1,078 matches
-
în care îl evocă: "În ființa lui intimă, poetul era un mare emotiv, dar în același timp era posedat de un demon care îi denunța emotivitatea drept slăbiciune și îl făcea să se împotrivească propriei lui naturi. Ironia, sarcasmul, deriziunea, grotescul erau tot atâtea arme cu care el se apăra pe sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb coroziv, menit s-o strivească. [...] Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindă strâmbă, ci o strâmba el însuși spre a-și
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
mă va purta, era în suficientă măsură ceea ce părea a fi și avea categoric de-a face cu persoana mea: nu voiam, nu puteam să o reneg și nici să o expediez prin explicații. Dacă era o situație grotescă, atunci grotescul provenea din ființa mea, iar asupra acesteia dețineam categoric drepturi absolute, dincolo de orice posibilă explicație. N-aveam nici cea mai vagă idee ce voi face când o voi vedea pe Honor. Cel mai probabil voi cădea fără grai la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
absurd, alături de casă și Cielo, salariul de președinte de 600 de dolari ca făcând parte din avere - asta pentru a întări la public imaginea sărac și cinstit. Dar reacția cea mai adecvată situației a avut-o această împerechere perfectă a grotescului cu sinistrul care este Miticul nostru românesc, Corleone Dragomir: „Păi, ce, dom’ne, eu am numai 10.000 de euro? Hă, hă, am mai mult”. Apoi, cu un rânjet: „Da’, știți ce? Sunt sărac, sărac lipit pământului”. Ca și legea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
angajează ca moderatori TV sau conduc organizații neguvernamentale care îi ajută direct pe cei nevoiași. Nu consideră că viața începe și se sfârșește cu politica. Ai noștri, în schimb, nu ezită să se afunde în ridicolul cel mai avansat, în grotesc, discreditând fără să clipească funcția pe care au avut-o în stat, doar-doar or mai apuca o dată să facă maselor cu mâna... Gesturi care pe orice om de bun-simț îl aduc în pragul vomei sunt comise cu gingașă nesimțire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
musai, atît pentru propria-i onoare, cît și pentru Însăși țara lui, să devină cavaler rătăcitor.” Feriți-vă de Cavalerul Tristei Figuri : lipsit de uzul rațiunii, Încăpățînat, cu aer și gesturi de clovn, naiv pînă la orbire, idealist pînă la grotesc - și cine e ăsta, dacă nu eu, prezentat scurt și cuprinzător ? Adevărul e că n-am fost niciodată prea Întreg la cap. Doar că eu nu mă năpustesc asupra morilor de vînt. Eu sînt și mai și : eu visez cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În sfârșit, nu te aruncă în nevroză nici informația că primul film pornografic e văzut în intervalul 9-13 ani de către adolescenții români. De ce rămâi la toate rece, vorba poetului? Dintr-un motiv foarte simplu: aceste grozăvii și anomalii derivate din grotescul cel mai pur sunt niște «copilării» (într-adevăr!) pe lângă grotescul, grozăviile și anomaliile experimentate de noi toți de-a lungul interminabilei «tranziții».” Mai departe, același autor consemnează: „Am atras atenția în mai multe rânduri, în rubrica de față, asupra riscurilor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
primul film pornografic e văzut în intervalul 9-13 ani de către adolescenții români. De ce rămâi la toate rece, vorba poetului? Dintr-un motiv foarte simplu: aceste grozăvii și anomalii derivate din grotescul cel mai pur sunt niște «copilării» (într-adevăr!) pe lângă grotescul, grozăviile și anomaliile experimentate de noi toți de-a lungul interminabilei «tranziții».” Mai departe, același autor consemnează: „Am atras atenția în mai multe rânduri, în rubrica de față, asupra riscurilor implicate, pe termen lung, de descalificarea și discreditarea la care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
inteligent. Căci umorul e întotdeauna mai inteligent decât patima: vede mai departe. Faptul că golanii sunt studenții și elevii (noi, maturii, putem spera să fim doar golanii afiliați), trebuie să ne dea încredere în viitor. Și, în loc să persistăm într-un grotesc și complet nejustificat dispreț, ar fi mai bine să medităm la lecția pe care golanii ne-au oferit-o;” Societățile comuniste se cred perfecte; nu există motive de nemulțumire în ele înseși; de aceea nemulțumiții sunt totdeauna instigați din exterior
