1,065 matches
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PĂMÂNTUL DE PAIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului a venit la mine acasă ceasul ce mă îngroapă lent ceasul gropar ca sub o mână fatală și nu mă pot împăca cu nicio geometrie ceasul în care amândoi stăm ca două cafele în același ibric și nu ne cunoaștem sau când ai zace într-un vârf de pat și ai citi
PĂMÂNTUL DE PAIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378892_a_380221]
-
poeme l-ai învins. Rând pe rând mi-ai dăruit Murmur de vorbe goale. Ochilor, lacrimi ai dat Locului de sărutare. L-am strigat pe Dumnezeu: N-oi mai plânge, n-oi mai plânge ! Vrut-ai doar să-mi fii gropar Amintirilor strivite... Despleti-voi singură Vorbele ce o să vină, Voi striga pe Dumnezeu Ura, să ți-o dea divină ! Referință Bibliografică: Vorbe... / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1728, Anul V, 24 septembrie 2015. Drepturi de Autor
VORBE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381849_a_383178]
-
în răgazul inconsecvenței, îi coboară în subteranele clipei bezmetice, promovând un stil grandilocvent și sforăitor, cu nuanțe de perplexitate grobiană, recomandându-i și rezervându-i fără echivoc la categoria celor de nicăieri, care se întrețin iluziilor consolatoare de debut, în: Groparii propiilor „creații”. „Lucrările” D.D.C.z-ului, cu adâncimi superficiale programatice de-o palmă, cu ocolișuri și cotituri bănești ori fiziologice, scorniri banale, pentru Academie sau Uniunea Scriitorilor, nu pot avea decât girul de Cămătari ai corupției politice sau Ordonatori de
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Citește mai mult Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa care poartă,Precum simbolurile-n
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
daltăDe-un biet prezent, oprit la haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu huliți groparul careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933)... III. RONDEL, DE FLORII, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
spânzuraților și 1916 iubirea este pusă pe plan secund, căci în fața atrocităților războiului numai timp de iubit nu este. Apostol Bologa rupe logonda cu Marta atunci când vine acasa în permisie și își va găsi refugiul în brațele Ilonei, fiică de gropar și, pe deasupra, unguroaică. La fel se întâmplă și în cazul lui Costache Ursu, care părăsit fiind de mama fiului său, rănit în război, găsește refugiu în casa și brațele bulgăroaicei Paraschiva, pe care „o duse pe culcușul de paie și
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
mai citit câteva din rânduielile bisericești, i s-a bătut capacul în cuie și a fost coborât cu frânghiile în groapă. Preotul a mai spus ceva stropind peste groapă cu vin și a aruncat primii bolovani de pământ peste coșciug. Groparii și-au făcut datoria, astupând în întregime groapa cu pământ și formând deasupra o mică moviliță. Crucea de lemn a fost plantată la cap, iar pe mormânt au fost așezate coroanele de flori. Bărbați și femei, bogați și săraci au
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
ram, tăcerea-și duce în rana durerii, pe drum ce-l desparte de viață și neam. Cum ziua-n noapte, sortită-i căderii. Iubiri și speranțe adorm în altar, cu rugăciune-n visul învierii, când Iarna morții e al vieții gropar. Din Cer, prohodul să-i cânte îngerii. Frunze-nlăcrimate se-aștern pe mormânt, plapumă să-i fie chipului din el. Că omul, ca frunza revine-n pământ, cum apa se-ntoarce în nori de pe Cer. Pe frunze înlăcrimate îmi scriu gând
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
ne sunt părinții se vor preface-n sfinți acolo voi copiii adevărați eroi părinți copii un tot visător astrul magic comico-tragic actori istoria zilelor noastre ruină hartă-n derivă ne tot întrebăm cine este de vină cu ceară peste pleoape groparul țării desparte așa despărțit poporul e sătul de toate nu mai există realitate ce falsă libertate abis stop evoluție cruda revoluție spirit ucis Românie martiră adună copiii pe lângă părinți. Referință Bibliografică: Românie martiră / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ROMÂNIE MARTIRĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372504_a_373833]
