220 matches
-
înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1999b: 53). În fine, ar trebui amintită și o altă abordare a modernității rezultată de asemenea dintr-un demers empiric, cea a lui Dumitru Sandu, ce accentuează dimensiunea demografică în definirea acesteia și distinge pe de o parte între modernitate grupală, prin care înțelege modernitatea unui segment social mare (de exemplu județ), cu un stoc puternic de educație, urbanizare puternică, și grad ridicat de ocupare a populației în sectoarele salariale; și pe de altă parte modernitatea demo-culturală dată de niveluri scăzute
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu mai există oameni mari, ci oameni care au noroc. Asta conferă lumii un minunat climat de egalitate. Acum patru ani, Herbert Simon, care a publicat în Science un articol esențial, după mine, a constatat că funcționăm conform unei scheme grupale, tribale, animale. Sîntem "ascultători cu raționalitate limitată". Ne aflăm acolo, gata să urmăm pe cineva, cu alte cuvinte există un număr de indivizi machiavelici care știu ce trebuie spus ca să fie urmați. Don Juan e machiavelic. El i-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în public. Un francmason îmi spunea acum cîtva timp: "Acum nu ne mai aflăm aici pentru a vinde știință. Vindem psihoterapie de grup", în vreme ce în Grupul celor Zece, membrii erau suficient de individualiști pentru a nu funcționa după un model grupal. A.L. În Grupul celor Zece, tendința generală era anti-individualistă pe plan ideologic, însă, în atitudine, fiecare era individualist. E un alt paradox al grupului. J.B. Jacques Robin credea că puteam face multe lucruri creînd o "cutie de idei". Cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1.1 Definirea și clasificarea grupurilor Gruparea indivizilor în colectivități mai mult sau mai puțin organizate - unele naturale, iar altele anume create de societate, este o cerință legica pentru existența și dezvoltarea ființei umane. Omul singur, izolat de un cadru grupal și în afara interacțiunii cu ceilalți din colectivitate este de neconceput. Esența omului nu este abstractul, caracteristic individului izolat. În realitate ea este totalitatea relațiilor sociale. Fizionomia lui morală, intelectuală, estetică derivă din valoarea morală, intelectuală a grupurilor prin care individul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sarcină și succesul în joc al echipei lor. Teorii referitoare la conducerea specifică în sport au formulat Grusky (1963) și Loy și Sage (1970). Essing în 1971 afirmă că rolul conducătorului funcțional și afectiv diverge în grupe cu o evoluție grupală progresivă. Astfel, la echipele de fotbal Șchule (1969), Essing, Eberspacher, Bertram (1973) au demonstrat experimental că alegerile sociometrice de popularitate și capacitate diverg proporțional cu nivelul de performanță. Grupul sportiv prezintă avantaj în cercetare prin existența unor multipli indici de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pură formă de primordialism pe care am întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile pe care teoriile la care ne-am referit mai sus și le-au atras nu întotdeauna complet justificat. Conceptul central este cel de identitate grupală de bază (basic group identity). Toate valențele de tip cognitivist identificate la Shils, Geertz sau van den Berghe sunt absente aici. Identitatea grupală de bază există undeva, în cultura noastră 29: "Trecutul cultural al grupului îl înzestrează automat (pe noul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
referit mai sus și le-au atras nu întotdeauna complet justificat. Conceptul central este cel de identitate grupală de bază (basic group identity). Toate valențele de tip cognitivist identificate la Shils, Geertz sau van den Berghe sunt absente aici. Identitatea grupală de bază există undeva, în cultura noastră 29: "Trecutul cultural al grupului îl înzestrează automat (pe noul născut, n.n.), printre altele, cu naționalitate sau alte elemente de afiliere națională, regională sau tribală, cu limba, religia și sistemul de valori seturi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie să descalifice sistematic, să creeze confuzie. El duce o luptă pentru a câștiga aliați sau „complici activi”, cu ajutorul cărora sparge legăturile tradiționale și normele instituite. Sirota
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea Împărtășită, atunci se angajează În acțiuni de discreditare, de sterilizare, de descalificare a efortului comun. El caută atunci parteneri cărora le insuflă sentimentul de excluși, inițiază „contracte perverse” sau „pacte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ne dă posibilitatea să Înțelegem mai bine diversitatea de comportament a consumatorilor, care de multe ori au atitudini și iau decizii diferite În condiții identice. Literatura de specialitate recunoaște unanim interacțiunea personalității individului, a contextului social și cultural, a apartenenței grupale și profesionale În conturarea stilului de viață. Vom Încerca, În cele ce urmează, să delimităm modalitățile În care fiecare din acești factori contribuie la personalizarea și definirea unui anumit stil de viață. Personalitatea, consideră specialiștii, constituie un factor care explică
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
deciziei”. Într-o încercare de definire a participării, Dumitru Sandu arată că: „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc satisfacerea unor cerințe cu caracter local, preponderent local și public sau grupal. Cu alte cuvinte, participarea locală este participare la acțiuni comunitare, adică la acțiuni în care „principalii actori și beneficiari sunt rezidenți locali, în care scopurile reprezintă interese ale acestor rezidenți, iar acțiunea e mai degrabă publică decât privată (Kaufman, Wilkinson
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru implicare: „motivație voluntară”, „forțată”, „cointeresată” sau „altruistă”, aceste motivații putând fi asociate cu „tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace” (p. 16). Aceste tipuri de motivație generează patru tipuri de participare: participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupală și forțată (Sandu, 2005, p. 15, schema 1). Așa cum am arătat anterior, fondurile sociale condiționează finanțarea proiectelor comunitare de asigurarea participării comunitare și de contribuția cu resurse proprii (cotă-parte) la dezvoltarea proiectului. Voi lua aici exemplul FRDS, care acordă finanțare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul întipărit" print- capitalism este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]