266 matches
-
din înalturi, amice. Bate palma!” - i-am răspuns eu, gata-gata să mă trădez față de călugăr printr-un gest involuntar al mâinii întinse către un prieten imaginar. În cele din urmă, bătrânul s-a ridicat și am pornit. După ce ne-am hârjonit cu veverițele, târâș-grăpiș am ajuns în grădina din poiană. Cu gesturi încete și moi, bătrânul a descuiat lacătul de la portiță. -Hai să vedem dacă sculerle sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tabachera și extrage o țigară. O aprinde și, pufăind și suflând fumul, se duce la oglindă.) CECELIA (cu accente sofisticate, extrem de Îngroșate): Ouu, da, a ieși În lume, vă dați seama, nu este astăzi decât o farsă. De fapt te hârjonești atâta până nu Împlinești șaptesprezece ani, când e un anticlimax absolut. Dă mâna cu un nobil virtual de vârstă mijlocie.) Da, excelența voastră, cred c-am auzit-o pe surioara mea pomenindu-vă numele. Trageți un fum - sunt țigări foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sunt fată? De ce nu-s un idiot de...? Uită-te la tine: ești mai prost decât mine - nu cu mult, dar mai prost - Însă poți țopăi de colo colo până te plictisești și atunci țopăi pe altundeva și te poți hârjoni cu fetele fără să cazi În plasa sentimentelor și poți să justifici tot ce faci. Iar eu, cu mintea brici, În stare de orice, sunt legată fedeleș de nava căsătoriei viitoare, care se scufundă. Dacă mă nășteam peste o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fac! Mai bine îl dezamăgesc, decât să fiu o lasă. „Țâfnosul” meu! Dacă stau să mă gândesc îmi lipsește atât de mult dragostea lui Cezar copilăroasă,mai veselă,mai hazlie. Cât de dor îmi este de zilele în care mă hârjoneam cu el. Când se va întoarce, vom mai avea asemenea zile? Dragostea lui Alexandru mă arde. Pe Cezar îl cunosc mai bine, că am fost mai mult timp împreună. Era un băiat foarte sincer. Și Alexandru este sincer și în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
toate acestea am regăsit-o parcă mai frumoasă de cum am lăsat-o. O iubesc atât de mult! În Africa, nu era zi să nu mă gândesc la ea, să nu retrăiesc clipe din veșnica noastră hârjoană. — Voi din dragoste vă hârjoneați? Cred că nu are pe nimeni ca prieten, iubit. Nu. — Înseamnă că te-a așteptat, deci te iubește. Era gata, gata să se mărite. Îți povestesc eu ție. — Dar nu s-a măritat. Ce perspective aveți? — Vreau să mă căsătoresc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
înalte ale dragostei. — Sunt fericit, Teofana! Înțelegi? Sunt fericit, Afrodita mea! Au trecut atâția ani pe lângă noi. Puteam să facem pasul acesta mai înainte. Nu l-am făcut din diferite motive. Cât am fost în facultate din dragoste ne-am hârjonit, când am terminat facultatea din dragoste ne-am respectat, când am plecat în Africa și ne-am despărțit, din dragoste ne-am așteptat, acum, cât se poate de curând, din dragoste să ne trăim viața împreună. Au zăbovit în parc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a hotărât să moară vecinul, iar cireșul meu să mai trăiască încă cinci ani. L-am întrebat pe dragul meu cireș să-mi spună de unde-i vine boala. Mi-a relatat că, foarte tânăr fiind, nepotul meu Cosmin s-a hârjonit cu un grup de prieteni prin jurul lui și într-o încăierare - pe tema jocului - unul din copii l-a lovit puternic peste trunchiul tânăr, cauzându-i o rană profundă și dureroasă. Din acel loc, încet-încet s-a pornit acel rău
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Secuiei, coti la dreapta. De câte zeci de ori nu poposise aici, În iarba crescută până la brâu, alături de Mierla, mutând taurul, adăpându-l, iar, În timp ce animalul se odihnea, de-amiaza,ei, retrași sub sălciile de pe malul râului, se sărutau, se hârjoneau, și, nu rareori, se iubeau, până la epuizare. Apoi se despărțeau. Și, fiecare, se ducea În drumul său. Acum, Însă, Roșcuț veni aici cu alt gând. Un gând cumplit de criminal! Să ucidă taurul. Să-l tranșeze sumar. Să-l ducă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ei. —“Stai, pașă, o vorbă să-ți spun”, îl oprește Cecilia îndepărtându-i mâinile. —Roaba nu poate comanda pașei. —“Dar pașa-și pierduse și capul și firea”. Ți-arăt eu ție, cum își pierde firea, o îmbrățișează și-o sărută hârjonindu-se pe cearceaf până obosesc. Înțelegi