315 matches
-
tărâmuri feerice. E o suită de emoții elixirante, care alungă toate tenebrele celui care își retrăiește nașterea, pentru că această trăire înaltă să se dilate imens, învăluind restul ființelor, lumea, întregul univers. Descrierea rezumativă a celor patru matrici prenatale, descoperite de Grof, reclamă restructurarea imaginii și atitudinii noastre față de naștere. Raportându-ne permanent la dezideratul central al cărții de față, este nevoie să reținem potențialul său traumatizant major. Spunem aceasta întrucât nașterea se plasează în topul experiențelor proeminente ale vieții umane, având
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trebui să le fie funciară. Prin urmare, decriptarea profundă și subtilă a cauzalității unor afecțiuni psihiatrice și psihosomatice reclamă adesea accesarea nu doar a psihismului biografic (așa cum procedează știința convențională), ci și a palierului perinatal și chiar a celui transpersonal (Grof, 2002). Spre exemplificare, în consens cu descoperirile epocale grofiene, menționăm că multe cazuri de claustrofobii, depresii inhibate, fobii la reptile, originează în matricea perinatală II, după cum unele crime, nevroze obsesiv compulsive, depresii agitate, piromanii etc., și-au configurat rădăcinile în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un bun substitut chiar al figurii sale materne). Aclimatizând un asemenea procedeu în maternitățile lumii, renumitul medic speră că femeile vor prefera nașterea naturală, apelând la cezariană doar în situații de forță majoră. Astăzi există tot mai multe voci (S. Grof, 2002, fiind printre cele mai sonore), care demască nocivitatea utilizării anestezicelor la naștere, care în afara efectelor indezirabile imediate, reverberează și în timp, deoarece inoculează copilului, chiar în memoria lui celulară, convingerea că în situațiile dure, traumatizante ale vieții, se poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecință se focusează preponderent asupra cauzelor și nu doar asupra efectelor (cum se întâmplă în medicina clasică). Mai apoi, în decelarea acestor cauze nu se rezumă doar la inspectarea antecedentelor biografice, ci și a celor transbiografice (perinatale și chiar transpersonale) (Grof, 2002). O asemenea atitudine terapeutică devine un imperativ, mai ales, în abordarea maladiilor grave, etichetate ca incurabile. Viziunea transpersonală are o contribuție majoră și în problema etiologiei diverselor boli, prin relevarea profundului caracter patogen pe care îl exercită traumele fizice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stări de conștiință extinsă. Având în vedere devitalizarea accentuată a unui bolnav terminal, din multitudinea metodelor de inducere a unei stări transpersonale, nu toate sunt compatibile cu starea lui somatopsihică. Pe baza bogatei experiențe acumulate de câțiva corifei ai domeniului (Grof fiind probabil numele cel mai credibil), terapia psihedelică ocupă un loc greu de surclasat de către orice altă metodă, deși ea a fost aruncată peste bord, acum aproximativ trei decenii, dintr-un păgubitor exces de salubrizare socială. Dincolo de situațiile particulare ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însuși), rămâne ca un reper demn de urmat programul Spring Grove. Acesta s-a desfășurat între 1967 și 1974, în orașul american Baltimore, ca rod al colaborării dintre spitalul cu același nume și secția de oncologie a Spitalului Sinai (apud Grof, 2007). Subiecții vizați au fost în număr de 100. Toți sufereau de cancer în fază finală, având un prognostic letal de maximum trei luni. Cooptarea lor în acest program a fost benevolă. De asemenea, ei trebuiau să mai îndeplinească două
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
științifică, iar rezultatele sunt cu adevărat surprinzătoare. Și anume: s-a modificat concepția despre viață a pacientului, cu formarea unei noi scări axiologice și s-a estompat sau chiar îndepărtat frica de moarte, adică s-a produs, după expresia lui Grof (2007), o „moarte a morții”. Eliminarea durerii fizice, pe o durată variabilă de timp este un alt „trofeu”al unei experiențe psihedelice. în fine, obținerea unei ecologii psihice prin diminuarea întregului eșichier de stări lăuntrice chinuitoare (depresie, anxietate, însingurare, insomnie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
