663 matches
-
diaree, se dă lapte diluat cu ceai sau cu apă alcalină, În care se adaugă o linguriță de bicarbonat de calciu la o cană de lapte. În următoarea săptămână, se trece la un regim controlat cu supe de orez strecurate, griș, fulgi de ovăz, ouă moi, frișcă, piure de cartofi și de legume fierte și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de legume Îngroșate cu orez sau griș; -ouă proaspete fierte moi, ochiuri românești, spumă de albuș, sufleuri, budinci; - pâine albă veche de o zi sau prăjită, mămăligă și paste făinoase (150 g/zi); -dulciuri, tarte, papanași, ecler, bezele, pandișpan, savarine, biscuiți; - fructe coapte dulci (cireșe, caise, piersice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
albă, prăjită și uscată (circa 400 grame) și albușuri de ouă crude, bătute spumă. După dispariția simptomelor de boală se pot consuma supe călduțe de legume (varză, salate, mărar, tomate), piureuri pasate din legume și cartofi, grâu germinat, orez și griș, frișcă, soteuri, budinci, sufleuri la care se adaugă unt proaspăt, margarină sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămăligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile), sucuri de fructe neacide, compoturi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ceaiuri călduțe, neîndulcite sau cu adaus ușor de zaharină și zeamă de lămâie sau cu sucuri foarte diluate de fructe, cu acțiune alcalinizantă. Din ziua a doua se pot consuma supe de legume, pasate și strecurate cu morcov și orez, griș, orez fiert În apă cu sare sau pilaf fără carne și grăsime. Timp de 3-4 zile se consumă alimente ușor digerabile cum ar fi: supe de carne și ciorbe, iaurt, brânză proaspătă de vaci, urdă, telemea desărată, ouă fierte moi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În diareea de putrefacție, datorată unui exces proteic În intestinul gros, se impune o dietă În care se reduce cantitatea de proteine (carne). Pentru cruțarea gastrică și intestinală se vor consuma limonade cu puțin zahăr, bulion de legume Îngroșat cu griș, fulgi de ovăz, orez bine fiert, piure de cartofi, supă de salată verde sau dovlecei cu smântână. Se admite puțin unt sau margarină, pâine albă prăjită, mere coape fără coajă. Revenirea la alimentația normală, indiferent de natura diareei, se face
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de natura diareei, se face treptat, prin introducerea alimentelor bogate În proteine: brânză proaspătă de vaci, lapte smântânit, iaurt cu complexul de bacterii probiotice, albuș de ou, supe degresate de morcov, albituri sau dovlecei, cartofi (copți, fierți sau piure), orez, griș, puțin ulei crud, carne fiartă și tocată de vită și de pasăre, rasol de pește slab, budincă de carne sau pește, pâine prăjită, aluaturi uscate, miere de albine, fructe crude (mere curățate, banane, afine, gutui, lămâi, portocale) și fructe uleioase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În combaterea cancerului, datorită conținutului În acid orotic, rezultat din biosinteza bazelor pirimidinice. S-a stabilit că dieta alimentară consumată În zona mediteraneană reduce cu 33% riscul declanșării cancerului la stomac. Această dietă implică: - consum zilnic: iaurt, brânză, orez, paste, griș, ulei de măsline, fructe proaspete, nuci, diferite semințe și vin (250 ml); -consum de 2-3 ori pe săptămână: carne de pasăre și pește, ouă, dulciuri; -consum de 2-3 ori pe lună: carne roșie. Un meniu zilnic poate conține: -micul dejun
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cotor, se umplu cu pastă din brânză, apoi se dau la rece timp de 2-3 ore, după care se taie felii și se ornează platoul cu salată verde. CHEC APERITIV (1) 6 ouă, 2 linguri de făină, 4 linguri de griș, 4 cepe, șuncă sau pește din conservă, zarzavat și condimente Gălbenușurile se pun cu sare, iar albușurile se bat spumă. Gălbenușurile se bat spumă, apoi se pune ceapa călită, șunca tăiată cubulețe (sau peștele), făina, grișul și zarzavatul. Se adaugă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
făină, 4 linguri de griș, 4 cepe, șuncă sau pește din conservă, zarzavat și condimente Gălbenușurile se pun cu sare, iar albușurile se bat spumă. Gălbenușurile se bat spumă, apoi se pune ceapa călită, șunca tăiată cubulețe (sau peștele), făina, grișul și zarzavatul. Se adaugă albușurile spumă, după care se pune în tavă tapetată la foc potrivit. CHEC APERITIV (2) 200 g smântână, 200 g șuncă, 200 g cașcaval, 4 ouă, sare, piper, delicat, 4 linguri de făină, 1 praf de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Se fierbe 1 l de supă de pui, se adaugă 250 ml de vin alb, 300 g dovlecei, sare și piper. Separat, se încălzesc 500 ml de lapte, o lingură de unt și sare, peste care se adaugă 130 g griș. Se lasă să fiarbă, apoi se adaugă 125 g brânză rasă și două gălbenușuri, după care se formează găluște care se fierb în apă cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru porții. SUPĂ DE GĂINĂ CU GĂLUȘTE DE GRIȘ O găină potrivit de mare se pune la fiert în apă cu sare, după ce se spumează și carnea este aproape fiartă, adăugăm o ceapă, un morcov, un pătrunjel și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu sare, după ce se spumează și carnea este aproape fiartă, adăugăm o ceapă, un morcov, un pătrunjel și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția să stea o jumătate de oră, apoi cu lingura punem în supă la fiert. SUPĂ DE LEGUME O ceapă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția să stea o jumătate de oră, apoi cu lingura punem în supă la fiert. SUPĂ DE LEGUME O ceapă tocată, două roșii tocate, doi morcovi tăiați rondele, un praz tăiat rondele, un pahar
