11,105 matches
-
pe crucea prieteniei înșelătoare dintre București și Belgrad. Eroii există în comunitatea românilor din Serbia. Sunt mulți. De aceea, am încredere că orgoliile vor fi abandonate sau spălate și că elita va ieși la lumină și îi va arunca la gunoi pe impostori. Dacă vor și conștiința nu le-a fost contaminată de ,,viruși”, indifferent cum se vor numi ei și pe cine reprezintă. Aș vrea după constituirea noului CNMNR pe fruntea celor care au trudit pentru biserica, istoria, literatura, învățământul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
ați înțeles că ați fost amenințați cu moartea, vai de jurnalismul de duzină pe care il faceți voi acolo seară de seară”. “Nu merită să facem efortul de a tasta pentru a le comenta aberațiile. Trebuie tratați drept ceea ce sunt ... gunoaie ... și dați afară din casele noastre” “Prietene, nici macar nu ai citit articolul respectiv. Sau l-ai citit, dar nu ți-a plăcut esență. Că oameni publici, ca formatori de opinie, ca jurnaliști credibili, sunteți morți. Nu fizic, Doamne ferește! Nu va
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
White a cartierului nu cade nici o stea din cerul negru nu vine nici un prinț de la barul din colț cu un păhăruț de trăscău doar un câine de sticlă îi linge firișorul de sânge din colțul gurii va intra încet în gunoiul străzii sub gheața indiferentă a unui neon e tot ce-a mai rămas după ce poezia și-a luat zborul ar fi bine de-ar ninge cu fulgi uriași cu povești cu pitici de turtă dulce și staniol cu licurici în
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
trei ani mai târziu, în septembrie 1945, un MRP de 34 de ani își exprimă dezamăgirea: "Mă gândesc la acești tineri pe care i-am ajutat să crească și care, acum, mă vorbesc de rău, neputând să mă arunce la gunoi". Îl numește pe unul dintre ei, mai loial dar nereținut de istoria literară (Marin Sârbulescu) numai pentru a-l opune "focurilor de artificii ale lui Geo Dumitrescu, Ion Caraion sau Ierunca". Că rămânem prudenți față de dezamăgirile unui om cu o
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
mine al meu pe tine niciodată al tău pe tine și așa mai departe astfel încât o să-ți rămână mereu impresia reconfortantă că ai un aliat printre ei și mai ales nu uitați că fumul adună în el toate impuritățile toate gunoaiele tot răul și tot binele cerul pe care a trecut un nor de fum negru e mult mai pur decât cel inocent doi morți cu barbă și cel de-al treilea doi morți cu barbă prietenii unul în față celălalt
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
o dată și circul! Stam într-un pavilion C.F.R. În față era o cîmpie cu orz sau secară, apoi munții, foarte departe. Mereu se pierdeau curcile, le căutam ceasuri întregi prin orz . Mai erau și niște lăzi mari, fără capac, pentru gunoaie. Fascinante lăzi! Împreună cu Ani, o fetiță brunetă, tunsă scurt, cu chiloței albi, căutam resturi de mîncare și le savuram. (Nu eram flămînzi, pur și simplu ne plăcea să mîncăm din gunoaie!) Atunci s-a întîmplat ceva ciudat și scîrbos. Într-
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
Mai erau și niște lăzi mari, fără capac, pentru gunoaie. Fascinante lăzi! Împreună cu Ani, o fetiță brunetă, tunsă scurt, cu chiloței albi, căutam resturi de mîncare și le savuram. (Nu eram flămînzi, pur și simplu ne plăcea să mîncăm din gunoaie!) Atunci s-a întîmplat ceva ciudat și scîrbos. Într-o zi am făcut un vierme enorm, roșu, mișcîndu-se. L-am omorît îngrozit cu bățul! Nu știam că în oameni sînt viermi. Viermele acela mă obsedează și acum. Locuiam de data
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
Ani avea o enciclopedie germană și că eu i-am tăiat pe ascuns pagina cu ciupercile colorate, le am și acum într-un album. Ani a bănuit că eu i-am furat ciupercile și a început să mănînce singură din gunoaie. A fost una din tristețile copilăriei mele. Înainte venea să mă strige, "Băiatule!", și mergeam amîndoi să devorăm resturi. Acum stam părăsit și mă trăgeam într-un scrînciob, citeam Călătoriile lui Gulliver, o cărticică de cîteva pagini de carton, cu
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