de ce îmi va fi dor de tine și de ce am dorit ca puținul timp ce ne-a mai rămas să-l petrecem împreună numai noi doi. Când mă gândesc ce mă așteaptă....oftează Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Oliver simți cum un ghimpe nemilos Îi scormonește În inimă. Stând acolo neclintit În mijlocul camerei, el Își aminti cum, tot alergând pe dealuri și căutând să ajungă la crinii sălbatici ce umpleau altădată câmpul biblic, din neatenție, În vreme ce se tot hârjonea cu niște sălcii aflate pe malul unei ape line, Oliver, care uitase să-și ia câteva măsuri de precauție necesare În astfel de ocazii, le lăsase Însărcinate. La drept vorbind, privind un film la televizor, masterandul fu atât de Încântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
frunziș a nucului din grădiniță și s-a furișat hoțește pe fereastra chiliei și, căzând pe vraful de cărți de pe masă, le-a prefăcut într-un bulgăre de aur! Jucăușul zefir al dimineții alintă cu gingășie frunzele nucului care se hârjonesc cu razele de soare...Totul este un joc îmbietor plin de farmec. Rămân un timp uitat de mine, urmărind feeria de pe măsuță...După o vreme, și alte raze de soare devin mai îndrăznețe, străpung coroana nucului și, năvălind în încăpere
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doctrinei proletare, după ce îi strângeau degetele în ușă, ca să constate fermitatea puterii poporului, descătușat din lanțurile vetuste, ale burgheziei, un pluton din masa mare a poznașilor muncitori petroliști ieșea în curte. Se așezau la ușa latrinelor de scândură, fumând, chicotind, hârjonindu-se, procedând, în munca lor de luminare a țăranilor, încredințată de Partidul clasei muncitoare, cu o răbdare atât de statornică, încât îți venea să-i pupi de entuziasm. Rareori, bărbatul ascuns în disconfortul fetid din hasnaua dedesubt a closetului, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce se prăvălea pe capul Profesorului, care, mai devreme, îi echivalase în aur podoaba ei capilară. Dimpotrivă, ea îi luă apărarea cu patos și cu simpatie: Please! Ia să ne vedem de ale noastre! Noi ne-am odihnit, ne-am hârjonit... Pik-nikarea în aerul curat de pădure a fost o splendoare, tinerii cu care ne-am plimbat pe aleile codrului s-au priceput a fi foarte drăguți... Ce mai vrem? Iar în timpul acesta, Profesorul s-a dedicat științei... Făcu cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
frumusețe greu de povestit...Îndată, bătrânul mi-a deslușit taina acestui ritual: Acum avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului. Să vezi acușica cum vin veverițele să se hârjonească prin alun, pentru a ne bucura sufletul. Nu după multă vreme, tot alunul era o alergătură de veverițe, când sus, când jos...Se opreau din când în când, parcă pentru a ne întreba: „Ei, vă place sau...?” Și iar luau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
stejarului cel mare din marginea luminișului ajunge în lungul cărării, atunci îi amiază... Mergeam cu ochii furați de toate frumusețile din jur. Auzul era mângâiat de tril păsăresc...M-am lăsat pradă tuturor chemărilor...În acest timp, veverițele au apărut hârjonindu-se pe poteca din fața mea. Nu mă mai săturam privind la acele făpturi făcute parcă din gingășie, zburdălnicie și inteligență...Mi se părea că ele fac totul pentru a mă înveseli pe mine...Ce minunăție! „Oare nu cam așa arată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bine la ce ne referim.“ Respectiv, protopopul Varsanufie apela la sentimentele mele de credință și atașament față de cele sfinte. „Omul când moare începe viața cea veșnică,“ a mai precizat Varsanufie. Oftă iarăși, aruncând o ochiadă spre ecranul unde Scheihainimé se hârjonea acum, în straie de revoluționar de-al lui Mao, cu un fel de dragon verzuliu. Rafilă surâse: - Respectiv, adică preoțimea vroia să combatem ateismul și pe calea asta. Am înțeles că era subtilitate mare, combăteau și popii ideologia comunistă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în jurul nostru privindu-l ca și cum atunci îl vedeau pentru prima dată, jurându-se că în viața vieții lor nu văzuseră un stejar în locul acela, la răscrăcare, cum spuneau ei. Și chiar mă simțeam nespus de singură. Cei doi cățelandri se hârjoneau pe buza Dunării. Cheiul, nepietruit