233 matches
-
sticlă”, după ce l-a felicitat, mirat de ce auzise, a Încercat să schimbe În bine hotarârea șefului de post, dar parcă putea: Nu insista! Sunt bine și În deplinătatea....știi mata’ , așa că te rog, scrie În Registru, exact cum scrie pe hârtiuța aceasta: V-AL-R-A-A-M, eu răspund, este un nume care Începe cu V, și-l poartă un călugăr creștin! Nu se știe, așa a reținut Victor numele călugărului, așa era scris pe hârtiuță, să fi copiat greșit notarul, să fi avut băutura
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
te rog, scrie În Registru, exact cum scrie pe hârtiuța aceasta: V-AL-R-A-A-M, eu răspund, este un nume care Începe cu V, și-l poartă un călugăr creștin! Nu se știe, așa a reținut Victor numele călugărului, așa era scris pe hârtiuță, să fi copiat greșit notarul, să fi avut băutura un rol decisiv, așa a fost scris și așa a rămas, deși ulterior s-au făcut mai multe supoziții de către mulți oameni care nu pricepeau cum de nu s-a găsit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca să mă pot preface că n-am sesizat-o. Pe de altă parte Însă, ideea Îmi convenea, așa că... gând la gând cu bucurie. Ce m-a intrigat a fost faptul că, la un moment dat, doamna psiholog a luat o hârtiuță, a scris pe ea câteva cuvinte și apoi a Împăturit-o, privindu-mă insistent În ochi. Am vrut s-o Întreb dacă-și ia notițe, dar, ca și când mi-ar fi ghicit gândul, femeia a dus Încet arătătorul la buze, poruncindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
toate țările, uniți-vă! Noroc cu printul scos de genialul de Vali despre care nu știa nimeni. Uite, de-aia s-au inventat pe lume prietenii. Ei fac Întotdeauna ce trebuie. Mâinedimineață plec. Am biletul de avion În buzunar, alături de hârtiuța din plicul Închis primit de la profesorul Adam și de fotografiile inscripțiilor de pe piatra de mormânt a Mariei de Negre. Nu știu ce legătură este Între ele, dar trebuie să existe una. P.S. Sunt În taxiul care mă duce la aeroport. Habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am șoptit: „Aș vrea să te am acum. Nu mai pot“. A pufnit, lovindu-mă cu genunchiul. M-am retras la locul meu. O disprețuiam și, în același timp, o doream cu o intensitate cumplită. I-am scris pe o hârtiuță: „După ședință, rămâi cu mine“. Mi-a întors bilețelul cu un semn de întrebare, mare cât toată hârtiuța. I-am scris din nou. „Te doresc. Rămâi.“ A subliniat rămâi, pufnind în râs. A mai pus și trei semne de exclamare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am retras la locul meu. O disprețuiam și, în același timp, o doream cu o intensitate cumplită. I-am scris pe o hârtiuță: „După ședință, rămâi cu mine“. Mi-a întors bilețelul cu un semn de întrebare, mare cât toată hârtiuța. I-am scris din nou. „Te doresc. Rămâi.“ A subliniat rămâi, pufnind în râs. A mai pus și trei semne de exclamare. Așteptând să iasă puhoiul de sală, i-am repetat: „Zău, Lia! Hai să mai stăm puțin“. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
arma! Adevărul este că se simte extrem de descurajat. Accidentul cu șoferul și acum tablourile... Biletul tău va fi un stimulent pentru el, îți garantez, draga mea, căci nu se va mai crede singur. După cum ți-am spus, totul e ca hârtiuța să ajungă în antreu fără să te ridici de pe scaun. Ai putea să-l folosești pe Mirciulică. Îți face adeseori servicii asemănătoare, dar nu te sfătuiesc. Urmele dinților lui rămân în-ti-pă-ri-te pe hârtie. O altă soluție ar fi să umezești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nu înțeleg de ce n-ai pune patefonul: Jalousie și Comparsita! Nu, nu, nu! Fii înțeleaptă! Să medităm acum puțin la scrisorica găsită de domnul Dascălu. Nu zău, arată-mi un singur om căruia i-ar putea trece prin minte că hârtiuța a ajuns în vestibul dusă de curent și mă dau bătută! Toți vor jura că a fost strecurată sub ușă căci, ți-am mai explicat, e chestiune de psi-ho-lo-gie. Șmecheria asta n-o va ghici niciodată domnul maior. Îți spun
