512 matches
-
de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
după sine o desfășurare tipică a coastei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m. deasupra albiei majore a râului, coama ei este puternic împădurită, alunecările de straturi, mai ales acolo unde s-au produs despăduriri, iar forme mari, hârtopurile sunt numeroase, iar panta șesului este domoală, 3, 5 m la 1 km. Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fizic, precum 1. sărăcia în izvoare cu apă bună de băut, care în regiunea cursului consecvent al Lohanului, ia forma unei lipse complete din pricina grosimii considerabile a straturilor de nisip meotic și aluvionar; 2ă inexistența pe coasta Lohanului superior a hârtopurilor , care prin forma lor concavă și prezența izvoarelor de coastă, oferă elementului omenesc puncte de atracție , adăpost și fixare; 3ă lipsa sau pâlcuirea codrului, redus mult în aria lui de răspândire în aceste părți, de către oamenii satelor vecine pentru a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și solul destul de arid prin abundența nisipurilor. O confirmare a celor spuse mai sus, privitor la starea de absență a așezărilor omenești în valea Lohanului superior, o constituie faptul că de îndată ce în cursul inferior al acestuia coasta începe să aibă hârtopuri bogate în izvoare cu apă bună de băut, iar deasupra ei codrul se întinde mereu, satele apar imediat (Crețeștii de Sus și de Jos, Budeștii, Curtenii, Olteneștii, Târziii, Pâhna, Satul Nou etc.ă, spre deosebire de cursul inferior al Crasnei unde fenomenul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
întinde mereu, satele apar imediat (Crețeștii de Sus și de Jos, Budeștii, Curtenii, Olteneștii, Târziii, Pâhna, Satul Nou etc.ă, spre deosebire de cursul inferior al Crasnei unde fenomenul se petrece invers, ca o consecință imediată a întreruperii și dispariției pădurii, reducerii hârtopurilor și a coastei, alături de o sărăcie din ce în ce mai simțită a apei potabile, izvoarele fiind sărate ori sălcii. În rezumat, privitor la valea Lohanului putem spune că: Aă formarea acestei văi este mai nouă decât a multora din văile râurilor ce brăzdează
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
obosiți și transpirați. Dacă ar fi fost după mine, nu era nicio problemă: aveam picioare iuți și o vărguță suplinind cu succes absența unui bici real, cu ajutorul căreia îmi "stimulam" căluții mei înaripați într-un galop nebunesc, zburând prin toate hârtoapele și terenurile denivelate. Eram un jocheu de invidiat, iar caii mei "pursânge" nu oboseau niciodată. Așa că, după un scurt moment de reflecție, i-am răspuns afirmativ: Da, Mircea. În secunda următoare am țâșnit într-o goană nebună cu bidivii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dușumeaua mașinii. Și până unde vom merge? Și ce ne așteaptă acolo? Cum va fi?? Am pornit pe un drum de țară cum sunt și astăzi majoritatea drumurilor în România: mai mult praf, mai puțin pietriș, mai multe denivelări și hârtoape, și prea puține postate cu drum lin și neted ca-n palmă. În stânga și-n dreapta drumului spini și mărăcini printre tufe de boz și boscheți de porumbele. Era liniște. Nu se auzea decât mersul motorului. Era cald și senin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Pe de o parte, ceea ce numim noi captura statului a ajuns enormă sub NĂstase. V.A. : PĂi, din acest motiv facem cartea asta. Sunt totuși 25 de ani de la Revoluție și trebuie să știm prin câte am trecut, prin câte hârtoape a trecut țara pe acest drum. A.M.P. : Da, eu nu am fost convinsă. Dumneavoastră mi-ați „vândut“ ideea acestei cărți, pentru că am crezut că de la un moment încolo, dacă scrii lucruri științifice și dove‑ dești punând în relație niște
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
