia), Voievodina (Vojvodina). Cauzele țin de tradițiile fiecărei țări, de schimbarea contextului politic intern și internațional, de notorietatea încă vie a unor forme vechi etc. Pluralitatea formelor aflate în uzul curent se întîlnește și la numele de locuri greco-latine, a căror normare s-a schimbat cu timpul, admițînd în multe cazuri mai multe variante recomandate, cel puțin pînă la DOOM 1 (din 1982). Normele pri vitoare la scrierea și rostirea numelor proprii, inclusiv a celor greco-latine, nu au mai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele de locuri greco-latine, a căror normare s-a schimbat cu timpul, admițînd în multe cazuri mai multe variante recomandate, cel puțin pînă la DOOM 1 (din 1982). Normele pri vitoare la scrierea și rostirea numelor proprii, inclusiv a celor greco-latine, nu au mai fost actualizate în DOOM 2 (din 2005) la amploarea din DOOM 1: s-a renunțat la anexele privind numele de locuri și de persoane, iar numele incluse în corpul Dicționa rului sunt mult mai puține decît erau
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limbile de cultură, problema transliterării toponimelor greco latine a fost de multă vreme reglementată. Tendința actuală înregistrată în limbile de circulație internațională se manifestă însă spre o reevaluare a vechilor ortografieri, în sensul unei transliterări cît mai apropiate de originalul greco-latin și care să sugereze publicului larg, pe cît e cu putință, și pronunția corectă a acestor termeni (situația e valabilă inclusiv pentru termenii biblici)“. În spiritul acestor tendințe, autorii TME au prezentat, în multe cazuri, atît numele adaptat limbii romîne
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
manifestă a fenomenelor cultural-istorice. Ar fi fost de așteptat, în consecință, ca DOOM 2 să adopte o atitudine mai „culturală“, în spiritul tendințelor europene, de scriere și pronunțare a numelor proprii (inclusiv de locuri), cu o atenție specială pentru numele greco-latine și pentru numele impuse în cultura romînă, de-a lungul timpului, prin evenimente istorice majore. Lipsa de timp (de fapt graba) invocată (ar) putea fi compensată prin elaborarea și adoptarea unor instrumente normative, standardizante și corelate, pe cît posibil, cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care „atâta zămintitură de varvari au cuprins-o încât pe cel hiriș roman a-l alege dintre varvari nu-l poate cineva” (HVR, p. 11). Excepție fac germanii care, spune Cantemir, și au păstrat curată nașterea și seminția. Puritatea genetică greco-latină a românilor se combină în mod straniu cu acceptarea pentru latinitatea italică a unui substrat barbar. El arată că limba latină, care „odinioară a fost hireșe elinească, și limba elinească maică, iar a latinilor fiică se cunoaște”, s-a abătut
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de comunicare, funcție din care izvorăște și înflorește orice limbă de cultură și de la care trebuie să pornească orice cercetător al istoriei cuvântului. Cantemir face totuși un pas important în cunoașterea limbii invocând substratul italic în constituirea latinității, alături de continuitatea greco-latină. Grecii înșiși spuneau despre romani că aceștia sunt seminția lor, că relațiile lor sunt ca între părinți și fii, iar în virtutea acestor relații, arată Cantemir, „troienii îndemnau pe romani să supună Asia, să o răscumpere și din mâinile altora să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbile din această zonă, inclusiv limba română, sunt evoluate în manieră specifică din baza comună traco-latină. Dar această teorie mecanicistă contravenea și ea direcției istorice europene de percepere a istoriei, întrucât îi ducea pe slavi, pe turcici etc. în antichitatea greco-latină, ceea ce era și este de neconceput pentru știința tradițională. Astfel Hasdeu a trebuit să se replieze și să-și mistuie geniul în căutări sterile. Eminescu este singurul care, aflat în imposibilitatea de a-și verifica gândirea în dispute științifice, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
model împletit cu categoria genului, a avut efecte diferite asupra constituirii categoriei numărului în limbile spațiului tracic. Se distinge pe de o parte slava, limbă cu bază traco-latină, la care bază s-a adăugat de timpuriu o puternică influență culturală greco-latină. Trebuie avut în vedere faptul că din opoziția care s-a creat între spațiul tracic, aflat în evoluție etnolingvistică, și civilizația grecolatină a rezultat, ca primă formulă de replică la cultura antică, limba Pe de altă parte, limbile albaneză și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vom referi și la problematica legată de statutul comicului de-a lungul epocilor, precum și de înfățișările acestuia impuse de condițiile social-culturale și politice specifice fiecărei perioade. Acestea pot fi și chiar au fost trecute în revistă 10 pornind de la Antichitatea greco-latină, marcată de bipolaritatea serios-comic, dublată de cea ai cărei termeni sunt nobilul și trivialul, cu evidenta desconsiderare a comediei, caracterizată prin vulgaritatea subiectului și a stilului. În Evul mediu se propagă râsul carnavalesc, formă de defulare populară favorizând un comic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
identificat cu ilustrul clasicist N.I. Herescu, de către Virgil Ierunca 54, pe baza unor indicii precum numele ales aluzie la toponimul Severin, orașul natal al profesorului de istorie a literaturii latine, pasiunea pentru clasici, vădită în frecvența citatelor și a topoi-lor greco-latini, caracterul aproape memorialistic al multor pasaje referitoare la situația românilor exilați din Paris. Captivantul roman în care "N.I. Herescu relatează fapte autentice, inventând situații și personaje"55, ipostaziază erosul și thanatosul în contextul zbuciumat al exilului, oferindu-ne o cronică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
