221 matches
-
Weierstrass-Bernstein în calculul integral. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 1-2, 1956, 9-11. 15. O definiție axiomatica a determinanților. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 3-4, 1956, 1-7. 16. Reprezentarea prin matrici grupale a unui grupoid multiplicativ. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 3-4, 1956, 9-18. 17. Asupra unei teoreme din teoria structurilor. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. IV(VIII), fasc. 1-2, 1958, p.1. 18. Criterii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
ritmurilor este parțială, dar pentru cei care nu sesizează nimic, ea este nulă. Strategia diferențierii conduce la o gamă foarte variată de forme de lucru, și modalități de organizare a activității, pentru a îmbina cele trei forme de activitate (frontală, grupală și individuală). Indiferent de formele de activitate matematică pe care le desfașoară copiii cu deficiență de auz, pe fișe, în grup, individual,educatoarea trebuie să urmarească aplicarea întregului sistem diferențiat. Tratarea diferențiată a copiilor surzi folosind fișele de muncă independentă
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
de dialog cu agențiile statului și ale administrației publice. Despre modelele de implicare în acest dialog în vederea construirii unor comunități durabile există numeroase studii în care se vorbește despre participare voluntară, semivoluntară sau sub constrângere, despre participare dezinteresată, prin cointeresare, grupală sau forțată, despre participare "de fapt", suscitată sau provocată. Important rămâne rezultatul, care nu de fiecare dată înseamnă schimbare fizică; tot atât de importantă este atitudinea și comportamentul de a se implica. Aceasta relevă încrederea și mândria de a fi cetățean al
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
al imigrării, sau când constrângerile și chiar coerciția impuse asupra lor într-o fază anterioară devin mai relaxate. Primul tip de dezvoltare pare caracteristic evoluției multor țări vestice și în special Statelor Unite, unde valurile de imigranți au schimbat caracterul structurii grupale de bază. Al doilea tip a caracterizat recent mai multe țări latino-americane, îndeosebi cele cu o populație amerindiană numeroasă. Grupurile religioase pot fi privite ca fiind mai "moderne". În particular, ele au o veche tradiție în formarea de asociații dependente
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
totodată și organizații comunitare, dar se situează mult mai departe de extremitatea comunitară decât grupurile religioase. Astfel, triburile, grupurile etnice, grupările religioase și organizațiile clasiale corespund unor niveluri diferite de dezvoltare socio-economică și se caracterizează prin seturi diferite de structuri grupale, de-a lungul unui continuu. Tiparele relaționale tribale sau de clientelă dau rareori naștere unor grupări semiautonome, și nici grupurile etnice nu creează de obicei asociații dependente. O fac, însă, entitățile religioase mai ales dacă sunt centralizate și structurate ierarhic
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
plus, deși cei care fac schimb de informații în comunicarea privată se cunosc între ei, există deseori probleme de interpretare și de evaluare a mesajelor transmise. Comunicarea privată are tendința să se dezvolte în cadrul (și de-a lungul) liniilor structurii grupale a societății, din moment ce structura grupală este cea care dă naștere relațiilor private care stau la baza comunicării. Astfel, un mod de detectare a tiparelor comunicării private într-un sistem politic este descrierea rețelei grupurilor din acel sistem. De exemplu, când
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
schimb de informații în comunicarea privată se cunosc între ei, există deseori probleme de interpretare și de evaluare a mesajelor transmise. Comunicarea privată are tendința să se dezvolte în cadrul (și de-a lungul) liniilor structurii grupale a societății, din moment ce structura grupală este cea care dă naștere relațiilor private care stau la baza comunicării. Astfel, un mod de detectare a tiparelor comunicării private într-un sistem politic este descrierea rețelei grupurilor din acel sistem. De exemplu, când acestea tind să aibă un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în democrațiile liberale, legătura directă între popor și sistemul politic pare în stare să rămână puternică, chiar atunci când grupurile se multiplică, iar societatea evoluează spre asociativitate, dar poate fi slabă în sistemele impuse, chiar dacă liderii sistemului politic organizează o structură grupală complexă. Așa cum s-a arătat mai devreme în acest capitol, legătura directă între popor și guvernare poate lua una din cele trei forme diferite. Poate exista o doză însemnată de democrație directă, și în special o folosire largă a referendumurilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