năstrușnicia moșului Vizitiu (așa Îl chema) de la Probota să fie de inspirație locală și de moment. Și Încă o chestiune: am văzut Într-un program de la o sesiune de comunicări că dl. Ursulescu are o lucrare despre cercetările arheologice de la Hârtop. De altfel, când am fost la Iași În nov., mi-a spus că a făcut cercetări la Hârtop. Ard de nerăbdare să citesc această lucrare. Probabil Încă nu e publicată! Aș ruga pe Jenel să-l roage să mi-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o chestiune: am văzut Într-un program de la o sesiune de comunicări că dl. Ursulescu are o lucrare despre cercetările arheologice de la Hârtop. De altfel, când am fost la Iași În nov., mi-a spus că a făcut cercetări la Hârtop. Ard de nerăbdare să citesc această lucrare. Probabil Încă nu e publicată! Aș ruga pe Jenel să-l roage să mi-o Împrumute, eu promițând că În f. scurt timp i-o restitui. Parcă nu mă rabdă inima să nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Au fost la mine dnii Lala Lovinescu și I. Tudoese și au stat de dimineață până pe la 5 p.m. Mi-au făgăduit solemn, că te vor susține, dragă domnule Dimitriu, În orice Împrejurare. (O remarcă: fotografia cu Iorga - masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai sus, ca să le satisfacem dorința. Vor colabora la „Mărturii” și va sta și pe capul lui Horia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mea din Weimar d lui Prof. Popa. Am uitat să i-o pun În cele trimise despre Weimar (Foto e În fața casei Goethe - ușa de intrare). Cu mulțumiri Despre „Șezătoarea” ați primit ceva? Dacă aveți mai multe foto Iorga la Hârtop - aș vrea să am și eu una. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”31.VII.1974”> Iubite domnule Dimitriu, Aveți realizări impresionante, chiar miraculoase! Scrisoarea matale, copioasă, mi-a adus plăcute vești din Flt. și despre activitatea neobosită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avut atâta putere s-o șteargă la sănătoasa, ca nu cumva să-l prindă doctorul să-i îndese pe gât vreo amărală. Drumul, cum am trecut de sărăcăciosul sat al Sirițelului se îngusta, era bun numai de picior, prin niște hârtoape uriașe. Ni se lasă ordin de la capul coloanei s-o apucăm prin altă parte, pe un drum care merge cu ceva înconjur, dar care poate fi străbătut cu mai puține greutăți. Omul care ne întovărășește de la Probota cu cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dealului de la hotarul țării. Bucovina, Fălticenii, împrejurimile stau în ceață, o ceață ciudată pătrunsă de o slabă lumină, ca prin fumul cu răsfrângeri de flăcări al unui incendiu nevăzut. S. Teodorescu-Kirileanu Broșteni Ion Teodorescu Broșteni Al. Vasiliu Tătăruși N. Catrinici Hârtoape (Com. Lespezi) V. Cornescu Sodomeni N. Stoleru Baia Gorovei G. Teodorescu-Kirileanu Sadoveanu T. Radu Rotopănești În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea-mi am lăsat În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea Ca o palidă fecioară a intrat. Și departe Curcubeul cel sinistru-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
150 kgr. brânză fapt constatat și de dl. ministru C. etc. etc. El însă tot nu era în clar, mai ales asupra expresiei "aferim cocoș belit". 26 Aug. Beiuș Primar: Ghiță Cozma. pas! pasă! ogradă vâșcă curte (reședința boierului) cergă hârtop ponor fărină beteag vintre fânaț În sat la Roșia este un om bătrân de 108 ani, care e-n toată firea și-n toate mințile. Am, zice el, unul din vremea mea, care-i cu trei ani mai mic decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
amorțește glasul cucoșului. Noaptea, la drum, să taci mai mult. Ca să nu deștepți cu glasul tău singurătățile. Noaptea ești în primejdie, căci poate să înceapă a sufla vântul cel tare În crucile nopții = miezul nopții. Știma nopții alburie trecând peste hârtoape, ape și lanuri. În genele zilei (r.t.) S-au săvârșit și s-au mutat întru veșnica viețuire. (r.t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și pe-acolo, căci altfel nu l-aș fi întâlnit. N-avea nimic de-a face cu regii din basme, acasă n-aveam cărți de povești. Era un rege plăsmuit din lucruri reale, trăite de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