felul de nimicuri: papiote, ace de păr, broșe și brățări, coliere de scoici sau pietricele colorate cumpărate pe Litoral, o perniță cu bolduri și alte mărunțișuri pe care le arunca în sertar și uita de ele până ce le arunca la gunoi. Fileul se încurcase ca naiba cu un șirag de perle false. Trase sertarul mai mult și observă în fund un mic obiect care sclipea sub lumina lămpii cu picior. Ce putea fi? Un buton de manșetă. Un buton de manșetă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
trăgea neputința lui de a încheia un text odată început. Nimic, nici o frază nu i se părea îndeajuns de logică și de frumoasă. întotdeauna descoperea undeva, uneori ascuns, un defect, o infimă neglijență, o scorie, o știrbitură, o pată, un gunoi. Exact ca în bucătărie după plecarea grăbită a Elenei la serviciu! Dar pe când aici era destul de ușor să pună mâna pe cârpă ori pe mătură și făraș, dincolo, pe foaia de hârtie... De ce nu putea iubi hârtia așa cum învățase să
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
metalul și mai grea ca apa, altfel cum s-ar scufunda la așa adîncimi? dar ce ochi mai limpede ca al meu vede lumina în sine, cu venele ei negre gata să plesnească, mai tulbure ca o placentă aruncată la gunoi, mai grea ca mercurul cînd fată icnind, și-atunci cînd o vede, care ochi trebăluiește în jurul ei ca în jurul unei căldări cu asfalt? cu un ochi ca al meu nu vezi lumina luminînd, în schimb îi vezi alcătuirea bolnavă, greutatea
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
unghiul se îngustează noaptea se aprinde cu făclii de beton cu splendoarea de artificii de 4 Iulie totul pentru ochi pentru curbura înnebunită de flash-urile din ficare secundă imagini pe care le lipești una de alta reclame vând șantajul gunoiul și mesajele subliminale ochiu și creierul caltaboșului multicolor nu mai știi ce simți când simți confort luat în vârtej înțărcat cu neoane efemere cu grupaje de ziar și montaje gândesc pentru tine te conving în zile de sărbătaore cu steaguri
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
soiuri de ciuperci, pe care am rupt-o dintr-o enciclopedie germană, fiind în vizită la o fetiță, Ani, ce mă striga, foarte sexy, „băiatule!”.) (Ceea ce mă fascina la Ani era faptul că mă ducea printre niște uriașe grămezi de gunoaie și ea, eu, nu!, căuta resturi de mîncare. Desigur, avea ce mînca, însă dînsa descoperise plăcerea nepermisă de a mînca din gunoaie!) Cu stimă și amintiri, Emil Brumaru 14 VIII 1980
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
foarte sexy, „băiatule!”.) (Ceea ce mă fascina la Ani era faptul că mă ducea printre niște uriașe grămezi de gunoaie și ea, eu, nu!, căuta resturi de mîncare. Desigur, avea ce mînca, însă dînsa descoperise plăcerea nepermisă de a mînca din gunoaie!) Cu stimă și amintiri, Emil Brumaru 14 VIII 1980
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc la viață, aici în raiul meu, în orașul meu fără/ plin de neghiobi și bădărani, aici, printre puhoaie de câini, în potop de gunoaie. ce-am, ce nu-mi place?, banii se fac ușor din trafic de petrol, munți de bani, se-nalta grandioase palate agramate, țara zboară că un submarin, casc ochii la o vitrină strălucitoare, văd o mașină după care ma topesc
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
Am strâns lucrurile Lisei în saci de hârtie, pe care i-am aruncat în stradă, am deschis ușa de la intrare și ferestrele, am stropit șifonierul gol cu oțet, am spălat cearceafurile, fețele de pernă și paturile, și am aruncat la gunoi flacoanele de parfum și cremele. Am vrut să arunc și bibelourile adunate de-a lungul anilor, cărțile și revistele ei preferate, dar grotescul unei asemenea îndârjiri m-a făcut să renunț. Aroma de miez de nuci crude continua să mă
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
moale și scînteietoare, pînă hăt departe. Îți venea să-ți culci obrazul pe ea și să te gîndești la basme." - p. 31), urmată de revenirea brutală la realitatea momentului ("Noroiul, pămîntul negru sfîrtecat de tractoare și parcă scurmat de porci, gunoaiele din curte, scîndurile și fiarele vechi, aruncate care-ncotro, toate dispăruseră. Rămînea doar minciuna aceea pură și ireală, de o gingășie fără sfîrșit, a iernii." - ibid.). Lumea brutelor sensibile De altfel, prozele lui Monciu-Sudinski din Rebarbor abundă în personaje paradoxale