eforturi întreprinse pentru a determina efectul structurilor individuale în diferite tipuri de sistem politic. Grupurile și mișcările Dezvoltările de anvergură medie au fost impresionante, chiar dacă au mai rămas destule de întreprins (Blondel, 1982: 162-85). Astfel, imaginea de ansamblu a configurațiilor grupale în diverse tipuri de societate este mai bine înțeleasă. Aceasta a dus la contrastul între acele societăți în care predomină grupurile comunitare largi și cele în care predomină instituțiile administrative "create de mâna oamenilor", precum birocrația și forțele armate, sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
eu râd primul; dar este singurul zid de apărare care mă separă de ceilalți oameni. Înlăturați-o și nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul; oamenii trăiesc din forme, sunt adânciți în forme..."422. Există, de asemenea, în apartenența grupală, pe lângă reguli scrise și nescrise, rituri și obiceiuri, obișnuințe de comportament, coduri invizibile, ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici au izvorât primele îndatoriri civile...". Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958, p. 125. 334 Wilson adaugă: ,,Dilema binelui și a răului a fost creată de selecția multietajată, în care selecția individuală și cea grupală acționează împreună asupra aceluiași individ, dar în mare măsură în opoziție una cu cealaltă. Selecția individuală este rezultatul competiției pentru supraviețuire și reproducere dintre membrii aceluiași grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în mare măsură în opoziție una cu cealaltă. Selecția individuală este rezultatul competiției pentru supraviețuire și reproducere dintre membrii aceluiași grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
grup. Ea modelează în fiecare individ instincte care sunt fundamental egoiste în ceea ce-i privește pe ceilalți membri. Dimpotrivă selecția grupală constă în competiția dintre societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce numim păcat, pe când selecția grupală explică cea mai mare parte a virtuții". Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
societăți, atât prin conflicte directe, cât și prin priceperea diferențială de exploatare a mediului. Selecția grupală modelează instincte care tind să-i facă pe indivizi altruiști unul față de celălalt. Selecția individuală explică mare parte din ceea ce numim păcat, pe când selecția grupală explică cea mai mare parte a virtuții". Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 288. 335 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 290. 336 Vezi Jean-Hugues Déchaux, ,,Reflecții despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare─învățare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare─învățare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7
ORDIN nr. 4.873 din 31 august 2005 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170885_a_172214]
-
A EVALUĂRII 6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învătământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire (frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-invatare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-invatare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școala 6.6. Stiluri de instruire 7. Proiectarea instruirii
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
teoretice în sociologie, anume: orientări pozitiviste, orientări interpretative și orientări critice.Sociologia pozitivistă ar utiliza modele statistico-matematice ale fenomenelor și proceselor sociale considerate ca obiecte manipulabile.Sociologia interpretativă implică o metodologie a înțelegerii și interpretării semnificațiilor sociale folosite în comunicarea grupală.Sociologia critică, după Brian Fay, sesizează și conștientizează aspectele disfuncționale și contradictorii din viața socială. Clasificarea lui Mircea Flonta Folosește drept criteriu de clasificare calea producerii cunoștințelor. Distinge două orientări metodologice dominante: monismul metodologic și dualismul metodologic.Monismul metodologic afirmă
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
are două piste și trei pentru elicoptere. Situat pe locul de ceea ce a fost odată Bergstrom Air Force Base. Aeroportul și air force base au fost numite după Căptanul John August Earl Bergstrom, un ofițer care a servit cu 19-lea Grupal de Bombardament. Aeroportul înlocuit Aeroportul Orășenesc Robert Mueller că aeroportul principal de Austin. Un total de 10,718,854 pasageri au călătorit prin Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom în 2014. Aeroportul este acum 34 mai aglomerat aeroportul în Statele Unite. Trafic anual de
Aeroportul Internațional Austin–Bergstrom () [Corola-website/Science/335211_a_336540]