271 matches
-
de asta, și se temea să nu reapară să-i încurce viața, cum zicea mamaia că i-o încurcase și bietei lui mame. Inspectă cu mulțumire cămara: aveau ce mânca. Când copiii îl întrebau cu cine vrea să semene, cu greierele sau cu furnica, îl luau în râs fiindcă răspundea foarte serios: „Cu furnica!“ Aproape toți băieții țineau cu greierele. Cămara o avea destul de bine garnisită, păstrase exact ordinea cutiilor și borcanelor pe care o gândise ea, mamaia. E drept că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și bietei lui mame. Inspectă cu mulțumire cămara: aveau ce mânca. Când copiii îl întrebau cu cine vrea să semene, cu greierele sau cu furnica, îl luau în râs fiindcă răspundea foarte serios: „Cu furnica!“ Aproape toți băieții țineau cu greierele. Cămara o avea destul de bine garnisită, păstrase exact ordinea cutiilor și borcanelor pe care o gândise ea, mamaia. E drept că prieteni din diverse case îi dădeau cadou mâncare și chiar haine pentru el sau pentru mamă-sa. El mulțumea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sens diferite trimit, desigur, la Urmuz, însă controlul inteligenței superior-amuzate face diferența, în pofida facilității sau banalității unor „sentințe”. Sub titlul Încercări pentru restabilirea moralităței în fabulele regretatului La Fontaine sînt „restabilite” adevărul și moralitatea - ambele „compromise” - din cîteva fabule clasice: „Greierele și Furnica“, „Lupul și Mielul“, „Corbul și Vulpea“, „Broasca și Boul“. În toate aceste cazuri, vechea morală e denunțată - funambulesc și amuzat - ca fiind rezultatul unor neînțelegeri, al unor confuzii sau al unor simplificări nejustificate. Cu alte cuvinte, ca prejudecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
momente foarte grele. — Mama ta e extraordinară, zic într-un final. — Îhâm. Las sticla jos și mă rostogolesc pe iarbă, cu ochii la cer. Simt mirosul pământului de sub capul meu și firele de iarbă lângă urechile mele și aud un greiere țârâind în apropiere. M-am schimbat. O simt cu toată ființa. Mă simt... mai liniștită. — Cine ai vrea să fii ? spun, răsucind un fir de iarbă în jurul degetului. Dacă ai putea să fugi în lumea largă. Și să devii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vreo trei zile. Trebuia s-o dau jos, nu mai puteam să mă duc la slujbă cu ea. Prin curte, aproape de sol, zburau rândunele. Unele se opreau pe sârma de rufe și ciripeau de mama focului. Un porumbel urmărea un greiere la umbra tufelor de narcise. M-am mirat, pentru că n-am văzut niciodată un porumbel care să mănânce insecte. În sfârșit, am auzit parchetul scârțâind și am știut că mâncarea e pe drum. M-am așezat la loc. Mazăre cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
tirbușon gigantic gata să sfredelească grădina de la parter. Sunam și nu știam niciodată dacă soneria producea vreun sunet, fiindcă firul electric traversa curtea, ocolea o anexă și se pierdea în holul mare, unde se pare că țârâia încet ca un greiere. Așteptam două minute, după care se auzea o ușă deschisă brusc, care îmi vestea că Mama Mare a ieșit prin anexă și acum e în fața porții. Clanța tremura în timp ce razele soarelui nu mai ieșeau prin broască, semn că fusese introdusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spus că-l iubești și-ai să vii, dar l-ai uitat Dintr-un simplu joc, inima lui s-a aprins, Credeai că stinge la loc, nu s-a mai stins ” Dan Spătaru cânta cu glasul lui tremurat, ca de greiere... cânta si plângea... plângea si cânta... Iorgu si Vasilica s-au privit îndelung, făcânt eforturi să nu izbucnească în lacrimi. Și, deodată, bătrânul Iorgu se trezi din șirul gândurilor lărcimând. Și-și luă capul în mâini murmurând... Ce întâmplare, ce
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bătrânul Iorgu se trezi din șirul gândurilor lărcimând. Și-și luă capul în mâini murmurând... Ce întâmplare, ce întâmplare, își zise el, și Dan Spătaru, de curând, a trecut în ”lumea umbrelor”, alături de Fată, și-i cântă, cu glasul de greiere, tremurat, ” Te-așteaptă un om”... Ce întâmplare, ce întâmplare:!” Ar fi vrut, după atâția-atâția ani să oprească șirul dezordonat de gânduri care îl străbăteau... ar fi vrut să oprească bătăile inimii care loveau în tâmple, în creier... Măsură camera
