232 matches
-
normală? Vă spun ceva ce n-aș mai face niciodată, nici la vârsta asta (râde). Aveam niște lucruri lăsate. Graniță exista. Am plecat spre Dorohoi cu o căruță. De la Dorohoi am luat altă căruță. Am trecut granița. Aveam, totuși, o hârtiuță În care nu mai țin minte ce spunea, dar avea o ștampilă - de asta aveam nevoie, de o ștampilă. Am trecut granița. Am trecut printr-o pădure atât de minunată, pădurile Bucovinei - era atât de frumos, o primăvară nebună! Ziceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scrisorica, mare cât o jumătate de palmă, am băgat-o În gură. Nu m-am așteptat ca În baie să fim supuși la porunca de rutină: „Deschide gura și scuipă!”. Nu s-a uitat nimeni ce căzuse din gura mea: hârtiuța, umezită, s-a destrămat În câteva clipe. Acest document al meu s-a distrus pentru vecie. Ieșind din baie, pe o altă poartă, am găsit alte haine vărgate. Ne-au Îmbarcat În vagoane spre o destinație necunoscută. - Povestiți-ne despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Gorlinsky, am lucrat mult cu Marcello Ansaloni de la Milano. Tatăl lui fusese, la rândul lui, mare impresar. Lucrase cu Kraus, de pildă, la începutul carierei acestuia. Așa erau impresarii de pe vremuri: te luau de acasă, îți plăteau trenul, scriau pe hârtiuță, îți plăteau mâncarea, scriau pe hârtiuță, îți fixau audiții... După ce obți neai contracte, își retrăgeau ceea ce cheltuiseră cu tine, dar mai întâi investeau. și cu Alfredo Strada am lucrat, cu Adua Pavarotti am avut câteva contracte. Gorlinsky avea exclusivitate pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Ansaloni de la Milano. Tatăl lui fusese, la rândul lui, mare impresar. Lucrase cu Kraus, de pildă, la începutul carierei acestuia. Așa erau impresarii de pe vremuri: te luau de acasă, îți plăteau trenul, scriau pe hârtiuță, îți plăteau mâncarea, scriau pe hârtiuță, îți fixau audiții... După ce obți neai contracte, își retrăgeau ceea ce cheltuiseră cu tine, dar mai întâi investeau. și cu Alfredo Strada am lucrat, cu Adua Pavarotti am avut câteva contracte. Gorlinsky avea exclusivitate pe tea trele mari, dar altfel nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui nasal prin probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un fulg, într-un puf de vată, într-un pai, în jucării de material plastic, în balon. Proba suflului în general se realizează prin închiderea buzelor, a sfincterului palato-faringian și a glotei. În cazurile noastre
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
această pretenție rusească. De aceea vorbeam mai înainte despre restabilirea zonelor de influență. Și nici nu m-ar mira acest lucru. Dintotdeauna, marile puteri au văzut lumea și tot ce presupune acest concept altfel decât țările mici. Îmi amintesc de hârtiuța dată de Churchill lui Stalin cu procentele de împărțire a Europei de Est între Anglia și Uniunea Sovietică. Îmi amintesc, de asemenea, de Ialta și Malta. De aceea, cred că înțelegerile de la Moscova, dintre Obama și Medvedev, la care am
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
era tocmai să înceapă, când...după ce se dădu în dosul mesei care reprezenta tribuna și rosti cuvintele obicinuite și devenite în urmă tradiționale: <<Onorat auditor>>, el perdu deodată cu desăvârșire prezența sa de spirit. Tot întorcând împrejurul unui deget o hârtiuță pe care avea scrise câteva note și tot zicând <<Societatea modernă, societatea modernă>> nici o idee nu-i mai veni în minte ca și cum toate i-ar fi fost smulse din cap deodată”. Despre aceeași întâmplare vorbește și G. Panu,care ne
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
nu-l pierde, țin mult la el, îl am de la Paris." Fata jură pe zeii cei mari să aibă grijă de el ca de lumina ochilor și, tot mulțumindu-i, se grăbi să iasă pe ușă. Ajunsă pe coridor, flutură hârtiuța ca pe un trofeu, iar banda, care aștepta ascunsă în spatele sobei mari, năvăli s-o poarte în triumf. Se duceau să se baricadeze într-un dormitor. Acolo acul fu înlocuit în hârtiuța moale cu altul, nu neapărat de aceeași dimensiune