murit precum și mituri care se confecționează permanent (ținând cont, bineînțeles, de atât de multe definiții și perspective), iar altele recurente, subiectele unor "eterne reîntoarceri" eliadești. În acest sens, Pierre Brunel subliniază: "cultura noastră mitologică de bază, care nu este neapărat greco-latină, lasă peste tot urme fără ca originea lor să ne fie întotdeauna clară și fără să transformăm mitul în mit. Literatura contemporană ne-o dovedește: distanțându-se uneori de mit, alteori demontându-i mecanismul (Robbe-Grillet), ea continuă însă să se hrănească
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acest sens, ca peste tot În opera sa, concepția iluministă și cea romantică se Împletesc În mod strâns: romantismul Îl Împinge la compasiune și admirație pentru soarta crudă și eroismul dacilor; iluminismul Îl conduce spre prețuirea valorilor clasice ale culturii greco-latine și desconsiderarea primitivismului unei culturi barbare, care practică sacrificiile umane. În ceea ce privește epoca medievală, atenția lui Jókai este captată de figurile lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara și Vlad Dracul, de statutul celor două Principate Române și de natura relațiilor acestora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginea Italiei strămoșești. Aceasta din urmă se difuzează larg În societatea ardeleană, Încă de pe băncile școlilor, stabilindu-și limita inferioară undeva către lumea satelor, pe când prima presupune o formație aparte și un gust educat, frecventarea mitologiei și a literaturii clasice greco-latine, ca și o sensibilitate adecvată acestor valori. Dintre corespondenții ardeleni ai lui Papiu XE "Papiu" , par a promova această perspectivă Ioan Rațiu XE "Rațiu" - „voi sunteți pe pământul zeilor și călcați pe locurile cele clasice ale străbunilor noștri” - și Alexandru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să alegem decât între două ținuturi: Egiptul și Chaldeea. Unitatea doctrinară și metodologică între credințele celor două hotare nepermițând să se admită o încolțire și o creștere independentă, alegerea cea mai potrivită și recunoscută astăzi este în favoarea Chaldeei (în lumea greco-latină, numele de chaldeeni era sinonim cu cel de astrologi, atât de mare era prestigiul științei și vechimea meșteșugului lor.) Mulți factori au conlucrat pentru a preface lunca dintre Eufrat și Tigru într-un mediu de cultură microbian-astrală: orizontul larg și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
este sau poate fi raportat și unor scriitori extra-europeni (africani, asiatici etc.), este evident că literatura europeană a primit o altă definiție, mult mai extinsă și vădit generalizantă. Dacă se recunoaște literaturii europene o pluralitate de rădăcini și izvoare comune (greco-latine, iudeo creștine, germane, celtice, arabe, slave etc.), de ce același model nu s-ar aplica și literaturilor din alte zone, la limită totalității literaturilor? Dacă se admite acest principiu pentru Europa, de ce el n-ar fi valabil și pentru alte literaturi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rațională. Conform acesteia, a cunoaște înseamnă a cunoaște prin cauze. Însuși Dumnezeu a fost definit în raționalismul scolastic medieval drept cauza supremă, față de care o alta e de neconceput. Modelul gândirii raționale a fost preluat în cultura europeană din civilizația greco-latină și dus spre o limită a sa: raționalismul. (Acestei teme, Umberto Eco îi consacră un splendid eseu, publicat inițial în Lettre Internationale). Dintotdeauna știința a pariat totul pe existența și funcționabilitatea a trei principii logice: al identității, al non-contradicției și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de gravitate stătea nu atât în destinul individual al omului, ci în acela al poporului ca întreg 4. Concepțiile platonice și eleniste vor fi preluate și adaptate, mai târziu, în teologia Sfinților Părinți, mulți dintre ei instruiți în cultura clasică greco-latină, pentru a fundamenta dogmatic credința ortodoxă și a o apăra împotriva atacurilor formidabile ale păgânilor sau ereticilor care utilizau același aparat conceptual. În felul acesta, constată Georges Florovski, "elenismul a dobândit un caracter veșnic în Biserică, s-a încorporat chiar
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
un sens care are o măsură comună cu destinul persoanei"8. Legenda groaznicelor spaime din anul 1000 se pare că a fost lansată spre sfârșitul secolului al XV-lea pentru a scoate în evidență barbaria Evului Mediu în comparație cu deschiderea Antichității greco-latine. În centrul beznei medievale, constată istoricul francez Georges Duby, anul 1000, antiteză a Renașterii, este înfățișat ca un spectacol al morții și supunerii abjecte. Pocăința și penitența capătă accente dramatice în rândul populației, fără a friza, totuși, panica sau anarhia
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
al credinței reîmprospătate de monahismul răspîndit în Occident de călugărul irlandez Sf. Colomban și, mai ales, de Benedict din Nursia, autor al unei Reguli pe care papa Grigore cel Mare, evanghelizator al barbarilor, o supune întregului Occident. Cît despre cultura greco-latină, aceasta se menține în Italia prin intermediul literaților laici precum Boetius și Cassiodorus. În rest, tot Biserica este cea care salvează vestigiile, mănăstirile devenind, astfel, locuri de predilecție ale științei și păstrătoarele artei și gîndirii. Istoricii de expresie franceză au folosit
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]