slavă ție,/ Partid al celor ce muncesc!“. Aici rima se împiedica, nu reușeai nici măcar să-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele dintr-o șosea. Sufeream de o greață a rimelor. Abia mai târziu am citit rimele austere, retractile ale lui Theodor Kramer 1 și Inge Müller2. Simțeam în ele o pulsație stăpânită, vulnerabilă, de parcă felul acesta de a rima făcea să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
am încercat să dau și un ordin; ,,oprește măi, mașina măi ! “ Nu m-a ascultat. Apoi mama a luat un taxi ,,Pobeda” care a urcat pe la ,,Râpa Galbenă” spre dealul Copoului, acolo unde pe strada Fagului, o stradă plină de hârtoape, locuia familia din partea tatălui. Tata locuise undeva pe malul Bahluiului, dar prin anii ’30, în urma unor inundații, familiile sinistrate primiseră loc de locuință pe dealul Copou, o zonă nelocuită atunci. Un an am locuit în casa bunicii. Îmi amintesc de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Puesto Viejo. Estancia Ajung în Capilla del Monte de unde urmează să iau un taxi până la Estancia. Taximetristul este trimis de Virginia, patroana fermei, deoarece altminteri nimeni nu ar ști drumul către fermă. Pornim pe un drum plin de praf și hârtoape și taximetristul bombăne că nu o să mai bată de multe ori calea asta, că drumul este din ce în ce mai rău și mai mult își distruge mașina decât câștigă un ban. Mă concentrez pe peisajul schimbător și pitoresc: dealuri aride, acoperite de tufișuri
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mergem spre Nișcov-Buzău și așteptăm cu îngrijorare desfășurarea evenimentelor. Falnica armată hitleristă, ce cucerise aproape toată Europa și ajunsese la porțile Moscovei, nu mai era aceeași de altădată. Apar trupele rusești cu ținta finală - Berlin. Ne ascundem prin râpi și hârtoape prăpăstioase din vecinătatea satului. Cu tot adăpostul nostru suntem surprinși de un infernal bombardament al katiușelor rusești. S-au aprins râpile din jur! La nici doi ani fetița noastră iese pe buza râpii, încrucișează brațele, apoi se roagă cu ochii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
aș fi călătorit În timp. Văzute din interior, casele aveau ceva imaterial, parcă deveneau transparente - era probabil impresia creată de hârtia de orez care uneori ținea loc de pereți. Dacă În Bali mă deplasam cu motocicleta, sărind peste gropi și hârtoape În căutarea unui loc sacru În munți, În Japonia zburam full speed din metroul computerizat, curat și impersonal, În shinkansen, primul tren-fulger din lume, ca să ajung la Kyoto, să mă pierd În labirinturile misterioase ale vechilor temple ori să rămân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
alte corturi negre pe lângă clădiri din cărămidă sau chirpici, nefinisate, fără geamuri. În corturi dorm oamenii, iar în clădiri, caii. E vară și e bine să simți glia sub coaste. Până la Podul Constanța i-am păcălit că zona Chitila cu hârtoapele, cișmelele, ulițele și adesea bojdeucile ei nu este în București și am ținut o predică despre jumătate de veac de totalitarism. Ei bine, dar ce ați făcut de opt ani de când nu vă mai amenință nimeni că vă ia proprietatea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine să-și ia logodnica spre a o aduce în galop pe muntele sfânt al Daciei: Luna luce - Butul fuge, Peste munte, prin hârtop, Vântul șuieră și muge, Roibul sare în galop, Ș-amu-i duce p-amîndoi, "Doamno, oare nu-i strigoi?" În Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
versanții puternic înclinați cu deluviu gros și roci variate, pe frunțile de cuestă și abrupturi cuestiforme, unde se dezvoltă alunecările de teren mixte: la Giurgești, Osoi, Buda; · la Vașcani, nord-vest de Costești, zone în care alunecările sunt sub formă de hârtoape; · între Buznea și Cotârgași, unde se întâlnesc alunecările curgătoare; · în zona satului Goești, unde sunt prezente alunecările sub formă de solifluxiune. Omul a intervenit în dinamica alunecărilor de teren prin despăduririle masive realizate în timp istoric și transformarea terenurilor astfel
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]