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să iasă pe ușă. Ajunsă pe coridor, flutură hârtiuța ca pe un trofeu, iar banda, care aștepta ascunsă în spatele sobei mari, năvăli s-o poarte în triumf. Se duceau să se baricadeze într-un dormitor. Acolo acul fu înlocuit în hârtiuța moale cu altul, nu neapărat de aceeași dimensiune; deveniseră chiar mai subtile cu vremea, înfigând în hârtie acul cel mai neasemănător cu putință față de original. Pussy își închise pe jumătate ochiul zeflemitor și se corectă: "În fine, originalul din momentul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zeflemitor și se corectă: "În fine, originalul din momentul respectiv, care nu e el însuși decât o copie." După un sfert de oră, fata se va întoarce să aducă acul: își găsise trusa de cusut. Doamna Dunin, circumspectă, va despături hârtiuța. Îndărătul pince-nez-ului, ochii ei mari, cenușii surâdeau: era acolo chiar acul ei de la Paris! Și se va duce să pună cu grijă noul fals în cutia cu fundă. Asta-i tot! O rafală de vânt, încărcată de praf și frunze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială, miros de cârnați, înădușeală. în sfârșit, încărcați cu oalele cu vin, cu mititeii purtați în hârtii, cu pâinea, cu ridichile, cu cașcavalul, oamenii își regăseau culcușurile, se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
clipind dintr-o geană. Povestitorul era încă în aburul ahotei lui, nedesfăcut deplin de farmecul nopții. Iar i-am mulțămit, a adaos ungureanul, ș-am poftit-o la scaunul meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o cântare care să-mi placă și mai mult. Cânt bucuroasă, râde ea. Și își umflă iarăși harmonica și începe iar, pecum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
paserea, frate, confirmă cu melancolie ungureanul. Și eu o chem iar și scot a patra bumașcă; și iar îmi cântă și iar o chem. Târziu tare când s-a arătat pe țancuri faptul zilei, am contenit; nu mai aveam nici o hârtiuță de douăzeci-și-cinci. Lui Ghiță Adămoaia i-am dat un leu, ce-mi mai rămăsese și pentru rest m-a scris la condică. Ai rămas precum calicul... a complectat badea Chirilă. Întocmai precum spui, prietine, s-a supus cu voie-bună ungureanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că tocmai azi se vor decide, eu totuși nu mă las deloc preocupat de ele și vreau să-mi reîncep munca exact cu același elan ca acum două sau trei săptămâni... Cine păstrează are! Păstrasem, alături de alte nenumărate hârtii și hârtiuțe, toate chitanțele mele de plată a taxelor de studiu la Liceul Matei Basarab: 1936-1937; 1937-1938; 1938-1939; 1939-1940... Apoi am fost în Basarabia. Dar, reîntors la București în ianuarie 1942, mă înscrisesem la examenele fără frecvență pentru anii de studiu 1941-1942
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
s-a defectat. Ceasul ăsta nu era, așa, un obiect ori un articol insignifiant pe care să-l examinăm rece, distant, cu indiferență. Nu. Și nici nu era tratat ca un obiect de muzeu de piciorușul căruia îi agăți o hârtiuță cu numărul de inventar stând acolo uitat, abandonat și părăsit într-un cotlon, acoperit succesiv de straturi imemoriale de particule microscopice sub formă de praf. Nu. Ceasul ăsta era un prieten, un membru al familiei care fusese lângă noi ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
primelor discuții cu legionarii de atunci. Mi-a spus direct de la început că refugiații legionari "au fost instrumentalizați de către iezuiți în lupta comunismului". În plină derulare a lucrărilor colocviului, mi-a strecurat pe furiș, ca un școlar care copiază, o hârtiuță pe care era scris "Des questions simples". Mă întreba, printre altele, de ce nu se întorc refugiații în România, acum că nu mai există dictatura? Tot el îmi sugerează mai târziu, pe o altă hârtie mototolită, trei posibile răspunsuri, pe care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