-
duceam de câte ori puteam să revăd acele schelete, gândind că într-o zi se vor îmbrăca cu carne și haine și vor ieși de acolo. Mai târziu l-am înțeles pe Emil Cioran care juca fotbal în cimitirul Rășinari-ului, cu groparul, un om vesel cu care se împrietenise, folosind în loc de minge câte un craniu. „De câte ori nu i-am ținut companie groparului! Nici nu-ți închipui cât de adânc mi s-au întipărit în minte toate imaginile astea...” mărturisea Cioran. Avea credința
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
vor ieși de acolo. Mai târziu l-am înțeles pe Emil Cioran care juca fotbal în cimitirul Rășinari-ului, cu groparul, un om vesel cu care se împrietenise, folosind în loc de minge câte un craniu. „De câte ori nu i-am ținut companie groparului! Nici nu-ți închipui cât de adânc mi s-au întipărit în minte toate imaginile astea...” mărturisea Cioran. Avea credința că acest fapt a avut un efect în subconștient, moartea devenind o obsesie pentru el în viață. Se poate! „Întreaga
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU BUZELOR Privesc, de veacuri, în ochii Madonei și nu-i înțeleg nici mirarea, nici melancolia - privesc, de o viață, în ochii Grădinarului și nu-i înțeleg nici grabă, nici iluzia - privesc, de o clipă, în ochii Groparului și nu-i înțeleg nici împlinirea, nici filozofia - privesc, de o veșnicie, în ochii Euclidului și nu înțeleg de ce i-a făgăduit vieții geometria - înțeleg, totuși, de ce, toți, au buzele tremurânde și, de sub pleoape, nu le picura nici Gloria, nici
ELOGIU BUZELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371246_a_372575]
-
ajutor și se bucură în mod sincer de o haină ori de o farfurie de mâncare gătită. Daca înhumarea se face într-un mormânt din care s-a dezgropat o altă persoană decedată mai înainte, osemintele aceleia se adună de către gropari, se curăță și se așează într-un săculeț de pânză alba. Preotul slujitor, la mormânt, va stropi cu vin și undelemn și aceste oseminte, care apoi se îngroapă, de regulă, la picioarele celui decedat de curând. Familia trebuie să aibă
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
voroneț. zeii se revoltă toamna, când iov trece în lumea cealaltă, când stelele au adevăr în lacrimi și luna se zbate-ntr-o beție frenetică, acum a murit și holderlin frumos ca o lebedă pe lacul senin al cerului, acum groparii așteaptă la marginea cimitirelor s-aprindă candele pe ceara mormintelor proaspete. numai dionysos dansează macabre dansuri pe trupurile otrăvite de beția toamnei printre frunzele nebune, zburătăcite de hoardele vântului. joi, 18 octombrie 2012 Referință Bibliografică: revolta zeilor / Ion Ionescu Bucovu
REVOLTA ZEILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346430_a_347759]
-
și amuzante sunt monologurile actorilor Alexandru Arșinel („Bețivul”), Vasile Muraru, Alexandru Lulescu și Ana Maria Donosa („Școala de șoferi”), quiproquo-ul „Giulia” (Stela Popescu - Alexandru Arșinel), scenetele „Hara” (Valentina Fătu, Vasile Muraru, Ana Maria Donosa, Nae Alexandru și Cristian Simion), „Groparii” cu extraordinarii Valentina Fătu - Vasile Muraru) și „Travestiții” (Nae Alexandru - Cristian Simion). Sunt de o amplitudine supusă sublimului artistic piesele românești interpretate de soliștii acompaniați de orchestră și de balet: Alin Gheorghișan, „Fusta-i cu belea” (Alexandru Flechtenmacher/Anton Pan
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
2292 din 10 aprilie 2017. Privesc pagina albă ce așteaptă nedumerită dezmierdarea cuvintelor, dar acestea rătăcesc amestecate prin golul minții, risipite de torentul tristeții, prin toate hățișurile sorții. Singurătatea lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
