905 matches
-
este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
într-o zi Mărin Pătrașcu a venit „în vale” (centrul cătunului, unde se adună zilnic cei care nu au nimic altceva de făcut) mimând o mare îngrijorare. Interogat cu privire la pricina spaimei, el a răspuns că se teme că gutuiul său cel „mare și aplecat” este pe cale să se dărâme din cauza unui porc al său devenit imens care crescuse de mic împreună cu găinile și se obișnuise a se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
(n. Radu Ovidiu Georgescu, 12 septembrie 1962, Iași) este un scriitor, traducător, publicist și matematician român. Autor al romanului "Clovnul din lemn de gutui", penru care i-a fost decernat Premiul Nemira pentru proză pe anul 1997, trăiește din 2003 în S.U.A. fiind conferențiar universitar în domeniul matematicii. Absolvent al Colegiului Național Mihai Viteazul din București, promoția 1981, Radu Jörgensen a studiat Geologie și
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
înapoi cu mânie" de John Osborne. Între 1995 și 2001 a tradus literatură suedeză (Ingmar Bergman, Sjöval-Wahlöö, Jacques Werup) în limba română pentru editurile Univers și Scandic. Tot în anii ’90 a scris romanul de anvergură "Clovnul din lemn de gutui", care a apărut la editura Nemira și a fost bine primit de critica literară. Tudorel Urian, spre exemplu, îi dedică un capitol în lucrarea sa "Proza românească a anilor '90", evidențiind faptul că Radu Jörgensen impresionează prin "marcanta tensiune a
Radu Jörgensen () [Corola-website/Science/323335_a_324664]
-
medie, originar din regiunea Caucazului, în sud-vestul cald al Asiei. Este un arbore fructifer înrudit cu mărul și părul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite în gastronomie sau în medicina populară, alături de semințe și frunze. În stare naturală, gutuiul atinge înălțimi medii de 3-4,5 m (cu extreme între 1,5-6 m) și are un aspect robust și rustic de tufă cu mai multe tulpini, ce pornesc de la baza coletului. Coaja tulpinilor este sensibilă și poate fi afectată chiar
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
dintr-o gutuie pentru a parfuma sărutul înainte de a intra în camera nupțială " ca primul sărut să nu fie dezagradabil" ("Întrebări romane" 3.65). Era o gutuie premiul pe care Paris l-a dat Afroditei. Cel mai bun tip de gutui venea din regiunea Cydonia, pe coasta nord-estică a insulei Creta, fruct cunoscut de greci ca "Mela kudonia" sau " măr de Cydonia" de unde provine de asemenea și numele ei științific. Romanii de asemenea foloseau gutui; cartea de bucătărie romană a lui
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
var. porrum"). Plinius menționează un tip numit "gutuie de Mulvian", care se putea mânca crudă. Columella menționează trei tipuri, una dintre ele "mărul de aur" - care era probabil fructul paradisului citat în "Grădina Hesperidelor"- a dat nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari. Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonă foarte propice, datorită temperaturilor mici ale verii care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. De asemenea au fost duse în
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
boli cauzată de bacteria Erwinia amylovora. Se cultivă mult în Argentina, Uruguay, Balcani, Spania și în bazinul Mediteranei. Aproape toate gutuile din magazinele Americii de Nord provin din Argentina. Există patru specii înrudite cu "Cydonia", clasificate în alte genuri. Aceste specii sunt "gutuiul chinezesc" ("Pseudocydonia sinensis"), originar din China, și trei gutui ornamentali, originari din Asia, care au fost incluși în genul "Chaenomeles".