colțul de lângă intrare deslușesc o masă întunecată cu un scaun de lemn. Devin foarte silențioasă. Ne apropiem de masa care conține o grămadă de pietre negre de forme ciudate, niște sticluțe cu diverse poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț, praf și un gândac zăpăcit de apariția noastră. Sub masă, mucuri de țigări, bucățele de lumânări, o sticlă cu alcool, încă niște hârtii și mai mult praf. Continui fără grai, timp în care Alfonso se așează la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și la comic. Nici situația nu privește pietatea, nici personajele nu au un Dumnezeu și nici comicul nu cred ca va fi realizat prin rugăciunea Efimiței, la începutul piesei. Mi-aș imagina-o cu o sfințenie de necontestat înconjurată de hârtiuțe din care-și scoate „nasturii”, hârtiuțe pe care (pe fiecare) scrie la ce ajută „bulina albă”. Această idee, a mea, ar putea schimba punctul de vedere al regizorului (Theo Corban, colegul meu), dar dacă aș avea puterea să-i argumentez
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
privește pietatea, nici personajele nu au un Dumnezeu și nici comicul nu cred ca va fi realizat prin rugăciunea Efimiței, la începutul piesei. Mi-aș imagina-o cu o sfințenie de necontestat înconjurată de hârtiuțe din care-și scoate „nasturii”, hârtiuțe pe care (pe fiecare) scrie la ce ajută „bulina albă”. Această idee, a mea, ar putea schimba punctul de vedere al regizorului (Theo Corban, colegul meu), dar dacă aș avea puterea să-i argumentez că nu ar face altceva decât
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
majoritatea acestora provenind din evrei din Transilvania de nord-vest, aflată după Dictatul de la Viena sub ocupația horthistă. Am vizitat apoi locurile sfinte, reculegându-ne la Sfântul Mormânt și la Zidul Plângerii, unde, conform tradiției, am scris și eu pe o hârtiuță o rugăminte către Cel de Sus și am introdus-o într-o crăpătură. (Minunea e că rugămintea, pe care n-o divulg din motive de "confidențialitate", chiar mi s-a împlinit!) În program ni s-a prevăzut într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache: (clopoțind) Faceți puțintică tăcere... Cațavencu: (care, în timpul scurt al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de artă Petru Comarnescu și funcționarul de la S.R.S.C., spunându-mi să transcriu conferința profesorului Ionel Jianu, dar eu le-am răspuns că nu aveam mașină de scris și la Ministerul Justiției nu era de loc voie să scriu altceva. Toate hârtiuțele rămase le strângea secretarul și le ardea. Nu puteau fi puse la coșul de gunoi. Cei doi, Petru Comarnescu și funcționarul de la S.R.S.C. mi-au spus că nu-i nici o problemă. M-au condus la etajul I al sălii de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține 518 Acest domn, care are acasă numeroase cutii pline cu documente și cărți legate În mare măsură de zona Fălticenilor, nu a dat măcar o hârtiuță pentru „Galeria oamenilor de seamă”. Dăruise cândva, prietenului său Nicolae Moscaliuc, colecția completă a revistei „Înmuguriri”. Poetul sucevean a legat-o frumos În două volume și mi-a dat-o pentru „Galerie”. „Cărturarul” care acum ne ura pe amândoi și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
articol despre el În România literară (aceasta va fi la Întoarcerea În București, În ianuarie; mă aflu aici ca musafir composer-in-residence la The New York University). Leon Botstein mi-a spus: „We shall keep in touch” și mi-a dat o hârtiuță pe care mi-am scris numele și salutările care, presupun, au ajuns la Dvs. Simpatia pentru felul lui de a aborda muzica și cultura mă face să-i trimit câte ceva din muzica mea, pe care vă rog să i-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care a descoperit-o Hollywood-ul, răspunde oarecum încurcată: "Îmi pare rău, nu știu nimic despre timbre". Și continuă: "Cât valorează? Banii sunt foarte importanți". Nici măcar nu știi cine ratează aici frumusețea, bătrânul filatelist care nu are ochi decât pentru niște hârtiuțe imprimate când stă în fața unei femei superbe sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]