283 matches
-
D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398 m), Măg. Straja (548 m), D. Ghirbomului (474 m), D. Mare (492 m), D. Gruiului (520 m) și Măg. Copaciului (580 m). Depresiunea Transilvaniei, unitate în interiorul căreia se află bazinul Secașului Mic, s-a format și a evoluat pe un fundament rigid, scufundat la peste 3.000 m adâncime, peste care s-au depus strate
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Stinghe Oaie in 1902. În vechime Junii Curcani organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, acest maial a fost reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Cea de-a doua troiță protejată de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscută și sub numele de Crucea de la Știm, ridicată în anul 1781 de cei șapte frați Voina și refăcut de Nicolae Muntean-Stim. Tot ei protejează troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată pe aceeași stradă în anul 1867 pe locul altei troițe
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
de 6 m. Exploatarea a fost făcută prin metoda coloanelor forate. Filtrele au fost realizate cu materialul natural extras din albia râului Tîrgului, în aval de baraj și până la com. Lerești. Argila necesară nucleului etanș a fost extrasă de pe platoul Grui la limita orașului Cîmpulung, în zona fabricii de cărămidă. Depunerile de anrocamente au început în anul 1979, cu vârful de volum maxim atins în anul 1983. Straturi de anrocamente au avut grosimi de 1 m și 1,5 m, pentru
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
094304512 4528 NICOLCIOIU ADRIAN (n. 1953) Pitești, Str. Banat bl. B15a, sc. A, ap. 13 țel. 215888 094328803 213 NIȚĂ CONSTANTIN (n. 1927) Pitești, Calea București bl. 31, sc. B, ap. 7 țel. 621219 7026 PARASCHIV IOANA (n. 1958) Câmpulung, Gruiului nr. 82, bl. P5, sc. D, ap. 5 țel. 824603 092617351 17102 POPESCU CARMEN MARIA (n. 1962) Pitești, str. Frații Golești bl. S7B sc. A ap. 12 țel. 647071 210416 17103 POPESCU MARIUS RAFAEL (n. 1973) Pitești, str. Bibescu Vodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1 țel. 625072 535 DINCĂ VASILE (n. 1938) Pitești, Str. Trivale bl. 2, sc. D1, ap. 51 țel. 275049 14590 DINUTA ARGENTINA STELUȚA (n. 1964) Mioveni, str. Muntenia nr. 2 țel. 264814 14591 DOBRE EUGENIA MIRELA (n. 1959) Cîmpulung, str. Gruiului nr. 23 A țel. 823975 20082 DOBRESCU I. C-TIN (n. 1933) Com. Poiana Lacului 437 DUMITRAȘCU IOAN (n. 1934) Pitești, Str. Victoriei bl. A3, sc. A, ap. 17 țel. 630059 20170 DUMITRESCU NICOLAE (n. 1939) Com. Bradu, Str. Bradu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de kilometri, și al unui județ aflat pe cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și sat în județul Argeș), Curtea de Argeș (munici piu), Gruiurile Argeșului, Lunca Argeș-Sabar și Argeșul Vechi (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului). Herodot consemnează rîul sub numele Ordessόs. În documentele latinești el apare sub forma Ordesόs. Localizarea este aproximativă, teritoriul prin care curge actualul Argeș fiind doar una dintre posibilități
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîrf în Munții Cernei, al unei movile în Lunca Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia. Toponimul vîlcean, atestat încă în secolul al XIV-lea, ar fi, la origine, după Iorgu Iordan, sinonim cu Nucetul, fiind la bază turcicul (peceneg sau cuman) koz, „nuc“. Omonimele, prea numeroase pentru a avea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 19 km, afluent de stînga al Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din Carpații Meridionali și parc național din Munții Vîlcanului, Munții Parîngului și Depresiunea Petroșanilor); Gruiurile Jiului; Jiu-Paroșeni (localitate din județul Hunedoara); Cheile Jiețului (rezervație geologică din Munții Parîngului); Muncelul Jiețului (vîrf din Munții Șureanului); Dolj (< sl. dolîjiu, „Jiul din vale“); Gorj (< sl. gorŭjiu, „Jiul de la munte“). Numele sub care apare în Îndreptarul lui Ptolemeu este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de ajutor. Se căzni să-și destindă buzele în rânjetul lui impasibil, gonflat în pripă cu o siguranță de sine mult rarefiată, și să-l lase la apă cool, fără panică, folosindu-se în exclusivitate de mijloacele bordului. Dar vinciurile gruiului se gripară de noutatea corozivă. Cum nu reuși să răzbească dincolo de binecunoscutul din sine transformat de panică în labirint, se prinse strașnic de bordul avariat, prin care lumea lui plutitoare lua rapid apă. Prin marea-i inerție, o cuirasă zdravănă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