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate lepre, grămezi covîrșitoare, gunoaie și-alte scîrbe - Moștenitorul șerpuia grav, onest ca și greața înlăcrimată ce-l sfîșia. Inert. Martirizat. Răpus de-atîta urîțenie. Pe muchea unei borduri, într-o intersecțe, chircită și putredă îl aștepta relicva diformă a unei alge. Acum; o noapte opărită
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
există doar conceptul, fără corporalizare. Șervețelele sunt doar clone ale unui concept. Bunicii noștri aveau chiar un sentiment de vinovăție atunci când aruncau un capăt de ață. Un alt respect față de materie. Pentru ei vă spuneam că nu există conceptul de gunoi." Toată această reevaluare pledează pentru o conștiință nepervertită, țărănească, neaoșă, primitivă, rudimentară, mistică și haioasă. Sorin Stoica îl iubește pe Pațanghel al lui Preda. Și totuși, țăranii descriși de el fac mișto de tradiție , se înnebunesc după Muicăl Jackson, fac
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
spre trecere du-mă înainte ca și cum m-ai duce înapoi un rîu forestier îmi trece între degete așază-mă cu grijă în mine însumi așa cum m-ai așeza în Celălalt sub ferestrele noastre cerșetorii Amarului Tîrg caută aur în Alaska gunoaielor fă-mă să fiu o formă fără obiect precum orice poem ori un obiect fără formă precum orice ființă orice-aș face norul bîzîie ca un bondar răcoarea solară se-nvîrte ca o morișcă. Centrul de azi Centrul de azi e
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/14330_a_15655]
-
în ceea ce își închipuie ei că e propriul lor destin, că e literatura, că e realitate și așa mai departe. Asta mă interesează pe mine". "Ei șdormitorii, n.m., R.R.ț - pere efemere, cîrduri de banane cu monograme - / mă refuză din gunoiul unui sforăit/ balansează la Balaton, mormăie mormon/ se fleșcăiesc prin casă într-un vis ticăit"; la lumina unui incendiu catastrofal "îngerul debarcă în realitate"; Prin aer o fanfară de elefanți de fier/ și tu, în patul mic, stingher, acoperindu-ți
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
Sorin Gârjan ...(mi-am pierdut capul... zilele... puținul avut!) lipsit sînt - iată! - de turma chiotelor/ de rîsul lor fugit de acasă ca un cîine care preferă lanțului asprimea unei ierni trăite în cimitirul gunoaielor/ care a știut să aleagă între golgota indiferenței și golgota gamelei cu lături prețioase și sigure! (patruzeci de ani au trebuit ca să treacă pînă să încetez să mai rîgîi după rugăciunea de seară ca după un desfrîu cu șampanie aleasă
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
Patmos A venit mai repede decât Credeam Nebuna de la sfârșitul timpului Acoperind cu fustele-i negre Totul împrejur Transformând în scrum Lucruri inefabile, ucigând Blândețea, seninătatea, prietenia. M-am retras strategic în chilia cu cărți Așezată pe mormanul global De gunoi. Nu prea se mai văd stele pe cer Pentru că nu există ochi care să leprivească, Oamenii nu mai au chipuri Fețele lor sunt ecrane violacee, Degetele lor au devenit tastaturi, Inimile lor, harduri. M-am retras strategic în chilia cu
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
ecrane violacee, Degetele lor au devenit tastaturi, Inimile lor, harduri. M-am retras strategic în chilia cu cărți Într-un colț îngerul surâde "Bucură-te încă" îmi șoptește el, "bucură-te În chilia ta cu cărți De pe mormanul global de gunoi Ce te poate înghiți în orice clipă. Bucură-te încă", îmi zice el " Ți-a mai rămas fântâna inimii Acolo mai poți vedea Cer, stele oameni dragi Zâmbind Ca odinioară". Bătrânul și Magda Bătrânul și Magda Scriu în fiecare seară
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
atât de treaz că picam din picioare când mi s-a părut că îl aud. venea cu o viteză nemaipomenită și auzind cum dârdâie pe șine de parcă ar fi fost mușcat de febre, am crezut întâi că e mașina de gunoi. numai că nu apărea de niciunde și când am plecat, am plecat cu convingerea că fusese tocmai tramvaiul aiurit pe care-l căutam pe toate șinele. nu m-am mai trezit în noaptea următoare că eram beat-mort, dar în a
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]