pleoapele ermetice. Citește mai mult Privesc pagina albă ce așteaptă nedumerită dezmierdarea cuvintelor, dar acestea rătăcesc amestecate prin golul minții, risipite de torentul tristeții, prin toate hățișurile sorții. Singurătatea lucrează tenace, cot la cot cu dorul neostoit și asemeni unor gropari impasibili lărgesc mormântul din suflet, ca să încapă în el cât mai multe vise și speranțe ucise. Brațele cad inerte peste lutul negru mustind de lacrimi iar degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Hermes, zeul hoților. Unde erau toți chinezii când construiam piramidele? spuse Keops spre Kefren văzând atâția turiști. Furând o pâine a primit peste doi ani de închisoare. Acum mănâncă gratis mii de pâini pe banii mei. Flori de hartie - caprele groparului nefericite. In curand toți vom mânca numai salam din plastic. La umbră sub Statuia Libertății - niciun fir de iarbă. Oare lumea din beton și sticlă e liberă? Sub iasomie - toropit de aroma ... Citește mai mult E plină lumeade credincioși, însămulți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
lacrimi în câte-o primăvară cum zarzării tăi tineri rodesc din când în când. Obloanele sunt trase. E noapte și e frig. Tăcerea e un strigăt ce nu mă mai încape. Unghii de suferință în suflet îmi înfig și las gropari de gânduri în dor mormânt să-mi sape. Oceanul deznădejdii, rupând ultimul dig, aruncă peste mine imensele lui ape și n-am măcar puterea pe nume să te strig. Anatol Covali Referință Bibliografică: Obloanele sunt trase / Anatol Covali : Confluențe Literare
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
ei a tăcut pentru totdeauna! Artista care suferise de un cancer de col uterin avea doar patruzeci și șase de ani! „Se-aliniază știrile atroce,/ Sub care omul bâjbâie înfrânt,/ Și, Doamne, cum peste-această voce/ Accepți să pună un gropar pământ?”, scria poetul Adrian Păunescu la moartea Tatianei Stepa. În timpul vieții a lansat caseta audio „Singurătate” (1999) și trei albume: „Treisprezece clipe” (decembrie 2003), „Copaci fără pădure (octombrie 2007) și Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
gura vacii (folclor județean). • Minciună strecurată printre adevăruri evidente ajunge credibilă. • Noi nu mai creștem în înălțime. Numai, eventual, în lățime și, din păcate, în adâncime. GRATIS • Milităm ca fiecare săptămână să aibe un weekend... • Fie criza cât de mare, groparul nu duce lipsă de clienți. • Moralitatea face mai mult decât legea. • Accept prostul cinstit, dar nu pe cel înregimentat. • Curajul la bărbați nu e așa de rar cum se crede, dovadă cât de mulți se însoară (Sigmund Freud). • Politicieni buni
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
ochi încă nu am plecat dincolo încerc să adun toate umbrele la răsărit să echilibrez balanța între mine și lut am să-mi sădesc împrumutul în brațele pământului la vremea scadenței să-l cresc în fire de iarbă și păsări groparul nu poate să ridice țărâna de la pământ la cer să-mi acopere sufletul fără formă fără nume fără cuvinte deschisu-mi vei calea din nou spre Tine lumină Referință Bibliografică: Neliniștea este în inima mea / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN
NELINIŞTEA ESTE ÎN INIMA MEA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371784_a_373113]
-
moartă; Dar speranța mai răzbate: Să-ți croiești o altă soartă! Azi îți sunt în doliu zorii Sub lințoliul ca o zdreanță: Te-nmormântă trădătorii; Dar mai licăre-o speranță: Să-ți întorci colindătorii! Azi te poartă la paradă Toți groparii, ca pe moaște, Prădătorii ce te pradă; Dar speranța se renaște: Să îți chemi românii-n stradă! Azi lingăii te-osanează, Patrioții de revistă Ce cu tine defilează; Dar speranță mai există: Națiunea ta vitează! Azi, de Ziua ta, sărmană Românie
GRUPAJ LIRIC PENTRU ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379222_a_380551]
-
din aceia mulți de care patria nu duce lipsă, fiind ucis de un afurisit de mititel, așezat de-al dracului pieziș în gâtlej. Și când te gândești că ăsta-i doar începutul în importanta obligație cetățenească de alegere a viitorilor gropari ai României, chit că, potrivit unui adorabil reportaj, foarte mulți dintre români habar n-au nici de scopul alegerilor din iunie și nici pe cine urmează să voteze: o parte dintre ei erau pentru Giovanni (!), altă parte pentru Ponta, dar
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]