663 matches
-
din grinzi în zona de răspuns elastic se stabilesc din echilibrul grinzii în situația formării zonelor plastice, considerând și încărcările care acționează transversal pe axul grinzii din gruparea seismică. ... 4.1.1.2. Forțe tăietoare (1) Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare în grinzi se stabilesc din echilibrul grinzii în situația formării mecanismului plastic, considerând și încărcările care acționează transversal pe axul grinzii din combinația seismică de proiectare. (2) Calculul valorilor de proiectare ale forțelor tăietoare se face distinct pentru fiecare deschidere a grinzii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
b) pentru nodurile intermediare: ... (5) Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se limitează inferior la valorile rezultate din calculul structural în gruparea seismică, la care partea cauzată de acțiunea seismică este multiplicată cu γ_Rd. (6) Pentru fiecare deschidere a unei grinzi, valorile de proiectare ale forțelor tăietoare la un capăt se determină cu relațiile: (7) În situația particulară în care, pentru un sens de acțiune seismică, într-o deschidere a unei grinzi se formează două zone plastice din care una este
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
multiplicată cu γ_Rd. (6) Pentru fiecare deschidere a unei grinzi, valorile de proiectare ale forțelor tăietoare la un capăt se determină cu relațiile: (7) În situația particulară în care, pentru un sens de acțiune seismică, într-o deschidere a unei grinzi se formează două zone plastice din care una este depărtată de capătul grinzii de capătul grinzii, în aplicarea relației (4.5) valoarea l_cl se înlocuiește cu distanța minimă dintre cele două zone plastice. Figura 4.2 Schema de calcul a valorii de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
Valoarea de proiectare a forței axiale din stâlpi se determină din echilibrul stâlpului în situația formării mecanismului plastic considerând: (a) forțele tăietoare din grinzi asociate încărcării acestora cu momentele încovoietoare maxime cauzate de acțiunea seismică orizontală; ... (b) forțele tăietoare din grinzi sau plăci din acțiuni gravitaționale din gruparea seismică de acțiuni; ... (c) greutatea proprie a stâlpului; ... (d) alte forțe din gruparea seismică care încarcă direct stâlpul. ( ) ... (2) În cazul structurilor în cadre în care cadrele verticale sunt aliniate după două direcții
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
poate considera egală cu valoarea forței axiale rezultată din calculul structural în gruparea seismică dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile: (a) se dezvoltă zone plastice la ambele capete ale grinzilor, în fiecare deschidere; ... (b) valorile de proiectare ale momentelor capabile din grinzi nu depășesc cu mai mult de 10% valorile momentelor încovoietoare rezultate din calculul structural, în fiecare zonă plastică. ... ... 4.1.2.2. Momente încovoietoare (4) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare în zonele plastice ale stâlpilor, conform configurației mecanismului plastic optim, sunt egale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
un model de calcul cu zone plastice dezvoltate la cele două extremități ale golului. Figura 4.7 Interacțiunea cu panou rigid și rezistent ... ... 4.1.3. Noduri (1) Acest paragraf conține prevederi privind calcul valorilor de proiectare ale forțelor tăietoare care încarcă nodurile grindă - stâlp. (2) Valoarea de proiectare a forței tăietoare din nod se stabilește din echilibrul acestuia în situația formării mecanismului plastic, în mod distinct fiecare sens de acțiune seismică și pentru fiecare direcție de calcul. (3) Valoarea de proiectare a forței
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
ductil al structurii și evitarea ruperilor cu caracter fragil. ... (4) Redistribuirea eforturilor se poate face între grinzile din aceeași elevație care sunt poziționate aliniat pe verticală. (5) Pentru o combinație seismică de proiectare, prin redistribuire valoarea momentului încovoietor al unei grinzi este modificată, în limita a 30% din valoarea rezultată din calculul structural. Momentele încovoietoare de pe lungimea grinzii sunt modificate în aceeași proporție. (6) Redistribuirea este realizată cu respectarea condițiilor de echilibru de ansamblu și local. Momentul global de răsturnare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
sub secțiunea de încastrare convențională. ... ... 4.2. Clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL (1) Valorile de proiectare ale eforturilor sunt stabilite prin transformarea eforturilor rezultate din calculul structural liniar. (2) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare și forțelor tăietoare din grinzi sunt egale cu cele rezultate din calculul structural liniar. (3) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare și forțelor axiale din stâlpi sunt egale cu cele rezultate din calculul structurii printr-o metodă de calcul liniar, în gruparea seismică. M_Ed = M'_Ed
