233 matches
-
Muntenegru, România, Serbia, Turcia. Este o specie politipică și cuprinde 9 subspecii ("Lacerta trilineata cariensis", "Lacerta trilineata citrovittata", "Lacerta trilineata diplochondrodes", "Lacerta trilineata dobrogica", "Lacerta trilineata galatiensis", "Lacerta trilineata hansschweizeri", "Lacerta trilineata major", "Lacerta trilineata polylepidota", "Lacerta trilineata trilineata"). Subspecia gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") trăiește în România, în estul Bulgariei (mai ales pe litoralul Mării Negre) și, probabil, în Turcia europeană. În România această șopârla este destul de rară, găsindu-se numai în Dobrogea (Bugeac, Mangalia, Cernavodă, Techirghiol, Năvodari, Casimcea, Jurilovca
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Bulgariei (mai ales pe litoralul Mării Negre) și, probabil, în Turcia europeană. În România această șopârla este destul de rară, găsindu-se numai în Dobrogea (Bugeac, Mangalia, Cernavodă, Techirghiol, Năvodari, Casimcea, Jurilovca, Elena Pavel, Atmagea, Măcin, Somova, Tulcea etc.). Este de mărimea gușterului. Lungimea totală (cap + trunchi + coadă) 90-317 mm, lungimea cap + trunchi până la 137 mm, lungimea cozii 172-236 mm. Are botul conic, relativ înalt, rotunjit la vârf, partea posterioară a capului slab dilatată în regiunea temporală. Coada foarte lungă și subțire. Nara
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
principal. Ca adăposturi servesc galeriile pe care le sapă la adăpostul vegetației de arbuști: tufelor de păducel ("Crataegus") sau chiar în masive de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre. Gușterii vărgați dobrogeni se întâlnesc de obicei izolați, indivizii păstrând distanțe suficient de mari între ei, dar fiind însă destul de numeroși în biotopul respectiv. Hibernează din octombrie până în aprilie, fiind activi din aprilie până în octombrie Gușterul vărgat dobrogean este o șopârlă
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
în fisuri și pe sub pietre. Gușterii vărgați dobrogeni se întâlnesc de obicei izolați, indivizii păstrând distanțe suficient de mari între ei, dar fiind însă destul de numeroși în biotopul respectiv. Hibernează din octombrie până în aprilie, fiind activi din aprilie până în octombrie Gușterul vărgat dobrogean este o șopârlă destul de sperioasă, care la cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori de stâncă. Gușterii vărgați pot fi prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
din octombrie până în aprilie, fiind activi din aprilie până în octombrie Gușterul vărgat dobrogean este o șopârlă destul de sperioasă, care la cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori de stâncă. Gușterii vărgați pot fi prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor în care au pătruns sau pe sub pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
care la cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori de stâncă. Gușterii vărgați pot fi prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor în care au pătruns sau pe sub pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori de stâncă. Gușterii vărgați pot fi prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor în care au pătruns sau pe sub pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
octombrie. Puii proaspăt eclozați măsoară în total 78 mm, din care 31 mm reprezintă lungimea cap + trunchi. Sunt șopârle folositoare pentru agricultură deoarece se hrănesc cu lăcuste care provoacă mari daune culturilor agricole. Este o specie foarte rară în România. Gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") a fost semnalat până în prezent numai în Dobrogea. Densitatea medie a populațiilor a acestei șopârle în zonele investigate de pe platoul continental al Dobrogei de Nord este de 4,06 exemplare/ha. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Dobrogei de Nord este de 4,06 exemplare/ha. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"), broască râioasă verde
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (bondari, fluturi, greieri, musculițe): bondarul de arbilă ("Bombus argillaceus"), bondarul de stepă ("Bombus fragrans"), călugărița ("Mantis religiosa"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), greierul
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
cănăraș ("Serinus serinus"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"), broască râioasa bruna (Bufo bufo), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"); Nevertebrate (gândaci, fluturi
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broasca
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") sau broasca mare de lac ("Rana ridibunda") În
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), năpârcă ("Natrix natrix"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
șoarece ("Myotis blythii"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
văd ("Gobio uranoscopus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasa ("Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască de pământ ("Pelobates
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască mare de lac ("Rană ridibunda"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Nevertebrate: rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cel mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două specii
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
scops"), prigoare ("Pernis apivorus") și fluturaș de stâncă ("Ptyonoprogne rupestris"). Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), sălămâzdră
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]