infinite. Fiecare individ reprezintă un fir în frumoasa țesătură a vieții și joacă un anumit rol” Am văzut că, după moarte, energia vieții cunoaște o transformare” Moartea este doar un episod, o experiență tranzitorie în acest magnific spectacol peren. (apud Grof, 2007, p. 421). Iar Matthew (42 de ani) se confesează: „a fost cu adevărat cea mai frumoasă și mai împlinită zi din viața mea” așadar, sunt nemuritor, e adevărat!”(apud Grof, 2007, pp. 379-380). Gândurile de mai sus, și multe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o experiență tranzitorie în acest magnific spectacol peren. (apud Grof, 2007, p. 421). Iar Matthew (42 de ani) se confesează: „a fost cu adevărat cea mai frumoasă și mai împlinită zi din viața mea” așadar, sunt nemuritor, e adevărat!”(apud Grof, 2007, pp. 379-380). Gândurile de mai sus, și multe altele de același tip pledează, fără echivoc, pentru asocierea psihoterapiei psihedelice în asistența complexă a muribunzilor, domeniu în care portofoliul de intervenție este lamentabil de modest. Aserțiunea se justifică având în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oficialități, care dintr-o excesivă și nejustificată prudență, continuă să interzică utilizarea substanțelor psihedelice, chiar și din rațiuni exclusiv medicale și în condiții riguros controlate, „împiedică sute de mii de oameni, în fază terminală, să beneficieze de această remarcabilă procedură”(Grof, 2007, p. 432). Campania de reabilitare a utilizării psihedelicelor, din considerente strict medicale și de cercetare, desfășurată în unele țări ale lumii, preponderent sub auspiciile „Asociației multidisciplinare pentru studii psihedelice”(MAPS), condusă de dr. R. Doblin a repurtat deja câteva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cercetare, desfășurată în unele țări ale lumii, preponderent sub auspiciile „Asociației multidisciplinare pentru studii psihedelice”(MAPS), condusă de dr. R. Doblin a repurtat deja câteva succese notabile, la care au contribuit personalități de prim rang ale avangardei științifice actuale: S. Grof, J. Fadiman, R. Metzner, F. Echenhofer, J. Halpner, W. Richards, T. Roberts, F. Vollenweider ș.a. Referitor la asistența psihologică a muribunzilor, ea beneficiază de o gamă mai extinsă de strategii, indiferent dacă se urmărește doar consilierea sau psihoterapia propriu-zisă. O
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și atunci când creierul este grav afectat de cauze diverse (traumatisme, hemoragii masive, tumori etc.), aruncă în derizoriu dovezile de factură neurologică. Iar opinia lansată de reputatul neuropsihiatru englez, dr. P. Fenwick (1995, apud Grof, 2007, p. 257) constituie o concluzie memorabilă: „sunt absolut sigur că aceste experiențe nu sunt provocate de lipsa oxigenului, de endorfine sau orice altceva de genul acesta” nici unul dintre factorii amintiți nu poate fi considerat responsabil de calitatea transcendentală a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
suport și sursă, de natură materială, care este creierul. Pe fondul acestor descoperiri, notabilități științifice ale veacului au demonstrat că NDE apare doar după ce activitatea cerebrală s-a încheiat (Parnia et al., 2001; Greyson, 2003; Pin van Lommel, 2001, 2004; Grof, 2007; Constantin-Dulcan, 2008 ș.a.). De aici decurge logic și următoarea aserțiune, la care subscrie cu fermitate D. Constantin Dulcan (2008) și anume că experiențele din proximitatea morții sunt ale conștiinței și nu ale creierului. Ca argument suplimentar, cu valoare adiacentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că NDE-ul constituie dovada cea mai fezabilă cu privire la ideea supraviețuirii conștiinței după moartea creierului și implicit a trupului. Iar ca un pandant de final pentru această problemă, să apelăm la gândurile unui specialist de marcă, precum C. Wilson (apud Grof, 2007, p. 263), care afirma: „volumul dovezilor pentru viața de după moarte este imens. Dacă îl ignori e ca și cum ai sta la poalele Everestului și ai insista că nu vezi muntele”. Un alt argument marcant care atestă dăinuirea conștiinței după moarte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după moarte și invită la reconfigurare conceptuală și atitudinală de fond, o constituie experimentarea deliberată, prin metode special create a unei conștiințe transpersonale. Există astăzi un eșichier 233TRAUMA ȘI SUFERINȚA divers constelat de asemenea metode: respirația holotropică (elaborată de soții Grof, Christina și Stanislav) și respectiv respirația „Pneuma”(a cărei paternitate aparține psihoterapeutului peruan Juan Ruiz Naupari), fiind printre cele mai răspândite. Desigur, din fidelitate pentru tradiție, nu putem eluda nici inducerea pe cale chimică a unei stări transpersonale, prin extracte sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe filieră istorică, mișcarea psihedelică, descendenta cultă a milenarelor practici șamanice, a demarat în forță după anii '60, racolând nume sonore care au inițiat programe de cercetare pentru testarea valențelor acestora. Vedeta incontestabilă a acestui curent este fără îndoială S. Grof care a dedicat 17 ani din viață explorării complexe a acestui subiect. Esențializând bogata sa experiență în domeniu, care revendică în antecedente 6.000 de cazuri pe care s-au testat beneficiile terapiei psihedelice, el a reușit să ofere o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
local» ca pe un om gras și fără cuvînt"). Termenul se pretează unor jocuri de cuvinte - "ar trebui să arate ca baronul Münchausen", "nu există baroni în județul Mureș. «Aici nici nu este uzitat acest termen. La noi se folosește grof»"; "Grofii locali ai puterii nu ies în evidență". Se pare că pentru unii termenul nu s-a instalat suficient în limbă, răspunsurile dovedind o ignoranță reală sau simulată: "Termenul de Baron este anacronic, nu știu ce înțelege presa prin acest apelativ, dar