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal, cu pistrui, cu vârfurile urechilor roșii și cu părul negru, ondulat. Nimeni nu vorbea cu el, și el nu vorbea cu nimeni. Eram În preajma sesiunii, Îmi Începusem sezonul de vânătoare de cursuri, ca greierele În pragul toamnei. S-a nimerit ca dintre toți colegii mei de grupă numai el să aibă acel curs și i l-am cerut Împrumut. Când i-am dat cursul Înapoi am stat puțin de vorbă cu el. la Început
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Ducu era un tip tăcut, ușor supraponderal, cu pistrui, cu vârfurile urechilor roșii și cu părul negru, ondulat. Nimeni nu vorbea cu el, și el nu vorbea cu nimeni. Eram în preajma sesiunii, îmi începusem sezonul de vânătoare de cursuri, ca greierele în pragul toamnei. S-a nimerit ca dintre toți colegii mei de grupă numai el să aibă acel curs și i l-am cerut împrumut. Când i-am dat cursul înapoi am stat puțin de vorbă cu el. La început
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
asupra celui de-al șaselea rege al orașului București ce și-l aleseseră drept pradă: - E cartofor? Trăiește cu mă-sa? O frige cu farmece? L-a trișat franțuzoaica? se interesă Genel, sărind din două în două trepte, ca un greiere, către palierele inferioare, după făptura pe jumătate jigărită, pe jumătate distinsă. Uită și bijuteria lui Matei Basarab, pe cimentul pe care o așezase, buză-n buză cu gâtlejul scărilor. Nu mai era atât de interesat de aspectul material al existenței
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
jocuri didactice pe care le putem desfășura cu copiii, din care enumerăm doar câteva: „În vizită”, „Jucăriile”, „Ce este și ce faci cu el?”, „Alege-ți perechea”, „Ghici cine este” etc. Jocurile-dramatizări (scenetele) ca de exemplu: „Capra cu trei iezi”, „Greierele și furnica”, „Căsuța din oală”, „Cei trei fluturi roșii”... oferă copiilor cu C.E.S. multiple posibilități de a-și câștiga independența și de a progresa. Pus În situația de a practica o diversitate de comportamente, de a se transpune În „pielea
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
deși nu eram decât timpanul menit să asculte în veci și în / fiecare clipă. / În clipa aceea, / am auzit dintr-o dată: "Este momentul"". Un cugetător din Marea Înfățișare (1977) percepe dezolat prăvălirea totului în neant: În miezul nimicului cântă un greiere / triluri simbolice despre nimicul / parohial, despre surâzătoarele / văi înflorite / ale inexistenței // "ex nihilo nihil ex nihilo omnia / ex omnibus omnia"". Glasuri de păun la miez de noapte, un bucium și alte mesaje sonore anunță, în Nox, lunecarea în neființă. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau în grup indică împărtășirea emoțiilor și a experiențelor, fie într-un cadru intim, fie într-un cadru mai larg. În mod excepțional, dansul poate avea un sens negativ, de nepăsare. La fel ca în fabula La Fontaine, referitoare la greiere. Deșert Deșertul evocă, în inconștientul colectiv, solitudinea și sterilitatea. Traversarea deșertuluiă semnifică o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșertă vine de la
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
crunt; cugetare; culoare; cumplit; cunoștință; curiozitate; cuvînt; demnitate; deschis; descoperit; dezamăgire; dezvăluire; dificultate; doare și apasă; ce doare; dorință; dorit; dovadă; dragoste; enigmatic; entuziasm; este; estetic; eu; evidență; existență; falsitate; familie; farfurie; fatalitate; fățarnic; să fie; forță; franchețe; gînduri curate; greiere; greu; idee; incertitudine; inexistent; interes; interesant; intrus; iubit; iute; încîntat; întotdeauna; întruchipare; întuneric; înțelegere; înțelepciune; învățat; jurămînt; jurnalist; legal; luciditate; lucruri abstracte; magic; mama; mare; mic; minciunind; nu spune minciuni; minte; mințit; miraculos; mîncare; neadevăr; neadevărat; necesitate; nemulțumire; neplăcere; neplăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2); muscă (2); neagră (2); om (2); omidă (2); pitic (2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bebeluși; buburuza; cadou; caiet; cap; carne; cățel; cățeluș; celulă; chibzuit; cîine; pe cineva; colibri; compasiune; copie; creștere; daaa; degețel; dejun; deosebit; dimensiune; diminutiv; dorință; și drăguț; dulce; elementar; enervant; fiabil; fin; fir; fîț; fluture; fraged; fratele; furnica; Gabi; gîndăcel; gras; greiere; fără griji; harnic; ied; ieftin; inferior; inocent; inocență; insectă; inutil; de înălțime; îmbulzeală; încă; început; îngîndurare; îngust; însemnătate; întuneric; joc; liliput; lui; lung; masă; mașină; mărimi limitate; măsură; mezin; mic???; prea mic; mici de mîncat; miniatură; minim; minion; minor; morcov