acum, mâncat de ploi, se afunda lin în apă. Cățelandrii îi urmăriseră de la stână și acum, cu pași împleticiți, se alergau pe buza apei. Se avântau să intre în luciul nemișcat, aici, între pietroaie, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la scrisoare. Nu știa ce să-i răspundă. Nu avea ce să-i răspundă. O asculta și parcă tot ce răzbătea până la el nu era decât clipocitul apei lovindu-se de pietroaiele acelea pe care cei doi cățelandri încă se hârjoneau. - Omul acela cu pistoalele a fost adevărat, surâse ea. Am văzut la televizor acu’ vreo trei ani o emisiune despre colectivizare. Spuneau că la Șipoteni, în țigănie, uciseseră un activist care-i amenințase, îi bătuse, nu-ș’ ce le făcuse, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
l-am avut, Să, uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult... Voiu fi bătrân și singur, vei fi murit de mult! {EminescuOpI 108} PAJUL CUPIDON... Pajul Cupidon, vicleanul, Mult e rău și alintat, Cu copii se hârjonește, Iar la dame doarme-n pat. De lumină ca tâlharii Se ferește binișor, Pe ferești se suie noaptea Dibuind încetișor; Cordeluțe și nimicuri Iată toate-a lui averi... Darnic când nu vrei nici una Și sgîrcit dacă le ceri. În volumul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
altele școlărițe care au populat locul în care sădisem cândva o sămânță a trecutului. Din mine au țâșnit personaje, unele la vârsta școlară, altele la cea a adolescenței, care le-au luat de mână pe celelalte Mioare și-au dispărut hârjonindu-se. Drumul mi-a spus că nu trebuie să le urmăresc, pentru că toate își știau, cu sobrietate, întoarcerea. Nu cumva regizorul ne urmărise, la rându-i, pentru că s-au aprins din nou proiectoarele stelare? Noaptea a devenit o zi însorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luată de vânt și mai simt undeva, Înăuntrul stomacului, unde s-au adunat o groază de musculițe care dau din aripi. O să te las singur și-mi pare rău. -Kawabata, ești un nemernic. Mă lași singur și pleci să te hârjonești cu Îngerii acolo sus și să te hlizești ca și cum nimic bun nu ți s-ar fi Întâmplat aici, pe pământ. Mare scofală să-ți bați joc de mine! Unde mai pui că n-o să mai asculți poveștile mele, n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la pământ cu o bucurie nebună și un sac de bale. Am o fire veselă, îmi place să mă distrez cu prietenii, dar urăsc minciunile, prefer să mi se spună adevărul oricât de dureros ar fi el. În timpul când mă hârjoneam cu Droll, mama urcând scările la etaj, îmi spune calm, cu un firesc dezarmant „- Toate fetele, la vârsta ei, se uită după băieți mai mari, abandonând vechile prietenii. Stai liniștit, va veni și timpul tău, iar peste ani vei zâmbi
ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
printre genele ce i se strânseră încetișor, făcând întuneric. Adormise? Era între veghe și somn... ... Tudorel își bălăcea picioarele în apa limpede ce curgea alene pe sub podul de lemn pe care se așezase și încerca să numere peștișorii care se hârjoneau în grupuri micuțe aproape de malul acoperit de vegetație bogată. La vreo cincizeci de pași de pod, prin păpurișul des, crescuseră trestii din care Tudorel alesese una mai mare, pe care o tăiase cu briceagul cu două limbi primit în dar
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
cât mă poate ține respirația antrenată la circ numai cu tine, luo na numai pentru tine, pentru noi, pentru copilul nostru. sosirea acasă vezi ce simplu era? mă întreabă eul meu pe mine cel care are ochii aproape verzi se hârjonește cu pui de leoparzi și circulă pe aerobiciclete. viața, pentru prima oară nu e în altă parte. nouă în primul loc: e timpul să începi noua ta familie, de această dată vei avea mult noroc, salcia bătrână cu zbârcituri și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
e mai plictisitor și mai nesuferit decât să asculte vorbăria celor mari, iar el nu poate să-mi ceară mie așa ceva, fiindcă știe prea bine că băieții de vârsta mea toată ziua ar vrea să joace fotbal sau să se hârjonească cu fetele, și a venit la mine, cu o mână m-a apucat de umăr, m-a ridicat în picioare, și mi-a zis, să mergem, iar mama nu s-a mai uitat la mine, se uita, cu capul plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]