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ea Începea să fie plictisitor. Văzuse treisprezece sărbătoriri ale Zilei Independenței, una mai măreață și mai somptuoasă decât alta, fiecare Însemnată de un impozant „dar“ făcut nației, un inutil monument futuristic, un stadion ori un parc tematic. Era familiarizată cu grotescul lor, se imunizase. Își amintea, fără regrete, poate doar cu o umbră de tristețe, cât de Încurajatoare, cât de promițătoare fuseseră primele sărbătoriri. Tocmai sosea din Europa și aștepta să-și refacă viața, asemenea locuitorilor acestei țări noi cu un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
familiei Alexe plutea o atmosferă prea călduță, ternă, o acalmie apăsătoare. Alexe trona la biroul lui plin de cărți, fuma, tăcea, zâmbea visător. Nina povestea despre colegii de cancelarie, fauna, cum o numea ea, avea un talent deosebit de a sesiza grotescul din miezul întâmplărilor mărunte ale vieții, cărora nu le-ai fi acordat nici o importanță dacă nu apărea ea să le readucă în centrul atenției, să le dilate fantastic. Reușea de minune să împingă umorul către marginea lui era imposibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu doar pentru că am o sticlă de bourbon Four Roses, din care o să ai și tu o picătură, ci și pentru că, În afară de ceea ce toată lumea face acum În mod obișnuit, eu am o misiune aparte, un amestec de hilar și de grotesc. Dar, despre toate astea, dimineață... La mulți ani, Încă o dată, ție și alor tăi! Să chem un taxi? Întrebă Marta cu o voce În care iluzia unui refuz nu Își găsea loc. Te rog, zise Flavius-Tiberius. Cum cu siguranță la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
duc la generația PRO. Pro bășcălie, pro superficialitate, pro instinct, pro violență. Mă aud și nu-mi place ce aud. Ce bătrîn nu susține că nu mai recunoaște lumea din jur? Că "lăsata secolului"† nu sfîrșește în ignoranță și-n grotesc? Dar tînăra reporteră îmi dă dreptate: Așa e, ecranul e invadat de VIP-uri dezbrăcărețe, în timp ce oamenii de cultură mor singuri. Cînd a murit tatăl nu știu cărei cîntărețe a știut o țară; cînd s-au stins Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Al.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
explicație. Și Croh s-a menținut fruntaș. Prin '65, se mai lupta cu "evazioniști" ca Nichita Stănescu, Alexandru Lungu, Ion Rahoveanu, Negoiță Irimie. Îi aducea înapoi, la realismul socialist. Pe I.D. Sârbu îl turna că "denigrează la modul cel mai grotesc întreaga noastră realitate". Nu putea fi înmarxizat I.D. Sârbu. Treptat, Croh și-a schimbat lentilele marca Plehanov cu altele, mai profitabile: lentile Freud, lentile Jung, lentile Poulet, lentile Todorov, lentile Spitzer. Deținea nu mai puțin de "cinci feluri de lectură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ce erau pe buzele oricărui individ atent la ultimele știri. Alături de fotografia ei este expusă o poză umană simiescă, cu o expresie eminamente tâmpă și idiotizată care contrasta cu uitătura vioaie și expresia inteligentă a lui M.M. și, măcar prin grotescul situației, conferea un aer doct și triumfal patrupedului. Imediat sub poză, este reprodus în limba franceză, în original, răspunsul dat de maimuță autorului norocos al fotografiei, un ziarist sosit de puțină vreme în Tanzania pentru a da glas miracolului maimuței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
forța, în final, te încarcă artistic, uneori mai mult decât poți suporta. Mijloacele folosite sunt numeroase. Sarcasmul, ironia și umorul, tensiunea extremă, lirismul, domesticul și obișnuitul, tragicul eșecului, visul și (ne)realizarea, semnificativul, aberația formulării, ciocnirea sintactică, verbul, adesea rar, grotescul, supragrotescul, până la urmă, totul este grotesc, birocratic, kafkian, folosit parcă fără discernământ, exportat nemilos, pentru a construi un tablou. Tabloul ființei și al sufletului omenesc. Atât de complicat și imprevizibil, în care "Geografia urletului gunoierilor era variabilă" sau "Iisus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dar rezultatul avea să fie sigur. Dacă s-ar repeta Revoluția, schimbările s-ar produce și mai repede, fiindcă forțele coercitive păzeau din umbră bunul mers spre dezastru al democrației, cu jurământul depus prin care se stipula: de la civilizație la grotesc, tot înainte! Încet, pe neobservate, însemnele masonice ale comunismului, stilizate acum în săgeți și flori, își arătau rânjetul lor insalubru așa cum avea să și-l însușească și bătrânul oraș. Tristețile, care pluteau ca maramele printre copaci, erau atent monitorizate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ființă goală, mutilată, fără atracție nici pentru ochi, nici pentru ureche. Adică nu inspira pentru că nu avea prin ce. Au încercat pictori de deasupra și au văzut esența urâtului de deasupra. Au încercat muzicieni de deasupra și au văzut rădăcina grotescului din muzica de deasupra. Va să zică aici era rădăcina noastră! spuse