contrarii - când îmboldit de delicate, cavalerești sentimente amoroase, când răvășit de „viziuni de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul lui Român Gruie, și Vlaicu, după ce își deplânge în fade lamentații devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță de Basarab, unui destin aparte. Înșirând chinurile și durerile țării urgisite, monologul din final („Chinuri?...”) e o izbucnire nestăvilită a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
ipostaze: cosmogonică, sarcastică, elegiacă (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac, Luceafărul, La steaua). Modelat de un spirit romantic al veacului, Eminescu a văzut istoria în diferite feluri: panoramă a deșertăciunilor (Memento mori), mister al etnogenezei (Decebal, Strigoii), spațiu al pasiunilor grele (Gruie Sânger), timp de manifestare a geniului politic (Scrisoarea III), succesiune de civilizații și societăți. E o viziune a "romanticilor roși de melancolii" (G. Călinescu), care au ilustrat răul în lume, în tablouri sociogonice, au reliefat condiția nefericită a geniului (Scrisorile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai fost încercat și de N. Beldiceanu (Moșii, 1872, Apusul soarelui, 1873, Prășitorii, 1876) sau N. Volenti (Icoane din viață, 1883-1887). Prin Alecsandri pătrund de asemenea legenda și legenda istorică în versuri (Dumbrava Roșie, 1872, Dan căpitan de plai, 1874, Grui Sânger, Legenda ciocârliei, 1875), în care s-au mai exersat N. Beldiceanu (Noureanu, 1876), N. Gane (Piatra lui Toader, 1874), Ciru Oeconomu (Petre Cărăbete, 1885, Capul lui Mihai Viteazul, 1889). Balada romantică a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie din București, după absolvirea studiilor superioare cu calificativul magna cum laudae. Începe să compună și să scrie versuri încă de la vârsta de 10 ani, dovedind o precocitate deosebită. Își ia pseudonimul Gyr după dealul Gruiului de lângă Câmpulung Muscel, epigramele pe care începuse să le publice tânărul Radu Demetrescu nefiind pe placul directorului liceului. Tânărul Gyr reușește să publice mai multe volume de poezii: „Liniști de schituri” în 1924, „Cerbul de lumină” în 1928, „Cununi uscate
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât din
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Editura pentru Literatură), iar din 1970 până la sfârșitul vieții (survenit la cutremurul din 1977), redactor-șef la Editura Cartea Românească. A colaborat la „Academia”, „Studentul român”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Steaua” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Aura Grui, Mihai Moldovan, Mihail Băișeanu, Dorina Grădinaru, Manuela Opriș, Gabriela Mocanu, Saadi Firuz, Dan A. Șoimu, Dana Șoimu, S. Tih., N. T. Sava. Editorial, G. debutează ca poet, cu basmul în versuri Norocel și Zmeul Zmeilor (1946), urmat de Titilică, spaima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Dar editorul depășește de obicei acest travaliu. În notele pe care le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
notele pe care le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nord-vest - În Vîrful Coastei, din sus de Drumul Scoreiului - În Vârful coastii, la Cărămizi - În Calea Cărămizilor - Pârâul Vitelor - Pârâul Poeniții - Din jos de Grădina lui Comșă - În Gruiu Vălii, din sus de drum d. Fânaț din jos de drumul Gruiului - Copriniș - La Fântâna lui Todose - În Gruiu Vălii, din jos de drum - Calea din Gruiu Vălii în Dumbravă - Din sus de Dumbravă - Spre Scorei, în Valea Opatului - Dumbrava - Pârâul Ghețeștilor - Pe Boltă - Pe Vârfu Dumbravă - Fântâna lui Maftei, din sus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie - Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Din sus de Moara de Hărtie - Drumul Bâlii - Sub Pisc - Calea Piscului - Pe Piscu Mic - Sub Piscu Mare - Pârâul Piscului - La Vărsătură - La Lunca lui Sân - Râul Laita - Ghilii - La Groapa lui Vodă - Copăcei - La Poartă - La Măru Gheții - Deasupra Gruiului - Calea Câmpului - Piscu Mare - La Hula lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu Cernicului - Hula a Pietroasă g. În Pădure - Pârul Zmizii de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]