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cumva l-a rupt și așa mai departe. Jumătate de ceas a pritocit chestiunea. Melania Lupu coborî ușor pleoapele: "Ce bine ai făcut, draga mea, că l-ai distrus! Mă cutremur doar închipuindu-mi ce probă îngrozitoare ar fi ridicat hârtiuța aceea împotriva ta. Așadar, domnul maior Cristescu încearcă să reconstituie momentele-cheie." ― Într-adevăr, destul de neinteresant. ― Nu? Și apoi ce rost are să-și bată capul răsucind alternative!? Dacă doamna Melania Lupu nu leșina în fața ușii, șoferul ar fi putut scăpa? Adică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
poate să se întîmple cu o hîrtie? Conchise spiritual: Aștepta s-o ridice dumnealui. Melania Lupu păru decepționată: "A sesizat deci, draga mea, a intuit! Recunoaște că nu te așteptai la atâta per-spi-ca-ci-ta-te. Mă întreb însă de ce n-a zburat hârtiuța. Probabil, curentul nu a fost îndeajuns de puternic. Nu poți spera că acest eșec îl va face să abandoneze ideea. Presupune, fetițo, că va relua experiența. Ei și? Nu, draga mea, nu-i chiar ei și! Căci amănuntul certifică o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
alt cinematograf și să piardă alte două ore navigând douăzeci de mii de leghe în submarinul căpitanului nemo, iar apoi să renunțe la idee pentru că se întâmplase ceva ciudat în oraș, acești bărbați și aceste femei care tot distribuie niște hârtiuțe pe care oamenii se opresc să le citească și apoi le pun în buzunar, chiar acum i-au dat una comisarului și e fotocopia articolului din ziarul confiscat, cel care are titlul Ce Mai Avem De Aflat, cel care, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
tăiate. Unul chiar m-a surprins. Știa să stea grav, cu mâna dreaptă așezată teatral, frunte-bărbie, de credeai că din clipă în clipă va slobozi o înțelepciune ultimă, de guru sanctificat, aidoma profului nostru de matematici... Cum a fost cu hârtiuțele alea?... Eu, surprins; foarte surprins. Dau liber la moacă să joace rolul marii mirări. Care hârtiuțe?... Indivizii erau croiți, recunosc iar, puțin altfel decât Burtă Multă. De pildă, cugetătorul cu o parte din palmă așezată savant pe frunte a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de credeai că din clipă în clipă va slobozi o înțelepciune ultimă, de guru sanctificat, aidoma profului nostru de matematici... Cum a fost cu hârtiuțele alea?... Eu, surprins; foarte surprins. Dau liber la moacă să joace rolul marii mirări. Care hârtiuțe?... Indivizii erau croiți, recunosc iar, puțin altfel decât Burtă Multă. De pildă, cugetătorul cu o parte din palmă așezată savant pe frunte a zâmbit ceva în genul "auzi, puștiule, e ceva creier în căpățâna asta a mea, nu ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lucru. S-a gândit... mai e un trimestru pentru noi cei din clasa XII-a, le va pune media șase și pot intra în bacalaureat! Când a venit olimpiada, care se ținea în trimestrul doi, profesorul Neacșu a scos o hârtiuță din veșnica haină gri și a strigat câteva nume cu elevii care trebuiau să meargă la concurs. Era și Stani trecut pe listă. Se ridică în picioare și îi spune, - Domnule profesor eu cu media 5 nu pot să mă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
tramvai pe care i-am dat pe cafea că votca a fost pe registru, pe cont. Ia stai puțin... Dumneata ai crezut că-i vorba de dolari, de valută ? Exact. Păi bine, măi omule, dacă aș fi găsit eu o hârtiuță de o mie de parai eram atât de tâmpit să o aduc aici, să dau vrabia?... Da’ ce făceai cu ea ? Exact ce ai fi făcut și dumneata. Declaram că am pierdut-o pentru a găsi un fraier care să
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu ajutorul tuburilor sudamericane prin care băștinașii se omorau Între ei cu săgeți Înmuiate-n cucută, bilețele cu siguranță otrăvite, n-am vrut să las pe nimeni să le deschidă, le-a deschis Mariana. Erau citate din Flaubert. La fel ca hîrtiuțele pe care le găseam Îndesate-n cutia poștală și sub ușă. „Literatură o ocupație bună pentru trîntori.” Electricianul de la parter mi-a strecurat În buzunarul de la haină un bilețel Împăturit În opt, albastru, pe care scria: „Obuz Din el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În culori probabil medievale. De altfel, În Belgia există o generală și naturală pietate față de istorie, combinată cu o grijă drastică pentru igienă, clădirile, monumentele, străzile sînt tot timpul reparate, curățate, udate, Întreaga țară strălucește Înspăimîntător de curată, arunc o hîrtiuță pe jos, la Gent, să văd ce se-ntîmplă, poate mă Închid?, ar fi o soluție, Închisoarea, pentru a mai rămîne cîțiva ani aici, deși mult mai ușor mi-ar fi să mă prefac handicapat, am Înclinații genetice. Am vizitat, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