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
unei secțiuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinației seismice de proiectare, sunt zone critice. Figura 6.6 Stabilirea zonelor critice pentru două forme ale diagramei de moment încovoietor în grindă 6.3.1.2. Armarea longitudinală (1) Armătura longitudinală din grinzi se dispune astfel încât să se asigure îndeplinirea condiției de rezistență la moment încovoietor și forță tăietoare, conform 3.3.1.1 . (2) Armătura longitudinală stabilită conform prevederilor acestui paragraf este dispusă în inima grinzii. (3) Coeficientul de armare longitudinală din zona întinsă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
de armătură din zona întinsă. (7) În cazul armării grinzii la partea întinsă cu bare de diametre diferite, la colțurile secțiunii transversale a inimii grinzii se dispun barele cu diametrul cel mai mare. ... 6.3.1.3. Armarea transversală (1) Armătura transversală din grinzi asigură îndeplinirea condiției de rezistență la forță tăietoare, conform 3.3.1.1. (2) Pentru armarea transversală se utilizează etrieri închiși, realizați din bare de oțel cu diametrul mai mare sau egal cu 8 mm. (3) Armăturile transversale din zonele critice ale grinzilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
mm. (5) Distanța dintre etrieri, în zona critică, îndeplinește condiția: s ≤ min {h_w/4; 150 mm; 6d_bL} pentru DCH (6.18) s ≤ min {h_w/4; 150 mm; 7d_bL} pentru DCM (6.19) unde dbL este diametrul minim al armăturilor longitudinale. (6) La capătul unei grinzi, se dispun armături înclinate pe două direcții, care fac un unghi de 45° cu axul longitudinal al grinzii, în situațiile în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile: unde V_Ed,min valoarea de proiectare minimă a forței tăietoare care acționează la capătul grinzii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
la distanța 5dbL de la fața elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul acestuia, unde dbL este diametrul barei care ancorează. Figura 6.15 Reprezentare exemplificativă privind ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și stâlpilor (12) Barele longitudinale din grinzi care se opresc în nodurile grindă-stâlp sunt îndoite în interiorul carcasei stâlpului, în partea opusă față de secțiunea grinzii de la care se realizează ancorarea. Partea dreaptă care se dezvoltă la capătul barei, paralel cu direcția armăturilor longitudinale din stâlpi
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
care se dezvoltă la capătul barei, paralel cu direcția armăturilor longitudinale din stâlpi, se realizează cu lungimea mai mare sau egală cu 12d_bl, unde d_bL este diametrul barei care ancorează. Figura 6.16 Lungimea minimă a ciocului pentru armăturile longitudinale din grinzi (13) Lungimea de ancorare a armăturilor care se opresc în nodurile grindă-stâlp este asigurată prin maxim o îndoire a acestora în interiorul nodului. Figura 6.17 Detaliu de principiu cu ancorarea barelor longitudinale ale grinzilor în nod (14) Armăturile longitudinale din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299715]
-
SR EN 10025-1:2005 SR EN 10088-4:2009 SR EN 10088-5:2009 SR EN 10210-1:2006 SR EN 10219-1:2006 SR EN 10340:2008/AC:2009 SR EN 10343:2009 SR EN 15088:2006 CPF 98/214/CE Produse pentru construcții metalice și produse conexe (2/4): Produse metalice finite, cum ar fi grinzi metalice, stâlpi, scări, piloni de fundație, picioare de susținere și palplanșe, profile debitate la dimensiune și destinate unor aplicații definite, șine și traverse Pot fi sau nu protejate împotriva coroziunii printr-o îmbrăcăminte de protecție, sudate sau nesudate (pentru utilizare
ORDIN nr. 1.477 din 7 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301273]
-
metoda de extragere: cu explozivi (schema de împușcare, lungimea găurilor, poziționarea explozivilor in găurile perforate), mecanic (dimensiunile fâșiilor), combinate, hidraulice; ... e) schema de susținere a abatajului în diferitele faze de lucru, inclusiv de dirijare a acoperișului, complexe mecanizate, stâlpi și grinzi (metalice, din lemn), fără susținere, lăsarea lină a acoperișului; ... f) schema de dirijare a acoperișului (direct și principal), de rambleiere, precum și de aeraj din panoul aflat în exploatare, inclusiv din abataj; ... g) căile de transport în cadrul panoului (abataj
INSTRUCȚIUNI din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299924]
-
Este interzisă utilizarea la semnale a geamurilor și lentilelor care dau o culoare ce nu corespunde normelor tehnice și modelelor stabilite de AFER. Articolul 31 Punctele de secționare, liniile încălecate, traversările liniilor de cale ferată la același nivel, podurile cu grinzi mobile și joncțiunile și ramificațiile din linie curentă trebuie să fie acoperite cu semnale. Articolul 32 Semnalele de circulație și de manevră trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