Președintele Franței în fața parlamentarilor aduși în pijamale și papuci pentru a vedea în oglinzile filmate cu telefonul mobil al Mioarei, lumea răsturnată a ideilor și conceptelor care exultau otrava energiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mă sărută. · Și ca orice vis frumos, ar fi trebuit să se termine așa. Însă se transformă într-un coșmar. După o perioadă de timp fericită iată că îmi spune că face parte din Mafie. Chiar dacă nu are nimic din grotescul ei, nu pot accepta ocupația lui, și i-o spun, după care o rup cu el. Intru în apartament și îl găsesc la mine. Stătea în picioare, trist. Se apropie de mine și spune: Să vedem dacă într-adevăr îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
lucru de care sunt sigură că nu pot fi bănuiți japonezii. Pe nesimțite, se insinuează însă în gândurile mele idei preconcepute de care nu eram conștientă. Lipsa de demnitate a corpului din care conștiința s-a refugiat", "sentiment al rușinii", "grotescul gurii deschise", "invadarea celuilalt" de unde vin toate acestea? De ce ar fi mai natural să te ascunzi pentru a dormi, să te izolezi, la ore fixe, în scheletul sever măsurat al patului, baricadat, și el, între ziduri care deja, sfidător, îl
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu te lași copleșit de emoție. S-ar putea ca Pirgu să fie sincer afectat de situație, dar, chiar și așa, el pare mai preocupat de mijloacele prin care să nu iasă în evidență, atrăgând atenția în schimb asupra părții grotescului comportamental. El trebuie să fie același față de prietenii săi, nu poate să își schimbe modul de a fi nici chiar având un motiv atât de îndreptățit și preferă să rămână ușor de recunoscut în ochii lor. Ovidiu Cotruș înțelege, însă
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
n-ar fi fost de ajuns, regizorul supralicitează cu un al treilea spectacol care intră în cadru. Circul se ivește oportun pentru a ruina întregul eșafodaj propagandistic închizînd într-un cadru funambulesc-baroc întreaga reprezentație ca theatrum mundi, unde nebunia și grotescul își au rolul lor. Tabloul devine suprarealisto-baroc, toate aceste "spectacole" se amestecă configurînd o heterotopie delectabilă. Devine ușor sesizabil pentru o persoană cît de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
într-o timiditate populată cu himere, Skolimowski devine un explorator abil, ca și Bergman, al psihologiei abisale a alienării, a universurilor solitare, a existențelor retrase, retractile ale unor oameni de prisos, aruncați la marginea lumii, într-un limb. Poezia și grotescul acestei relații aruncă însă o lumină crudă asupra unei ridicole iubiri de factură kunderiană, unde comicul se îmbină cu o undă de melancolie, unde scena sexualității, cu ficțiunile sale, probează fragilitatea ființei umane și dificultatea de a comunica. Lirismul filmului
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
Dar prezentul nostru de atunci nu prea se recunoaște în trecutul care ni se propune azi. Acum, asociem data de 23 august 1944 cu instaurarea comunismului și-atâta tot. Este o ultrasimplificare, o caricatură a istoriei reale. De la falsificare la grotesc nu e decât un pas În același articol al lui Aristide Ionescu (p. 225-226) se afirmă că acțiunea de suprimare a Academiei Române și de înlocuire a ei cu Academia R.P.R. a fost realizată de 20 de persoane: Parhon, Andrei Rădulescu
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
negativă (cum era și cazul), apare, în articolul lui Zicu Ionescu (p. 198) pe lista de "titani ai culturii române, interziși total sau parțial, de scrierile cărora câteva generații au fost văduvite". Ce să mai înțeleagă cititorul din toate astea? Grotescul situației culminează cu informația de pe coperta interioară: volumul la care ne-am referit a fost finanțat de matematicianul Corneliu Constantinescu, profesor la o mare universitate din Elveția, unul dintre cei mai importanți discipoli ai lui Stoilow, care se recunoaște în
Cruzimea istoriei by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6880_a_8205]
-
acestui mesaj. Ceea ce m-a șocat, poate, cel mai mult este viziunea de antierou al lui Parsifal. Regizorul a speculat inocența, candoarea și puritatea acestuia, transferându-le, de pildă, în actul al II-lea pe un plan al derizoriului, al grotescului. Parsifal este un marinar total tâmp care intră în jocul unor fete de la cabaret care vor să-l seducă. Scena respectivă pare vulgară și are o puternică tentă de sexualitate grosieră. Spectacolul nu mai are mister și nimic sacru în
Festivalul Bayreuth 2009 (II) by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6891_a_8216]