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
foarte bun pentru iarnă, mai ales pentru cei care țin dietă fără sare. 9. DULCIURI 9.1 BUDINCI, RULADE, RULOURI B UDINCĂ CU MERE SAU BRÂNZĂ 150 g făină, 150 g zahăr, 150 g ulei, 500 g mere, 30 g griș, 5 ouă și arome Se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, apoi gălbenușurile, uleiul și făina. Merele se dau pe răzătoare și se amestecă cu grișul ca să nu lase zeama. Se pune jumătate din compoziție în tavă tapetată cu grăsime
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
150 g făină, 150 g zahăr, 150 g ulei, 500 g mere, 30 g griș, 5 ouă și arome Se bat albușurile spumă, se adaugă zahărul, apoi gălbenușurile, uleiul și făina. Merele se dau pe răzătoare și se amestecă cu grișul ca să nu lase zeama. Se pune jumătate din compoziție în tavă tapetată cu grăsime și făină, peste care adăugăm merele, apoi cealaltă jumătate de compoziție, deasupra. Se coace în cuptorul bine încălzit. La final, după ce s-a răcit, se răstoarnă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apă, 200 gr. de zahăr și o vanilie. Tapetăm deasupra cu fistic măcinat și nucă de cocos. CNEDELI CU NUCĂ - REȚETĂ DE POST 500 ml de apă se pun la fiert; când clocotește apa, adăugăm în ploaie 200 gr. de griș și lăsăm să dea două trei clocote, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm patru linguri de ulei, puțină sare, două linguri de zahăr și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lămâie Toate se amestecă bine, la urmă se pun 18 linguri de făină și 2 plicuri de vanilie, apoi se tapetează o tavă dreptunghiulară. Punem compoziția în tavă, apoi, cu lingura, adăugăm următoarea cremă: 300 g brânză, 2 linguri de griș, zahăr după gust, 2 ouă și un plic de vanilie. Dăm la copt timp de 40-45 de minute. La sfârșit, după ce s-a copt, o pudrăm cu zahăr pudră. C HEC CU MERE ȘI NUCI 500 g mere curățate și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mirare că petreceau jumătate timpul în spital și că cei mai slabi se tuberculozau. Ca mâncare: 1/3 de pâine și de trei ori pe zi o fiertură cu morcovi sau gulii, în care se adăuga și un pic de griș. Nu primeau nici o scrisoare de acasă și cărțile lor poștale expediate nu au ajuns la adresă. În două rânduri li s-au dat, prin Crucea Roșie, pachete cu pesmeți și șuncă. „Când am văzut merindele de la noi, am început să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scrumbie. Se găseau în zonă icre foarte bune de știucă, mari ca cele de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși. Lucrau și în afara deltei mai ales ca săpători, foloseau scule de săpat speciale, mai puternice, construite de ei, li se spunea „excavator cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Bătrânica ne caută în coarne grozav: gătește, spală vasele, face curățenie. A pregătit paturile cu perne, rufărie, plăpumi de vată. Azi am luat masa acasă: cartofi fierți cu unt și caș și salată de fasole verde. La desert - piersici și griș dulce. Seara vom mânca grătar la Brașov. S-ar părea că astea sunt toate noutățile... Pierre și Vally, din Satulung, lui Ion Omescu la București 6 august 1954 Dragii mei Ion și Mircic, nici nu mai știu cu ce să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pe locul în care, adineauri, integritatea sa corporală fusese neplăcut zdruncinată, oarecum în părțile sale intime. Odată cu mutarea în noul spațiu locativ, doamna a pus pe masă, lângă farfuria de aluminiu, o pungă nedesfăcută de un kilogram pe care scria GRIȘ. Am urmărit-o cu atenție. Pe degetele ambelor mâini doamna purta numeroase inele de mărimi și forme variate; unele bătute cu pietre prețioase de-ți luau ochii, precum și niște ghiuluri dolofane și borțoase cât castanele. Mă gândeam cum de-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dați zilnic dovadă în lupta cu neajunsurile vieții... Dumnezeu să vă ajute și să vă ocrotească. Și a plecat bătrâna doamnă. Iar pe masă, lângă farfuria cazonă de aluminiu cu boabe arse de porumb de proveniență plebeiană, nobilul pachet de griș sigilat a rămas rușinat, singur și stingher ca un mare semn de întrebare, neputându-se dumiri: cine l-a adus și ce căuta acolo? Am avut una dintre nopțile fericite, în care am visat că mama ne gătise fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]