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
ca pe un om gras și fără cuvînt"). Termenul se pretează unor jocuri de cuvinte - "ar trebui să arate ca baronul Münchausen", "nu există baroni în județul Mureș. «Aici nici nu este uzitat acest termen. La noi se folosește grof»"; "Grofii locali ai puterii nu ies în evidență". Se pare că pentru unii termenul nu s-a instalat suficient în limbă, răspunsurile dovedind o ignoranță reală sau simulată: "Termenul de Baron este anacronic, nu știu ce înțelege presa prin acest apelativ, dar cred
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
Varadi Jozsef și Str. Spitalului, lungimea străzii: 670 m, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "716.500 lei"; - poziția nr. 53, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Delimitată de str. Kriza Janos și str. Grof Miko Imre, lungimea străzii: 261 m, cu îmbrăcăminte din beton asfaltic", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "94.941,40 lei"; - poziția nr. 69, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Delimitată de str. Petofi Sandor și Str. Podețului, lungimea
HOTĂRÂRE nr. 1.222 din 2 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 975/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Covasna, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228052_a_229381]
-
pereți din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din țigle; CF nr. 23773 Sfântu Gheorghe, nr. top. 802-C1"; - la poziția nr. 520, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Teren aferent imobilului, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situat în str. Grof Miko Imre nr. 11; CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-1.229 mp"; - la poziția nr. 521, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Clădire «Casa Bene», în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situatîn
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 21 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 975/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Covasna, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238242_a_239571]
-
Imre nr. 11; CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-1.229 mp"; - la poziția nr. 521, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Clădire «Casa Bene», în administrarea Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, situatîn str. Grof Miko Imre nr. 11; construcția are D+P, fundație din piatră, pereți din cărămidă, acoperiș tip șarpantă din țigle; clădirea este monument de arhitectură (CV-II-m-B-13098), CF nr. 24735 Sfântu Gheorghe, nr. top. 150/2, 151/1/2-C1"; c) după poziția
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 21 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 975/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Covasna, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238242_a_239571]
-
deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin, din Drumul Luncii până la limita cu sat Totești, lungime 2.090 m"; - la poziția nr. 13, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație - Drumul Grofului", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de interes local, deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin, de la râul Galbena până în colț tarla Buduroni, lungime 1.005 m"; - la poziția nr. 14, coloana
HOTĂRÂRE nr. 71 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229984_a_231313]
-
la 8km) și intră în Timișoara prin zona de sud. Localitatea este amintită pentru prima dată în secolul XIII, sub denumirea de "Pabd". A aparținut lui Ioan de Meca, Imre Docy, familiei Pető și pe rând, mai multor mari proprietari (grofi). Ultimul dintre aceștia a fost baronul Iuliu Csávossy (Csávossy Gyula), căruia i-a fost expropriată mare parte din avere și împărțită locuitorilor din Bobda. În urma luptelor din 1695, Bobda a fost aproape complet distrusă. Reconstrucția a avut loc după canoanele
Bobda, Timiș () [Corola-website/Science/301342_a_302671]
-
mai demult aici se putea vedea și după locul pe care îl ocupau, ei fiind locuitorii caselor din centrul vechi al satului, de la strada principală și ulițele centrale, în timp ce celelalte naționalități locuiau de jur împrejur. La 1786 Vizejdia era donată grofului Nicolae Markovits. Dintre naționalitățile care lucrau în robotă pe moșia sa, numai germanii au mai rămas, ceilalți fiind nevoiți să se mute în alte părți, deoarece administrația imperială făcea presiuni pentru catolicizarea satului. Bulgarii au luat calea centrelor bulgărești mai
Vizejdia, Timiș () [Corola-website/Science/301409_a_302738]
-
Balda (în , în ) este o localitate componentă a orașului Sărmașu din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, România, pe valea râului Pârâul de Câmpie. Numele satului se pare că provine de la o familie de grofi maghiari, Beldi, ce și-au avut moșiile în zonă. Balda este limita administrativă sudică a orașului Sărmașu la circa 4 kilometri sud, în direcția orașului Luduș. Este înconjurat de dealuri mari, cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]