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În comuna Grindu
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
cît și frunzele și florile, au multiple utilități terapeutice. Acționează asupra sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sistemului nervos central, avînd efecte simpaticolitice, vasodilatatoare și hipotensive. Au rezultate benefice și în anghina pectorală. Tot din această subfamilie fac parte genurile: Pyrus (păr), cu staminele roșii; Cydonia (gutui), la care fructul conține sclereide; Crataegus (păducel); Sorbus (scoruș); Chaenomeles (gutui japonez); Mespilus (moșmon) etc. - Subfamilia Prunoideae. Sunt arbori sau arbuști cu frunze simple și flori solitare sau grupate în inflorescențe. Receptaculul florii este concav, tubulos sau infundibuliform, nu participă la formarea fructului. Androceul este format din 20-30 stamine, iar gineceul
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fruct la 20 % din numărul fructelor; 2% sâmburi la dulceața de vișine, cireșe raportat la masa fructelor în sirop; 15 % din fructe cu aspect stafidit și 0,5% sâmburi de struguri, raportat la masa fructelor în sirop; la dulceața de gutui nu se admite prezenta casei seminale; Consistentă fructelor Fructe moi nedestrămate, bine pătrunse cu sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Ambalaj integru, borcan din sticlă, curat 320g eticheta conține toate informațiile, bine lipită capacul, închis ermetic, prezintă pete de rugina, nr. lot, data expirări Produs aspect - gelificat neomogen culoare - caracteristică produsului, galben maroniu în masă de produs există semințe de gutui consistentă - vâscoasa aroma - specific, gust - dulce aromat III. Trecerea cantitativa și v omogenizare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă baghetă pipeta cilindru gradat IV. Dizolvarea componenților Solubili refrigerent cu reflux baie de apă V. Răcire la 20°C și trecere cantitativa
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
grade refractometrice tabelul 15.1. Sortimentul Rețetă de fabricație, kg Piure de fructe Sirop de zahar Acid kg s.u.s % kg s.u.s % ascorbic citric Nectar de căise 60 10 40 10 0,01 0,2 Nectar de gutui 40 7 60 14 0,01 0,2 Nectar de pere 40 10 60 11 0,01 0,5 Nectar de piersici 60 8 40 15 0,01 0,2 Nectar de prune 60 12 40 9 0,01 0
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
sâmburilor Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,4 0,5 Gem de coacăze Îndepărtarea rahisului Fierberea fructelor în sirop de zahar Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 45 56 0,12 Gem de gutui Îndepărtarea casei seminale și decojire facultativ Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 60 56 0,15 Gem de mere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 50 56
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
căise 65 6 13 31 17 0,1 Gem de căpșuni 65 6 11 32 17 0,1 Gem de cireșe 65 6 10 31 17 0,3 0,5 Gem de coacăze 65 6 9 32 17 Gem de gutui 60 6 12 30 17 0,15 Gem de mere 60 6 10 30 17 0,15 Gem de mure 65 6 10 32 17 0,15 Gem de pere 60 6 10 30 17 0,15 Gem de piersici
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
0,7 Gem de vișine 65 6 10 31 17 0,3 Gem de zmeura 65 6 11 32 17 0,1 Gem deșert (mere, prune) 60 prune 6 10 30 17 0,15 Gem asortat (mere, pere, gutui) 60 gutui 3 pere 3 12 30 17 0,15 98 Rețete de fabricație pentru jeleuri de fructe cu s.u.s de minim 61 grade refractometrice tabelul 15.4. Sortimentul Rețete de fabricație în kg pentru 100 kg jeleu Suc de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
de minim 61 grade refractometrice tabelul 15.4. Sortimentul Rețete de fabricație în kg pentru 100 kg jeleu Suc de fructe Zahăr Pectina Acid citric Jeleu de căpșuni 65 kg de 6 gr.refract. 56 1 0,2 Jeleu de gutui 60 kg de 10gr.refract. 54 0,2 Jeleu de mure 62 kg de 8 gr. refract. 55 2 0,2 Jeleu de vișine 60 kg de 10 gr. refract. 54 2 Jeleu de zmeura 62 kg de 8 gr.
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
floarea soarelui, fasolea, mazărea de grădină și altele. Se mai cultivă și furaje reprezentate prin trifoi , ghizdei și lucernă. Dintre pomii fructiferi care se cultivă în zonă, pentru consum propriu cât și pentru fabricatul țuicii, se poate aminti mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, piersicul comun și alte specii dar în număr mai mic ca de exemplu caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
veritabil lăutar de modă veche, la care se adaugă cea mai frumoasă varianta interpretativa a unuia din marile cântece populare lăutărești: La Chilia-n port. Anul lansării: 2000, "Casă de discuri: Electrecord" 1. Inimioara, inimioara 2. Trei lamai și trei gutui 3. La Chilia-n port 4. Foaie verde măr domnesc 5. Ia guriță, ia și bea 6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
am văzut cămașa morții pe tine strigându-te! Pe o scară a nenorocului te prăbușeai, În adâncul tăcerii roz, ultima Clipă dinaintea rostirii... Cum nimeni nu cuteza Înflorirea, cum securea nesomnului mă pocnise În frunte cu flori de ametist și gutui Împietrite, rabdă inimă de sfărâmat piatra iubirii! Numai tu vei rămâne să plătești datoria din urmă... FĂRĂ DE LUSTRU Lui Hugo Fridrich i-am trimis scrumbii, lui Vössler doar șiraguri nepereche, lui Curtius sandala de coral, lui Spitzer candela mereu străveche
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]