70 Încălecările liniilor ferate cu trei și patru fire sau descălecările liniilor cu trei fire se acoperă cu semnale conform prevederilor de la Art. 40 la Art. 53 . Articolul 71 Traversările liniilor ferate la același nivel, precum și podurile cu grinzi mobile, trebuie să fie acoperite cu semnale instalate la o distanță de 200 m de la punctele de intersecție, respectiv capetele podului. Articolul 72 La traversările și la încălecările liniilor, dependența între semnale trebuie realizată astfel încât punerea pe "liber
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
restul semnalelor care comandă parcursuri incompatibile să fie pe "oprire". Articolul 73 Semnalele care acoperă pe la vârf punctele de legătură ale liniilor încălecate ramificate, trebuie să dea indicații diferite pentru fiecare direcție de mers. Articolul 74 La podurile cu grinzi mobile, punerea pe liber a semnalelor de acoperire nu trebuie să fie posibilă decât în poziția în care grinda mobilă permite circulația pe pod. Ridicarea grinzii mobile este permisă numai cu consimțământul dat prin instalație de stațiile vecine și când
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
evaporație caracteristice sezonului cald. Aceste procese - alături de climatul temperat cu influențe sudice, mediteraneene contribuie la o uscăciune accentuată a solului și a aerului mai ales în timpul sezonului cald. Drenajul subteran este mai accentuat pe formele pozitive de relief, grinduri sau conuri de aluviuni și mai puțin intens pe formele negative de relief, unde se acumulează un plus de umiditate, care influențează procesele pedogenetice din luncă. Pe formațiunile nisipoase din incinta Dăbuleni, depresiunile interdunare alternează cu dunele, chiar și după
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Relief și geomorfologie Situl se suprapune integral în unitatea de luncă, câmpie aluvionară, a Dunării. Altitudinea medie este de 23,4 m și 99,2% din suprafața sa se află la mai puțin de 20 m. Denivelările din luncă sunt foarte reduse, grinduri antropizate, microdepresiuni interedunare și taluzuri ale canalelor de irigații, iar fragmentarea este extrem de redusă. Cea mai mare suprafață a luncii este caracterizată de suprafețele orizontale și cvaziorizontale ce permit pătrunderea în sit a unei cantități ridicate de energie calorică
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
nituire, lipire, stratificare sau sudare a unuia dintre următoarele repere ale corpului aeronavei: a) o grindă cheson; ... b) un stringher de aripă sau o coardă a aripii; ... c) un lonjeron; ... d) o flanșă de lonjeron; ... e) o bară a unei grinzi cu zăbrele; ... f) inima unei grinzi; ... g) chila sau bara filei de gurnă a calei unui hidroavion sau un flotor; ... h) un reper de compresie din tablă ondulată într-o aripă sau un ampenaj; ... i) o nervură principală de aripă
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-LPTA din 8 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290974]
-
unuia dintre următoarele repere ale corpului aeronavei: a) o grindă cheson; ... b) un stringher de aripă sau o coardă a aripii; ... c) un lonjeron; ... d) o flanșă de lonjeron; ... e) o bară a unei grinzi cu zăbrele; ... f) inima unei grinzi; ... g) chila sau bara filei de gurnă a calei unui hidroavion sau un flotor; ... h) un reper de compresie din tablă ondulată într-o aripă sau un ampenaj; ... i) o nervură principală de aripă; ... j) un lonjeron principal al suprafeței
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-LPTA din 8 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290974]
-
dar pe alocuri și pe nisipuri fine, ușor sărăturate, bogate în materii organice azotate. Ocupă în general porțiunea de plajă nisipoasă dintre mediolitoral și dunele mobile embrionare (habitatul 2110), dar în unele situații (mai ales pe plajele late și pe grinduri) pot fi întâlnite și pe dunele joase de nisip din apropierea mediolitoralului, scăldate ocazional de valuri, în timpul furtunilor puternice. Din punct de vedere biogeografic, zona în care se întâlnește habitatul 1210 aparține bioregiunii Marea Neagră (bioregiunea pontică). Identificarea habitatului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
multe segmente de coastă corespunzând zonelor unde în prezent există vegetație naturală pe plaje și unde este prezent acest tip de habitat (conform ultimei raportări și a literaturii de specialitate recente): Vama Veche-2 Mai, Tuzla-Eforie Sud, Cap Midia (incinta portului), grindul Chituc (Corbu- Periboina), Periboina - Gura Portiței, Gura Portiței - Periteașca, grindul Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina. Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
vegetație naturală pe plaje și unde este prezent acest tip de habitat (conform ultimei raportări și a literaturii de specialitate recente): Vama Veche-2 Mai, Tuzla-Eforie Sud, Cap Midia (incinta portului), grindul Chituc (Corbu- Periboina), Periboina - Gura Portiței, Gura Portiței - Periteașca, grindul Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina. Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-a lungul țărmului, mai puțin în zonele în care plajele
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]