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a dîrdîi; durere; emoții, frig; emoționat; examene; familia; fior; frică, a-i fi frică; îi frig; frică/emoție; friguros; genuflexiuni; genunchii; gheață; greiere; își face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina; marmură; a mișca; mișcare; mîini; murmur; neînghețat; neliniștit; nervi; nervos; nervozitate; noapte; om; panică; pasăre; pămînt; picioarele; plînge; ploaie; pui; ram; ramură; răceală; răcoare; răspuns; rău; retrăi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vor fi nefericiți în viața lor, sau unul din ei va muri curînd. Insectă în ziua de Paști, cum vii de la biserică, pînă a nu intra în casă, șezi pe pragul ușii și zi: „Să se mănînce libarcă* pe libarcă, greiere pe greiere, purece pe purece, furnică pe furnică, și toate lighioanele să se mănînce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele. Gîngăniile trăiesc un număr de zile care se împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nefericiți în viața lor, sau unul din ei va muri curînd. Insectă în ziua de Paști, cum vii de la biserică, pînă a nu intra în casă, șezi pe pragul ușii și zi: „Să se mănînce libarcă* pe libarcă, greiere pe greiere, purece pe purece, furnică pe furnică, și toate lighioanele să se mănînce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele. Gîngăniile trăiesc un număr de zile care se împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la iscoadă, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Aymé, că animalele vorbesc, că au idei și sentimente, la fel ca noi. Doar neștiutorii, naivii și cei fără inimă pot susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
asociații surprinzătoare, construcții de o ironie subțire, dar se remarcă și printr-o anume ingenuitate bine conservată. Titlurile, redundante, clarifică ab initio tema și/sau morala istoriilor animate de personaje binecunoscute din regnul animal ori insignifiante reprezentante ale realității obiectuale greierele și furnica, ursul și vulpea, cocoșul și găina, lupul și oaia, fotoliul și scaunul: Cântărețul urecheat (sau: cântăreț nu poți să fii/ doar de ai urechi zglobii!); Apărătorul găinilor (sau: hoțul când ajunge paznic/ din păziți își face praznic!) etc.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu „povestea” firelor de praf și... iluzia frumuseții... spre praful nimicniciei... sau înspre acela din sufletul politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite-așa, de la morala fabulei s-ajunge la alte tipuri de morală: Cum e să fii osândit de zei de a
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fel încât au fost considerați de alții oameni ușuratici; adică se joacă și glumesc cu ușurință cu un șoricel, un cățeluș sau vreo vrăbiuță, dar nu în modul în care Fericitul Francisc vorbea și se juca cu fazanul și cu greierele, bucurându-se în Domnul (p. 213). Misiunea demonilor 8. În acest sens, se afirmă că Sfântul Francisc a spus însoțitorului său, în noaptea în care a fost lovit de demoni în palatul unui cardinal: «Diavolii sunt vătafii Domnului nostru, însărcinați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
urâtă, care găsește minunatul glas al privighetorii "un zgomot fără înțeles"), pentru ca, în Isvorul și nourul, obiectul pedepsei morale (din perspectiva filosofiei practice și a "bunului simț" burghez) să îl reprezinte însuși sentimentul estetic, gratuitatea artei, la fel ca în Greierele și furnica. Pe scurt: izvorul se bucură de lumina soarelui și de veselia din jur, dar bucuria îi este umbrită de apariția unui nor pe care, supărat, îl roagă să nu tulbure fericirea undelor sale. Nourul îl ascultă și izvorul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]