voce clară distinsă: o auzeam pentru întîia oară, și încă la telefon, unde adesea vocile sânt desfigurate, năclăite în materie. Cineva care exista în mod plenar, și știa asta, mi-am dat imediat seama. Își scoase portmoneul și răsfoi câteva hârtiuțe. Alese una din ele și o parcurse repede din ochi, ezită o clipă, apoi o mototoli între degete. Era gata s-o zvârle dar se răzgândi și o băgă în buzunar. - Nu e asta. Eram de altfel aproape sigur că
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ușă care se deschise undeva, destul de departe, pe coridor și-și desprinse repede capul de oglindă. Pașii aproape nu se auzeau, și totuși, fără să privească, Adrian știu că două femei se îndreaptă spre el. Băgă mâna în buzunar, scoase hârtiuța și începu s-o învîrtească între degete. Inutil să mai citească textul: îl știa pe dinafară. Îl repetă încă o dată, încet, cu oarecare emfază, ca pe un început de poem. Una din femei se oprise în fața lui și-i zâmbea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
era cam tot atâta cât trebuie să fi fost costul ramei... - E de necrezut! exclamă Condurachi. - Dar, evident, a pus această condiție: că va veni după un an... Se îndreptă grăbit spre tablou și din spatele ramei desprinse cu grijă o hârtiuță. - Uite, scris chiar de mâna ei: 12 iulie 1930. Și azi suntem în 12 iulie 1931... Văzîndu-l că se uită nervos la ceas, Manole adăugă: - Fă un efort și mai stai încă cinci, zece minute. N-are să-ți pară rău
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
O spus de mai multe ori „spasiva” și o așezat tilifonul la locul lui, cu mare mulțămire. S-o apropiat apoi de nenea Jănel și i-o spus că o găsit-o pe Liuba...I-o scris apoi pe o hârtiuță adresa spitalului unde lucra fata... „Mergi sănătos” i-o spus și l-o bătut pe umăr râzând. Să-i fi dat cineva tot aurul din lume lui nenea Jănel și nu ar fi fost atâta de bucuros cum era când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fata... „Mergi sănătos” i-o spus și l-o bătut pe umăr râzând. Să-i fi dat cineva tot aurul din lume lui nenea Jănel și nu ar fi fost atâta de bucuros cum era când o simțit în palmă hârtiuța ceea. O ieșit din spital ca glonțul din pușcă și o început să alerge pe ulițele târgului acela ca un nebun. O întrebat în dreapta și în stânga și până la urmă - gâfâind ca oile vara - o ajuns la poarta spitalului. Acolo o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vara - o ajuns la poarta spitalului. Acolo o avut de furcă cu paznicul, pentru că nenea Jănel nu știa rusește prea bine, dar până la urmă o intrat în spital. Acolo o dat peste o fimeie care era șefă. I-o întins hârtiuța udă de atâta sudoare și o rămas în așteptare, cu ochii holbați la doctoriță. Aceea o pus mâna pe tilifon și o vorbit ceva pomenind de Liuba. Nenea Jănel tremura ca varga și nu-și lua ochii de la intrare. La
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu spatele la mine, lângă profesoară, și mie-mi curg lacrimile pe obraz, pur și simplu, și nu știu de ce ; Copilul de la care am păstrat zeci de „tablouri“ ușor de agățat, pentru că erau desenate direct pe spatele cutiilor de bomboane, zeci de hârtiuțe în care tot apare un soare mare cu ochi și cu gură și o fetiță cu inima uriașă, care se întinde de la piept până la genunchi (lângă masa mea de lucru de acum se află, de pildă, „tabloul“ în care plouă
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
cînepă cu rîuri. Tot gîndind-răzgîndind un chip de Îngereasă, de Fecioară, de Mărie, descalecă de pe schela bisericii, se amestecă prin lumea venită la un iarmaroc, la o drăgaică, la o nedeie. Trage o planetă de la un somnoros și trist papagal. Hîrtiuța aproape indescifrabilă îi prezice, drept soartă și destin, o iubi-oarte. Pe Îngereasă, pe Fecioară, pe Mărie o va descoperi chiar în hărmălaia tîrgului, a iarmarocului, a drăgăicii. Nici că se poate desfereca din verdele ochilor de zugrav de biserică. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]